Martie 2025

Pe 31 martie 2025, Cezar Avrămuță, supranumit 'Stegarul Dac', a fost implicat într-un incident violent în fața Arestului Central din București, unde a protestat împotriva arestării lui Bogdan Peșchir, suspectat de coruperea alegătorilor pentru a susține campania lui Călin Georgescu. După ce a încercat să se apropie de gardul instituției, a fost restricționat de jandarmi, devenind agresiv și împingând un jandarm, ceea ce a dus la întocmirea unui dosar penal pentru ultraj. Avrămuță a mai avut un incident anterior, pe 24 februarie, când a escaladat un copac în semn de protest, fiind deja cercetat pentru tulburarea ordinii publice. Autoritățile continuă cercetările sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, iar Avrămuță va fi supus unei expertize psihiatrice pentru a evalua discernământul său.

Pe 31 martie 2025, Polonia a semnat un acord cu Statele Unite în valoare de aproximativ 2 miliarde de dolari, destinat sprijinului logistic și tehnic pentru sistemul de apărare antiaeriană Patriot, esențial în cadrul programului Wisla, care vizează contracararea amenințărilor balistice. Ministrul Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a subliniat importanța acestui acord pentru siguranța națională, menționând că va permite pregătirea operațională a lansatoarelor Patriot. Polonia a devenit cel mai mare cheltuitor NATO în raport cu PIB-ul său, alocând 4,1% din PIB pentru apărare în 2024, cu planuri de creștere la 4,7% în 2025. Președintele Andrzej Duda a propus, de asemenea, un prag constituțional de 4% din PIB pentru cheltuielile de apărare. În contextul tensiunilor cu Rusia, premierul Donald Tusk a solicitat Uniunii Europene să dezvolte un scut de apărare aeriană comun, subliniind necesitatea unei cooperări strânse între SUA, UE și NATO.

În 2025, România se confruntă cu o tăiere de 12% a pensiilor, după anularea indexării acestora, ceea ce va afecta pensionarii cu sume între 300 și 330 de lei lunar. Ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, a anunțat că guvernul trebuie să se încadreze într-un deficit bugetar de 7%, ceea ce impune restricții severe asupra cheltuielilor. Deși se preconizează o creștere medie a pensiilor de 250-300 de lei pentru aproximativ 800.000 de pensionari, aceasta ar necesita un buget semnificativ, iar agenția Fitch Ratings a schimbat perspectiva ratingului de credit al României de la „stabilă” la „negativă”, semnalând necesitatea unor reforme urgente. Analiștii avertizează că, în cazul în care deficitul bugetar ar putea ajunge la 12% pe an, România ar putea fi nevoită să solicite ajutor de la Fondul Monetar Internațional, ceea ce ar putea duce la instabilitate politică și financiară.

Comisia de Arbitri UEFA a anunțat oficialii de joc pentru Campionatul European feminin 2025, care se va desfășura în Elveția între 2 și 27 iulie. Au fost nominalizați 13 arbitri de centru, inclusiv cinci români: Iuliana Demetrescu și Alina Peșu ca arbitri de centru, Daniela Constantinescu și Mihaela Ţepuşă ca asistenți, și Cătălin Popa în rolul de VAR. Aceștia vor oficia la cele 31 de meciuri programate în cadrul turneului final, asigurând un arbitraj diversificat și internațional.

Candidatul coaliției de guvernare, Crin Antonescu, a declarat că își propune să fie un președinte care respectă justiția și nu va abuza de putere. Într-un mesaj postat pe Facebook, el a subliniat importanța unei justiții independente, care să protejeze cetățenii României și să nu fie influențată de politică sau mass-media. Antonescu a respins ideea transformării actului de justiție într-un spectacol mediatic, afirmând că aceasta trebuie să facă dreptate. În contrast, Victor Ponta, candidat independent la alegerile prezidențiale, a promis că va elimina dosarele politice, menționând că acestea au fost influențate de președinți și garantând că nimeni nu va mai fi condamnat politic în timpul mandatului său. De asemenea, PSD îi solicită lui Nicușor Dan să dezvăluie identitatea donatorilor din campania sa electorală.

