Aprilie 2025

În România, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a propus un proiect legislativ care vizează crearea unui cazier auto, o bază de date interconectată între Poliția Rutieră, Registrul Auto Român, Biroul Asigurătorilor de Autovehicule și service-urile auto autorizate. Această inițiativă va permite integrarea informațiilor despre vehiculele implicate în accidente, inclusiv istoricul incidentelor, reparațiile efectuate și despăgubirile plătite, facilitând obținerea rapidă a unui certificat de daunalitate. Proiectul va îmbunătăți transparența în gestionarea accidentelor și va încuraja un comportament responsabil în trafic, având în vedere că șoferii cu un istoric negativ vor plăti asigurări mai mari. De asemenea, reparațiile vehiculelor implicate în accidente vor trebui efectuate doar în service-uri autorizate, altfel riscă suspendarea certificatului de înmatriculare. Certificatul RAR Auto Pass, obligatoriu din 1 decembrie 2024 pentru vânzarea mașinilor second-hand, va conține informații esențiale despre starea tehnică a vehiculului. Proiectul este în consultare publică și va fi implementat etapizat, odată cu infrastructura digitală necesară.

Pe 29 aprilie 2025, Amazon a realizat cu succes lansarea primilor 27 de sateliți din constelația Kuiper, un proiect de 10 miliarde de dolari destinat furnizării de internet de mare viteză în zone izolate și afectate de crize. Lansarea a avut loc de la Cape Canaveral, Florida, utilizând o rachetă Atlas V. Proiectul vizează finalizarea unei rețele de peste 3.200 de sateliți, iar serviciul ar urma să devină operațional în 2025, cu livrări planificate pentru sfârșitul anului 2025, odată ce vor fi plasați cel puțin 578 de sateliți. Amazon se confruntă cu o competiție acerbă din partea Starlink, rețeaua lui Elon Musk, care are deja peste 8.000 de sateliți pe orbită, ridicând astfel probleme legate de congestia orbitală și siguranța sateliților. Compania își propune să atragă clienți comerciali, guvernamentali și de retail, menținând prețurile accesibile, în contextul unei intensificări a competiției în domeniul internetului prin satelit.

Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune (EBU) a revizuit politica privind steagurile pentru concursul Eurovision din 2025, permițând arborarea steagurilor palestiniene și a altor bannere legale, cu condiția ca acestea să nu promoveze rasismul sau violența. Delegații și artiștii vor putea arbora doar steagurile naționale în timpul spectacolelor, iar simbolurile neoficiale vor fi interzise pe scenă. Concursul va avea loc la Basel, Elveția, cu semifinalele programate pentru 13 și 15 mai și finala pe 17 mai, în contextul unor tensiuni legate de participarea Israelului, care va fi reprezentat de Yuval Raphael, o supraviețuitoare a atacului Hamas din 2023. România nu va participa la acest concurs pentru al doilea an consecutiv.

București va deveni din nou capitala mondială a șahului, găzduind Superbet Chess Classic România între 5 și 17 mai 2025, sub deviza 'Uniting Minds'. Ceremonia oficială de deschidere va avea loc pe 6 mai, cu participarea lui Garry Kasparov, considerat cel mai mare jucător de șah din toate timpurile. Turneul va reuni zece dintre cei mai valoroși șahiști ai lumii, inclusiv campionul mondial Gukesh Dommaraju și Alireza Firouzja, câștigătorul Grand Chess Tour 2024. Grand Chess Tour, care sărbătorește 10 ani de existență, va oferi un fond total record de premii de 1,6 milioane de dolari, iar finala va avea loc pentru prima dată într-un format eliminatoriu în São Paulo, Brazilia, care devine astfel o nouă țară gazdă alături de SUA, Polonia și Croația.

Pe 29 aprilie 2025, Bursa de Valori București a înregistrat o evoluție pozitivă a principalelor sale indici, indicele BET crescând cu 0,15%, atingând 17.436 puncte. Indicele BET-FI, dedicat companiilor de investiții financiare, a avansat cu 1,13%, iar BET-NG, care reflectă sectorul energetic, a crescut cu 0,47%. Cele mai tranzacționate acțiuni au fost cele ale Băncii Transilvania, OMV Petrom și Romgaz, iar cele mai performante au fost UAMT, Rompetrol Rafinare și Romcab. Deși indicele BET-BK a scăzut cu 0,03%, valoarea totală a tranzacțiilor a fost de 67,8 milioane lei, depășind ședința anterioară, dar rămânând sub media zilnică a anului. Acțiunile Electrica și Hidroelectrica au avut cele mai mari creșteri, în timp ce Nuclearelectrica și Medlife au înregistrat scăderi semnificative.