O femeie în vârstă de 78 de ani din județul Argeș, diagnosticată cu Alzheimer, a fost găsită în viață după două zile de căutări intense, începând cu 28 martie, când a dispărut în timp ce se îndrepta spre un magazin. Mobilizarea a implicat polițiști, jandarmi, pompieri, salvamontiști și voluntari, precum și un elicopter Black Hawk. Căutările au fost facilitate de un câine de urmă, care a reușit să o localizeze într-o zonă împădurită greu accesibilă. Femeia a fost găsită epuizată, dar în viață, și a fost transportată de urgență la spital pentru îngrijiri medicale.

Parlamentul german a aprobat recent o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru apărare, scutind aceste cheltuieli de la regulile stricte privind datoria publică, ceea ce permite Bundeswehr să se împrumute fără limită pentru a-și îmbunătăți capacitățile. Generalul Carsten Breuer, inspectorul general al armatei germane, a subliniat urgența acestei măsuri, având în vedere amenințarea percepută din partea Rusiei și a avertizat că NATO trebuie să fie pregătită pentru un atac rusesc în următorii patru ani. Breuer a evidențiat necesitatea de a crește numărul soldaților din armată, estimând că sunt necesari încă 100.000 de soldați pentru a asigura apărarea adecvată a flancului estic al NATO. De asemenea, un raport recent a scos în evidență lipsurile severe din forțele armate germane, inclusiv în ceea ce privește personalul și echipamentele, iar opinia publică germană a început să se schimbe în favoarea militarizării, reflectând o nouă realitate geopolitică.

Wizz Air a inaugurat pe 1 aprilie 2025 o nouă bază la Aeroportul București Băneasa, oferind zboruri către șapte destinații, inclusiv Napoli, Cracovia și Abu Dhabi. Compania va aloca o aeronavă suplimentară la Aeroportul Henri Coandă, ajungând la un total de 21 de aeronave în București, cu o capacitate crescută de aproape 913.000 de locuri pentru sezonul de vară, ceea ce reprezintă o creștere de 22% față de anul precedent. Wizz Air, lider pe piața aeriană din România, va introduce noi rute din București, Craiova, Sibiu și Cluj-Napoca, extinzându-și astfel rețeaua de 173 de rute din 13 aeroporturi românești. De asemenea, compania sărbătorește transportul a 100 de milioane de pasageri din România, oferind vouchere de 30 de euro pasagerilor care călătoresc între 31 martie și 6 aprilie 2025. Această expansiune face parte din strategia „WIZZ 500” a companiei, care vizează consolidarea poziției sale pe piața românească.

Vista Bank a anunțat finalizarea unui acord cu Eurobank SA din Grecia pentru gestionarea portofoliului de credite al fostei subsidiare Bancpost, începând cu 31 martie 2025. Portofoliul include peste 8.000 de clienți, atât persoane fizice, cât și IMM-uri, având o expunere totală de peste 500 de milioane de euro. Consultanța financiară și juridică a fost asigurată de PwC și David & Baias. Această tranzacție este parte a strategiei de consolidare a Vista Bank pe piața românească, unde banca este activă din 1998, și se aliniază cu recentul acord pentru achiziția Alpha Leasing România și Alpha Insurance Brokerage, finalizarea acestora fiind estimată pentru al doilea trimestru al anului 2025, sub rezerva aprobării autorităților competente.

Apple își extinde prezența în domeniul sănătății digitale prin dezvoltarea unui agent AI medical, parte din Project Mulberry, care va fi integrat în aplicația Health odată cu lansarea iOS 19.4, estimată pentru primăvara sau vara anului 2025. Acest asistent AI va analiza date biometrice și comportamentale de pe dispozitivele Apple, oferind recomandări personalizate și colaborând cu specialiști din diverse domenii medicale. În plus, Apple lucrează la un nou sistem AI, denumit Health+, care va analiza datele de pe dispozitivele medicale utilizate de posesorii de iPhone și Apple Watch, oferind recomandări legate de sănătate și nutriție, inclusiv o funcție de monitorizare a alimentației. Acest sistem va include videoclipuri educaționale despre sănătate, colaborând cu medici pentru a asigura precizia informațiilor. De asemenea, Apple pregătește lansarea unui Doctor AI, care va oferi utilizatorilor sfaturi personalizate bazate pe datele lor de sănătate, cu funcționalități așteptate să fie disponibile odată cu iOS 19.4 în primăvara anului 2026.

Conform datelor publicate de Banca Centrală a Germaniei, datoria guvernamentală a crescut cu 57 miliarde de euro în 2024, totalizând 2.690 miliarde de euro, în ciuda scăderii ponderii datoriei în PIB la 62,5%, care rămâne totuși peste pragul de 60% stabilit de Uniunea Europeană. Această creștere a datoriei este atribuită plăților efectuate în timpul pandemiei și crizei energetice cauzate de invazia Ucrainei de către Rusia. În 2024, deficitul guvernamental a atins 118,8 miliarde de euro, iar Parlamentul german a aprobat recent un program de creșteri semnificative ale cheltuielilor bugetare, relaxând reglementările privind împrumuturile, ceea ce ar putea duce la o majorare a datoriei în anii următori.

Parlamentul European se află în sesiune plenară la Strasbourg până pe 3 aprilie, unde un punct important pe agendă este votul pentru aprobarea lui Lucian Romașcanu, nominalizat de România ca membru al Curții de Conturi Europene. Avizul Parlamentului este consultativ, iar Consiliul UE va adopta lista membrilor CCE. În cadrul sesiunii, eurodeputații analizează rezultatele reuniunii Consiliului European din 20 martie și discută despre politica externă și de apărare a UE pentru 2025. De asemenea, se va evalua marți planurile de îmbunătățire a siguranței și pregătirii Uniunii Europene, iar miercuri se va discuta despre discriminarea împotriva romilor și protecția drepturilor fundamentale.

Tensiunile dintre Iran și Statele Unite au escaladat semnificativ, după ce președintele american Donald Trump a amenințat cu bombardamente asupra Iranului dacă nu se ajunge la un nou acord nuclear, oferind un termen de două luni pentru o decizie. Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a avertizat că orice atac va fi întâmpinat cu un răspuns puternic, iar oficialii iranieni au declarat că rachetele sunt pregătite pentru lansare. Iranul a respins negocierile directe cu SUA, dar a lăsat deschisă posibilitatea discuțiilor indirecte. În plus, Amirali Hajizadeh, liderul unității aerospatiale a Corpului Gardienilor Revoluției Islamice, a afirmat că forțele americane din Orientul Mijlociu sunt vulnerabile și ar putea suferi represalii. Teheranul acuză Occidentul de instigarea protestelor interne și susține că programul său nuclear este destinat exclusiv scopurilor civile, în ciuda acuzațiilor că ar intenționa să dezvolte arme nucleare. Ambasadorul Iranului la ONU a denunțat provocările și a promis un răspuns rapid la orice atac, subliniind că presiunea americană ar putea determina Iranul să își schimbe decizia în domeniul nuclear.

Liderul deputaților S.O.S. România, Dumitru Coarnă, a anunțat luni, 31 martie 2025, demisia sa din grupul parlamentar, invocând injuriile și blestemele adresate electoratului suveranist de către președintele partidului, Diana Șoșoacă. Coarnă a criticat decizia partidului de a nu susține moțiunea simplă depusă de AUR împotriva ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, considerând că aceasta deschide porțile poliției politice. În urma demisiei sale, Ionel Goidescu a fost numit noul lider de grup, iar Coarnă a subliniat că plecarea sa este o reacție la situația actuală din partid și la lipsa de susținere pentru moțiunea AUR. Diana Șoșoacă a reacționat, acuzând plecările din partid ca fiind rezultatul mituirii parlamentarilor și anunțând intenția de a depune plângeri penale împotriva acestora.