Departamentul de Stat al SUA a aprobat vânzarea unui sistem de apărare aeriană MIM-104 Patriot către România, cu un cost estimat de 262 de milioane de dolari, care va înlocui un sistem similar donat Ucrainei în septembrie 2024. Această achiziție include un radar AN/MPQ-65 și două stații de lansare M903, având scopul de a îmbunătăți capacitatea României de a descuraja amenințările în regiunea Mării Negre și de a sprijini participarea sa la operațiunile NATO. Implementarea vânzării va necesita prezența unor reprezentanți ai guvernului american pentru instruire și suport tehnic. Ministerul Apărării Naționale din România a salutat această decizie, subliniind importanța sistemului Patriot pentru securitatea națională și regională. Achiziția va fi finanțată prin granturi de la donatori NATO, inclusiv contribuții din partea Norvegiei și Suediei. România a inițiat programul de achiziție în 2017, iar livrările sistemelor sunt așteptate în următorii ani.

După meciul dintre FC Rapid și FCSB, Jandarmeria Capitalei a aplicat un total de 29 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 131.950 de lei. Organizatorul meciului a fost sancționat cu 110.000 de lei, iar o firmă de pază a primit o amendă de 15.000 de lei pentru nerespectarea obligațiilor. Opt suporteri au fost interziși de la competițiile sportive pentru perioade între șase luni și un an, din cauza comportamentului violent, inclusiv aruncarea de obiecte pe teren, care a dus la rănirea unui jucător al echipei oaspete. Jandarmii au întocmit acte de constatare pentru utilizarea materialelor pirotehnice și continuă verificările pentru a identifica și alte persoane implicate în incidentele de la meci, care s-a încheiat cu victoria FCSB, scor 2-1.

În cadrul dezbaterii organizate de Digi 24 pe 28 aprilie 2025, candidații Crin Antonescu, Nicușor Dan și Elena Lasconi nu au oferit informații clare despre principalii lor donatori de campanie. Elena Lasconi a menționat că a strâns doar 30.000 de lei, cu cea mai mare donație estimată la 50 de lei, în timp ce Nicușor Dan a subliniat că datele despre donații sunt transmise statului în timp real, afirmând că a strâns 2,5 milioane de lei din donații, dar nu a publicat lista completă a donatorilor. Crin Antonescu a declarat că finanțarea campaniei sale provine de la partidele PSD, PNL și UDMR, menționând că se simte dator lui Dumnezeu și familiei sale. În plus, Nicușor Dan a fost criticat pentru discrepanțele dintre sumele declarate și costurile vizibile ale campaniei, iar Autoritatea Electorală Permanentă a sesizat DNA cu privire la nereguli în gestionarea donațiilor primite de Dan, acuzându-l de donații nedeclare în valoare de peste 3 milioane de lei. Parchetul General urmează să decidă dacă va înainta dosarul lui Nicușor Dan la Direcția Națională Anticorupție, în urma sesizării AEP.

Pe 26 aprilie 2025, Ambasada României la Tunis a organizat un prânz de lucru cu ocazia prezenței lui Liviu Jicman, președintele Institutului Cultural Român, la Târgul Internațional de Carte de la Tunis, unde s-a discutat despre viitorul Program de cooperare culturală între România și Tunisia, ce va fi semnat în a doua parte a anului. Evenimentul a reunit directori ai institutelor culturale din clusterul EUNIC, ambasadori și reprezentanți ai Delegației UE, subliniind importanța culturii în consolidarea relațiilor bilaterale. În aceeași zi, Ambasada României, în colaborare cu Delegația Generală a Regiunii Wallonie-Bruxelles, a organizat un alt eveniment dedicat diplomației culturale, evidențiind rolul parteneriatelor culturale și preconizând semnarea unui nou program care va sprijini inițiativele culturale și traducerile în limba arabă. Acest program vizează creșterea prezenței culturale românești în Tunisia și stimularea interesului pentru cultura română. Seara s-a încheiat cu proiecția documentarului „Coroana României” la Institutul Francez din Tunis. La 28 aprilie 2025, s-a reiterat importanța acestor inițiative în cadrul aceluiași eveniment, subliniind angajamentul părților de a întări acțiunile culturale comune și de a menține un dialog constant pentru coordonarea activităților viitoare.