Richard Chamberlain, cunoscut pentru rolurile sale din serialele 'Dr. Kildare', 'Shogun' și 'The Thorn Birds', a decedat pe 29 martie 2025, în urma unui accident vascular cerebral, la vârsta de 90 de ani, în Waimanalo, Hawaii, cu câteva ore înainte de a împlini 91 de ani. Moartea sa a fost confirmată de publicistul său, iar partenerul său, Martin Rabbett, a descris-o ca pe o tranziție către o nouă aventură. Chamberlain a devenit faimos în anii '60 și a fost supranumit 'regele mini-seriilor', având o carieră prolifică în televiziune și teatru, cu producții notabile care i-au adus recunoaștere internațională. De asemenea, el a fost un susținător al comunității LGBTQ, dezvăluindu-și orientarea sexuală în autobiografia sa din 2003, după o lungă perioadă de discreție. Chamberlain a avut o relație de lungă durată cu Rabbett, subliniind importanța acesteia în viața sa, chiar și după o despărțire temporară în 2010.

Publicistul Cristian Tudor Popescu a exprimat critici severe la adresa președintelui american Donald Trump, referindu-se la ambițiile acestuia de a obține Groenlanda. Popescu a comparat aceste acțiuni cu cele ale lui Hitler și Putin, subliniind că Trump nu oferă motive diplomatice pentru dorința sa expansionistă, iar locuitorii Groenlandei resping ferm ideea de a deveni parte a SUA. El a avertizat că retorica agresivă a lui Trump nu afectează doar politica externă, ci și democrația americană, având în vedere aspirațiile sale pentru un al treilea mandat, care contravin limitărilor constituționale. De asemenea, Popescu a menționat că o astfel de acțiune ar constitui un atac asupra Danemarcei, un aliat NATO, și a evidențiat tendințele autoritariste ale lui Trump.

Începând cu 1 iulie 2025, România va elimina schema de plafonare a prețurilor la energia electrică, ceea ce va obliga consumatorii să fie mai atenți la ofertele furnizorilor. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a asigurat că majorările nu vor fi extreme pentru majoritatea utilizatorilor și că consumatorii vulnerabili vor beneficia de sprijin din partea statului, inclusiv printr-un mecanism de tip voucher sau card pentru energie, care va fi elaborat până la 15 iunie 2025. În perioada 1 aprilie 2025 – 30 iunie 2025, prețul final facturat al energiei electrice va fi plafonat, iar pentru gazele naturale, prețul maxim va fi de 0,31 lei/kWh (TVA inclus) până la 31 martie 2026. De asemenea, Hidroelectrica a anunțat o majorare a prețului energiei active cu 60%, ceea ce va duce la creșteri semnificative ale costurilor pentru consumatorii casnici. În martie 2025, prețul mediu al energiei pe piața pentru ziua următoare a fost de 106,5 euro/MWh, cu aproape 70% mai mult decât în aceeași lună a anului precedent, iar România a terminat anul 2024 pe locul trei în topul celor mai scumpe piețe de electricitate din UE. Burduja a subliniat importanța alegerii ofertelor competitive de furnizare de energie și a menționat că România va continua să investească în creșterea capacității de producție energetică pentru a reduce dependența de importuri și a asigura prețuri mai bune.

Pe 31 martie 2025, Tribunalul București a decis returnarea vehiculelor confiscate fraților Andrew și Tristan Tate, inclusiv modele de lux precum Porsche, McLaren, Aston Martin și Ferrari. Aceștia, acuzați de trafic de persoane și viol, contestă aceste acuzații și au obținut aprobarea DIICOT pentru a-și recupera mașinile, urmând să le primească până la finalul săptămânii, deși termenul exact de predare nu a fost stabilit. În trecut, frații Tate au reușit să recupereze șapte dintre cele 12 vehicule confiscate, iar valoarea totală a acestora depășește 4 milioane de euro. Pe 1 aprilie 2025, frații Tate au plecat din București spre Dubai cu un avion privat, subliniind că se vor întoarce în România în termen de două luni pentru a respecta obligațiile legale impuse de controlul judiciar. Aceștia sunt implicați în mai multe anchete legale, inclusiv acuzații de constituirea unui grup infracțional organizat și agresiune sexuală, atât în România, cât și în Regatul Unit și Statele Unite, unde se confruntă cu un proces civil. Deși măsura controlului judiciar a fost prelungită, frații Tate au beneficiat de libertatea de a călători, având permisiunea procurorului de caz.

Irina Lozovan, deputată afiliată lui Ilan Șor, a fost condamnată de Judecătoria Chișinău la șase ani de închisoare pentru acceptarea finanțării partidului său din partea unui grup criminal organizat, iar soțul său, Pavel Gârleanu, a primit o pedeapsă de cinci ani. Cei doi au fost găsiți vinovați de instanță pentru încercarea de a mitui primarul orașului Ocnița, oferindu-i sume mari de bani pentru a sprijini partidul Renaștere în campania electorală. Deși primarul a refuzat oferta, Gârleanu a continuat acțiunile ilegale, transmițând primarului 30 de mii de dolari proveniți de la partid. Instanța a dispus anunțarea deputatei în căutare, însă surse indică faptul că Lozovan nu s-ar afla pe teritoriul controlat de autoritățile moldovene, dispărând din atenția publică după condamnarea deputatului Alexandr Nesterovschi, care este și el dat în căutare.

În 2024, Isopan Est a raportat o cifră de afaceri de 81 milioane de euro, în scădere cu 14% față de anul anterior, dar continuă să dețină o cotă de piață de 20,3% în sectorul panourilor sandwich. Compania a produs peste 3,6 milioane de metri pătrați de panouri termoizolante, din care 36% au fost exportate, consolidându-și astfel rolul de hub pentru exportul de panouri termoizolante în Europa Centrală și de Sud-Est. Piața românească a panourilor sandwich a crescut cu 5%, atingând un volum total de 11,6 milioane de metri pătrați, susținută de investiții în logistică și centre comerciale. Parteneriatele strategice cu Marcegaglia Steel și Manni Group au fost esențiale pentru extinderea capacităților de producție și accelerarea inovației, menținând astfel Isopan Est ca lider în domeniu și partener de încredere în sectorul construcțiilor.

Pe 30 martie 2025, un cutremur cu magnitudinea de 7,1 a fost înregistrat în Oceanul Pacific, la o adâncime de 10 kilometri, aproape de capitala Tonga, Nuku'alofa. Sistemul american de alertă de tsunami a emis avertizări pentru valuri periculoase ce ar putea afecta o rază de 300 de kilometri în jurul epicentrului, inclusiv coastele Niue și Tonga, cu estimări de înălțimi ale valurilor între 0,3 și 1 metru. Agenția națională de gestionare a catastrofelor din Tonga a îndemnat locuitorii să se îndepărteze de plajă și să se refugieze în zone mai înalte. Deși nu au fost raportate victime imediat după seism, zona este cunoscută pentru activitatea sa seismică frecventă, fiind situată în Centura de Foc a Pacificului.

Senatul Uniunii Teatrale din România (UNITER) a emis un comunicat prin care atrage atenția asupra atacurilor mediatic asupra spectacolului „Proorocul Ilie”, produs de Teatrul Național București, considerându-le un pericol pentru cultura și libertatea de creație. Președintele UNITER, Dragoș Buhagiar, a criticat decuparea unei secvențe din spectacol și transformarea acesteia într-o știre de senzație, comparând aceste practici cu cenzura totalitară. UNITER subliniază că denigrarea unei creații artistice fără a o cunoaște în integralitate este o formă de cenzură care poate afecta grav gândirea critică și libertatea de exprimare. În acest context, regizorul Andrei Șerban, aflat la New York, a adresat o scrisoare ministrului Culturii, Natalia Intotero, subliniind riscurile cenzurii și ale extremismului, cerând apărarea libertății de exprimare și avertizând că societatea se îndreaptă spre o nouă formă de dictatură. Reacțiile negative la spectacol, considerate de unii ca o ofensă adusă Ortodoxiei, au dus la apeluri pentru proteste, iar UNITER a subliniat riscurile unui atac asupra culturii. Șerban a evidențiat contribuția directorului interimar al TNB, George Călin, la promovarea calității artistice și a cerut continuitatea acestuia în funcție, avertizând împotriva influențelor politicianiste care ar putea afecta cultura. Mesajul său vine după ce UNITER a exprimat îngrijorări cu privire la atacurile asupra culturii și amenințările primite de regizorul Botond Nagy, subliniind importanța protejării dreptului la liberă exprimare și a avertizat că orice formă de cenzură reprezintă o amenințare la adresa democrației și a drepturilor omului.