La Campionatele Europene de scrimă sub 23 de ani din Tallinn, echipa elvețiană de spadă a provocat un incident diplomatic prin refuzul de a se întoarce spre steagul israelian în timpul imnului național, gest considerat un protest față de acțiunile militare din Gaza. Incidentul a avut loc după ce echipa Israelului a câștigat medalia de aur, iar sportivii elvețieni, medaliați cu argint, au stârnit controverse prin acest comportament, care a fost condamnat de ministrul israelian de Externe, Gideon Saar, ca fiind lipsit de respect. Federația elvețiană de scrimă a exprimat regretul pentru incident și a anunțat că va analiza măsurile ce vor fi luate la întoarcerea echipei, subliniind că sportivii au felicitat câștigătorii după meci, dar au condamnat utilizarea ceremoniei de premiere pentru o demonstrație politică. Ambasadorul elvețian în Israel a transmis, de asemenea, felicitări scrimerilor israelieni, iar România a terminat competiția pe locul 16.

România va celebra 10 ani de Grand Chess Tour prin organizarea Superbet Chess Classic România, care se va desfășura între 5 și 17 mai 2025, la București. Evenimentul, sub deviza 'Uniting Minds', va reuni zece dintre cei mai buni șahiști ai lumii, inclusiv campionul mondial Gukesh Dommaraju și Alireza Firouzja, câștigătorul Grand Chess Tour 2024. Ceremonia oficială de deschidere va avea loc pe 6 mai, cu prezența lui Garry Kasparov. Grand Chess Tour se va extinde în Brazilia, unde finala va avea loc pentru prima dată într-un format eliminatoriu la São Paulo, cu un fond total de premii de 1,6 milioane de dolari, cea mai mare sumă din istoria circuitului.

Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a anunțat că studiul de fezabilitate pentru Autostrada București-Brașov va fi finalizat în 2026, iar construcția ar putea fi finalizată în 2031 în cel mai optimist scenariu, cu o posibilă întârziere de până la doi ani în cel mai pesimist scenariu. Importanța strategiei de contractare a fost subliniată, având în vedere experiențele anterioare cu licitațiile pentru proiectare și execuție. De asemenea, s-a menționat o creștere semnificativă a investițiilor în infrastructura rutieră, de până la 700% între 2019 și 2024, cu o absorbție de fonduri de 140% în ciclul financiar anterior. Realizarea autostrăzii depinde și de modificările legislative ce vor intra în vigoare din septembrie, menite să simplifice procedurile de avizare și elaborare a studiilor de fezabilitate.

Asocierea Alstom Ferroviaria S.p.A. și Alstom Transport a acumulat penalități de întârziere de 248,8 milioane lei pentru livrarea a 37 de trenuri electrice Coradia Stream, dintre care doar două au ajuns în România până la sfârșitul lunii februarie 2025. Conform contractului, toate trenurile ar fi trebuit livrate până la finalul anului 2024, dar întârzierile au dus la recalcularea penalităților, care vor continua până la livrarea completă a acestora. CFR Călători a raportat pierderi semnificative din cauza acestor întârzieri și analizează măsuri legale pentru recuperarea prejudiciilor. Autoritatea pentru Reformă Feroviară a confirmat că livrările sunt programate să înceapă în mai 2025, cu o rată estimată de 3-4 trenuri pe lună, dar întârzierile persistă, afectând serviciile CFR Călători.

Parma, antrenată de Cristian Chivu, a încheiat la egalitate, 2-2, meciul disputat pe terenul lui Lazio, după ce a condus cu 2-0 datorită unei duble a lui Jacob Ondrejka, care a marcat în minutele 3 și 46. Lazio a reușit să egaleze în ultimele minute prin două goluri ale lui Pedro. Deși echipa a pierdut două puncte importante, rămâne pe locul 16 în clasamentul Serie A, având 32 de puncte, la șapte puncte distanță de zona retrogradării. Chivu a subliniat că echipa a jucat conform caracteristicilor sale, dar a menționat dificultățile cauzate de lipsa de mijlocași și oboseala resimțită pe finalul meciului. Dennis Man, introdus în minutul 71, a avut ocazii importante, dar a fost criticat pentru prestația sa slabă. Parma va juca următoarele meciuri cu Como, Empoli, Napoli și Atalanta.

Elena Lasconi, candidatul Uniunii Salvați România (USR) la alegerile prezidențiale, a declarat că este încrezătoare că va ajunge în turul al doilea și va câștiga funcția de președinte, subliniind totodată necesitatea reformării partidului pentru a evita declinul acestuia. În cadrul unei dezbateri, Lasconi a afirmat că, în cazul unei înfrângeri, va continua să conducă USR și că, dacă va câștiga, îl va numi pe Ilie Bolojan premier, având în vedere experiența sa în administrație. De asemenea, ea a propus o coaliție de guvernare formată din PNL, USR, PSD și UDMR, evidențiind importanța unui profesionist în funcția de prim-ministru. Lasconi a dezmințit informațiile conform cărora întregul partid i-ar fi retras sprijinul, precizând că doar 16 colegi au acționat astfel, și a menționat că are sprijinul a 70% dintre membri. În contextul dezbaterilor, Crin Antonescu, candidatul coaliției de guvernare, a susținut că Ilie Bolojan este hărțuit de alți candidați, dar a promis stabilitate și un guvern pro-occidental și proeuropean în cazul în care va câștiga alegerile.

În cadrul dezbaterii electorale organizate de Digi 24, candidații Crin Antonescu, Nicușor Dan și Elena Lasconi au discutat soluțiile pentru redresarea economiei românești. Antonescu a propus reduceri masive de salarii și concedieri în sectorul bugetar, subliniind discrepanțele dintre salariile din companiile de stat și performanța economică, și a confirmat că vor exista concedieri, dar nu în masă. Nicușor Dan a evidențiat impactul deficitului bugetar asupra inflației și a subliniat necesitatea combaterii evaziunii fiscale, precum și îmbunătățirea absorbției fondurilor europene. Elena Lasconi a accentuat importanța eficientizării companiilor de stat și a menționat că ANAF-ul nu reușește să colecteze eficient veniturile, propunând măsuri pentru recuperarea pierderilor cauzate de evaziune. Toți cei trei candidați au convenit asupra necesității reformelor în sectorul public pentru a îmbunătăți situația economică a țării.

România a obținut locul I la Olimpiada Balcanică de Matematică (BMO) 2025, desfășurată între 25 și 30 aprilie la Sarajevo, acumulând un total de 198 de puncte. Echipa română, coordonată de conf. univ. dr. Cătălin Gherghe și profesorul Ovidiu Sontea, a câștigat patru medalii de aur prin elevii Emanuel Mazăre, Radu Stoleriu, Pavel Ciurea și Andrei Vila, și două medalii de argint prin Alexandru Ciobotea și David Ghibu. La competiție au participat echipe din 12 țări membre și 15 țări invitate, evidențiind excelența elevilor români în domeniul matematicii.

Marea Britanie a prezentat o declarație amplă de valori comune cu Uniunea Europeană, care subliniază sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei, Acordul de la Paris privind clima și comerțul liber. Această inițiativă este considerată un 'preambul geopolitic' pentru un nou parteneriat strategic între cele două părți, cu discuții programate la summitul de la Londra pe 19 mai. Documentul reafirmă angajamentul ambelor părți față de multilateralism și stabilitatea economică globală, în contrast cu propunerile recente ale administrației americane, care sugerează recunoașterea controlului Rusiei asupra Crimeei. De asemenea, se menționează necesitatea colaborării pentru a atenua impactul fluctuațiilor economice globale.

Pe 28 aprilie 2025, avocatul Anamariei Prodan, Oleg Burlacu, a anunțat că a depus o plângere penală împotriva lui Laurențiu Reghecampf, acuzându-l de neplata pensiei alimentare pentru fiul lor, Laurențiu Reghecampf Junior, timp de mai mult de trei luni, ceea ce constituie infracțiunea de abandon de familie. Prodan a menționat că a încercat inițial să rezolve problema pe cale amiabilă, dar Reghecampf a refuzat orice formă de comunicare. Suma totală datorată, conform unei decizii definitive a Tribunalului Ilfov, este considerabilă, iar pensia alimentară a fost crescută de la 2000 de euro la 3000 de euro lunar în 2024. Avocatul a subliniat că Reghecampf are obligația de a achita atât pensia curentă, cât și restanțele, totalizând câteva zeci de mii de euro.