Luni, 31 martie 2025, un bărbat de 51 de ani a decedat în urma unui accident rutier în Slobozia, când căruța plină cu lemne pe care o conducea s-a răsturnat în afara părții carosabile. La fața locului, echipajele ISU Ialomița au intervenit rapid cu o autospecială de stingere, o autospecială de descarcerare și o ambulanță SMURD. Victima a fost găsită blocată sub încărcătura căruței, în stare de inconștiență și în stop cardio-respirator. Deși au fost efectuate manevre de resuscitare, bărbatul a fost declarat decedat de echipajele medicale. Autoritățile continuă să investigheze circumstanțele accidentului.

Luni, 31 martie 2025, Curtea de Apel Alba Iulia a decis achitarea unui bărbat care fusese condamnat anterior la 8 ani de închisoare pentru viol, fapta fiind comisă asupra fiului său, care avea 5 ani la momentul faptei, în 2021. Instanța a admis apelul inculpatului și a respins apelurile formulate de Parchet și de persoana vătămată, considerând că fapta nu există. Acuzațiile se refereau la acte sexuale orale între inculpat și fiul său. Bărbatul, agent principal al Serviciului Public Comunitar de Pașapoarte Alba, fusese arestat preventiv în martie 2022, dar urmează să fie eliberat în urma acestei decizii.

Administrația americană a decis să oblige TikTok să nu mai fie deținută de compania mamă ByteDance din cauza preocupărilor legate de securitatea națională și protecția datelor utilizatorilor. Discuțiile se concentrează pe vânzarea operațiunilor din SUA ale aplicației, cu posibili cumpărători precum Microsoft, Oracle și Blackstone, care a exprimat interes pentru investiții. Donald Trump a subliniat că există un interes crescut din partea mai multor cumpărători americani și a stabilit 5 aprilie 2025 ca termen limită pentru găsirea unui cumpărător din afara Chinei, altfel TikTok riscă interdicția în Statele Unite. Aplicația, care are aproximativ 170 de milioane de utilizatori în SUA, este deja sub investigație în Uniunea Europeană pentru manipularea alegerilor și este interzisă în mai multe țări, inclusiv India, din motive de securitate națională.

Marius Budăi, fost ministru al Muncii și actual deputat, a fost internat de urgență la Clinica de Neurochirurgie din Iași după ce a suferit un atac ischemic tranzitoriu în timp ce conducea spre București. Incidentul a avut loc în localitatea Hârlău, unde Budăi a acuzat stări de rău și a fost inițial evaluat la un spital local. După investigații amănunțite, inclusiv computer tomograf și RMN, medicii au confirmat diagnosticul de accident ischemic vascular, cauzat de oboseală și stres. Deși starea sa este stabilă și nu au fost identificate probleme grave, Budăi rămâne sub observație medicală. Politicianul a declarat că se simte mai bine și va continua să fie monitorizat în următoarele zile.

Premierul ungar Viktor Orban a generat controverse prin afirmația că Uniunea Europeană se pregătește de război, interpretând recomandările recente ale Comisiei Europene de a crea rezerve de urgență ca un semnal al intențiilor belicoase ale Bruxelles-ului. Deși a recunoscut conflictul dintre Rusia și Ucraina, Orban a subliniat că nu există o amenințare reală de război pentru Ungaria și a asigurat populația că țara sa va rămâne de partea păcii, fără a participa la un eventual conflict european. El a încercat să calmeze temerile cetățenilor, afirmând că nu există motive de panică, în ciuda criticilor aduse politicii Uniunii Europene, care, conform lui, ar putea favoriza un conflict.

Pe 30 martie 2025, startup-ul german Isar Aerospace a lansat racheta orbitală Spectrum de pe un port spațial din nordul Norvegiei, marcând prima încercare de a lansa o rachetă capabilă să ajungă în orbită din Europa continentală, cu excepția Rusiei. Deși racheta s-a prăbușit în Marea Norvegiană la aproximativ 30 de secunde după decolare, compania a considerat evenimentul un succes, reușind să colecteze date valoroase pentru viitoarele misiuni. Această lansare este văzută ca un moment istoric pentru Europa, subliniind importanța dezvoltării unor tehnologii proprii în domeniul accesului la spațiu, în contextul competiției cu liderii din SUA și China. Oficialii europeni, inclusiv directorul ESA, au recunoscut curajul echipei Isar Aerospace și necesitatea de a îmbunătăți capacitățile de lansare comerciale de sateliți.

În perioada 31 martie - 17 aprilie 2025, circulația rutieră pe autostrada A2, în sensul Constanța-București, va fi restricționată în zona localității Cernavodă, la kilometrul 160+200, din cauza lucrărilor de reparații la rosturile de dilatație. Aceste lucrări vor afecta banda a doua și parțial banda întâi, iar traficul se va desfășura cu viteză redusă pe banda de urgență și parțial pe prima bandă. Autoritățile recomandă șoferilor să respecte semnalizarea temporară și să circule cu prudență în zonele afectate. La nivel național, circulația pe principalele autostrăzi se desfășoară în condiții normale, cu excepția județelor Bihor, Ialomița, Maramureș, Satu Mare și Tulcea, unde ceața afectează vizibilitatea.

Matteo Salvini, vicepremierul Italiei și liderul extremei drepte, a comentat condamnarea Marinei Le Pen, care a fost găsită vinovată de deturnare de fonduri europene, primind o pedeapsă de 4 ani de închisoare, dintre care 2 cu suspendare. Salvini a numit sentința un 'film prost' și a comparat situația cu interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu în România, considerând că astfel de decizii reprezintă o 'declarație de război' din partea Bruxelles-ului. El a subliniat că cei care se tem de voturile alegătorilor recurg la instanțe pentru a-și menține influența și a promis că nu se va lăsa intimidat. De asemenea, premierul ungar Viktor Orban și alți lideri de extremă dreapta, precum Geert Wilders, au exprimat solidaritate față de Le Pen, criticând severitatea condamnării.

Florin Barbu, ministrul Agriculturii, a declarat că România are potențialul de a deveni un lider în producția și exportul de produse agroalimentare din sud-estul Europei, estimând un grad de autosuficiență de peste 100% în următorii patru ani. Acest obiectiv este susținut de investiții de 1,8 miliarde de euro în unități de procesare, sprijinite de fonduri europene. Ministerul a anunțat semnarea unor proiecte care vizează îmbunătățirea procesării agroalimentare și a solicitat modificarea regulamentului european pentru a facilita finanțarea achiziției de animale de reproducție, esențială pentru creșterea productivității și sustenabilității sectorului agricol. Barbu a subliniat importanța investițiilor în genetică și expansiunea sectorului zootehnic și avicol, care vor plasa România într-o poziție dominantă pe piața agroalimentară din regiune.

Pe 31 martie 2025, un elev de 17 ani a fost găsit inconștient în baia Școlii Profesionale Speciale pentru Deficienţi de Auz „Sfânta Maria” din Sectorul 6, București, lângă un recipient cu alcool. Incidentul a fost raportat poliției de un profesor prin apel 112, iar echipajele de prim-ajutor au intervenit rapid, transportând elevul la spital pentru îngrijiri medicale. Poliția a deschis o anchetă pentru a stabili circumstanțele incidentului, investigându-l sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă. Autoritățile au subliniat necesitatea unei vigilențe sporite din partea părinților și a instituțiilor de învățământ pentru a preveni astfel de situații. În contextul acestui incident, ministrul Educației a anunțat intenția de a include măsuri anti-bullying în contractul educațional, pentru a crește conștientizarea în rândul elevilor.

Ministerul Educației a publicat rezultatele simulării Evaluării Naționale 2025, evidențiind că 64,01% dintre elevii de clasa a VIII-a au obținut note de 5 sau mai mari la Limba și literatura română, iar 71,97% la Matematică, ceea ce reprezintă cel mai mare procent de note peste 5 înregistrat de la începutul simulărilor în 2019. Evaluarea a fost realizată cu participarea a 13.785 de profesori evaluatori și a inclus lucrările a peste 161.000 de elevi. Comparativ cu anul anterior, s-a observat o îmbunătățire a acurateței evaluării, cu un procent mai mic de lucrări reevaluate. La Limba română, doar 11,22% dintre elevi au reușit să rezolve complet un exercițiu de scriere corectă, iar dificultățile au fost semnificative în gramatică și compoziție, cu peste 42% dintre elevi nereușind să redacteze o compunere de 150 de cuvinte. Rezultatele vor fi comunicate individual fiecărui elev și analizate la nivelul fiecărei unități de învățământ pentru a identifica măsurile necesare îmbunătățirii performanțelor școlare. Rezultatele finale detaliate vor fi publicate pe 7 aprilie de ISJ Iași.

Guvernul suedez a decis să aloce un ajutor militar suplimentar de 16 miliarde de coroane suedeze (aproximativ 1,6 miliarde de dolari) pentru Ucraina, marcând cel mai mare pachet de sprijin de la începutul conflictului cu Rusia. Această decizie, anunțată pe 31 martie 2025 de ministrul apărării, Pal Jonson, vine în contextul unei faze critice a războiului și include sprijin pentru apărarea aeriană, artilerie și comunicații prin satelit. Cu acest ajutor, totalul asistenței suedeze pentru Ucraina ajunge la 80 de miliarde de coroane suedeze (aproximativ 8 miliarde de dolari) din 2022 până în prezent. De asemenea, guvernul suedez a majorat bugetul pentru ajutoare în 2025 de la 25 de miliarde la 40 de miliarde de coroane, subliniind angajamentul Suediei de a sprijini Ucraina în fața invaziei ruse. O parte semnificativă a acestui pachet va fi utilizată pentru achiziționarea de echipamente prin intermediul Administrației Suedeze pentru Echipamente de Apărare, iar oficialii suedezi discută despre o responsabilitate mai mare a Europei în cazul unei reduceri a sprijinului din partea SUA.

Generalul Ben Hodges, fost comandant al trupelor americane în Europa, a evidențiat dificultățile logistice întâmpinate în România din cauza infrastructurii deficitare, care îngreunează transportul echipamentelor militare. Într-un interviu recent, el a menționat că, în trecut, transportul a fost posibil doar pe calea ferată, subliniind necesitatea unei infrastructuri feroviare mai bune pentru mobilitatea rapidă a trupelor NATO. Hodges a propus crearea unui 'Schengen militar' pentru a facilita mișcarea echipamentelor între statele NATO și a avertizat că fără investiții, Europa, în special estul, ar putea deveni vulnerabilă la amenințări externe, în special din partea Rusiei. El a subliniat importanța unui sistem de transport integrat în Europa pentru a permite mutarea echipamentelor fără restricții.

Victor Ponta, candidatul independent la alegerile prezidențiale, a declarat că firma sa, VP Project Advisers SRL, deține o casă lângă terenul de golf din Dâmbovița, dar nu a inclus acest imobil în declarația de avere deoarece este proprietatea firmei, nu a sa personală. Firma a plătit pentru casă suma de aproximativ 200.000 de euro și a realizat un profit de un milion de euro. Ponta a afirmat că a oferit doar sfaturi lui Metin Dogan, omul de afaceri turc, și că nu a fost implicat în proiectul terenului de golf, subliniind că este prieten cu Dogan și deține o casă lângă Istanbul. Terenul de golf, deținut de oameni de afaceri turci care au investit 60 de milioane de euro, este situat lângă vila de lux a fostului premier, iar surse sugerează că Ponta ar avea legături cu proprietarii terenului, participând recent la un turneu de golf organizat în apropierea reședinței sale. În perioada în care a fost absent din viața politică, Ponta a condus o firmă de consultanță care a colaborat cu antreprenori din Turcia, Serbia și Albania.