Luni, 28 aprilie 2025, a avut loc un incendiu la locomotiva unui tren marfar în comuna Şandra, județul Timiș, care transporta aproximativ 800 de tone de cereale. Pompierii din cadrul Secţiei Sânnicolau Mare și Detașamentului 1 Timișoara, împreună cu serviciul de voluntari din Biled, au intervenit rapid cu trei autospeciale de stingere și un echipaj SMURD. Incendiul a fost localizat la nivelul compartimentului motor al locomotivei și a fost lichidat fără a se înregistra victime. Acesta nu este un incident izolat, având în vedere că în trecut au mai avut loc incendii similare la locomotivele trenurilor de călători.

Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, a declarat că Rusia nu țintește intenționat situri civile, ci doar obiective militare sau civile utilizate de armata ucraineană, în contextul în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a raportat aproape 70 de atacuri rusești. Lavrov a subliniat că atacul recent asupra unei clădiri rezidențiale din Kiev nu a fost îndreptat împotriva unei ținte civile și a reiterat că Rusia va continua să acționeze împotriva locațiilor folosite de forțele ucrainene și mercenarii străini. De asemenea, el a menționat o inițiativă de armistițiu privind infrastructura energetică, propusă de Donald Trump și acceptată de Vladimir Putin, și a exprimat deschiderea Rusiei pentru dialog cu oficialii americani, în ciuda neîncrederii în privința intențiilor lui Putin. Lavrov a adăugat că Rusia este dispusă să stocheze material nuclear îmbogățit din Iran, dacă acest lucru este considerat util de către Statele Unite și Iran.

CFR Cluj a obținut o remiză 1-1 în deplasare cu Dinamo București, în etapa a șasea din play-off-ul Ligii 1, meci disputat pe 28 aprilie 2025. CFR a deschis scorul printr-un autogol al lui Alexandru Pop în minutul 64, dar Dinamo a egalat în minutul 85 prin Andrei Mărginean, marcând astfel primul său gol în Superligă. Cu acest rezultat, CFR Cluj se află pe locul 3 în clasament, cu 35 de puncte, la șapte puncte distanță de liderul FCSB, ceea ce le reduce semnificativ șansele de a câștiga titlul. Antrenorul Dan Petrescu a exprimat dezamăgirea față de prestația echipei, recunoscând dificultățile întâmpinate în gestionarea fazelor fixe și lipsa de soluții din cauza accidentărilor. De asemenea, președintele clubului, Cristi Balaj, a caracterizat prestația ca fiind dezamăgitoare, menționând că echipa a expediat un singur șut pe poartă. CFR Cluj se pregătește acum pentru derby-ul cu Universitatea Cluj, un meci crucial pentru echipă, în timp ce patronul Neluțu Varga a subliniat că echipa va lupta până la finalul campionatului.

Cu ocazia marcării a 70 de ani de la aderarea Germaniei la NATO, președintele Frank-Walter Steinmeier a subliniat că reînarmarea este cel mai important proiect politic al țării în următorii ani, afirmând că o Germanie insuficient înarmată reprezintă o amenințare mai mare pentru Europa. Steinmeier a făcut apel la cetățeni să se adapteze noii realități de securitate, având în vedere războiul din Ucraina și presiunea din partea Statelor Unite pentru ca aliații europeni să își asume mai multă responsabilitate în apărare. Ceremonia, desfășurată la sediul NATO din Bruxelles, a inclus și intervenția secretarului general al NATO, Mark Rutte, care a recunoscut contribuțiile semnificative ale Germaniei la securitatea europeană și a apreciat creșterea cheltuielilor militare ale țării.

În cadrul unei vizite oficiale la Bratislava, Viktor Orban a subliniat importanța unanimității în politica externă a Uniunii Europene, avertizând că abrogarea dreptului de veto ar putea duce la negarea suveranității statelor membre. El a afirmat că democrația se află în statele membre, nu la Bruxelles, și a cerut respectarea intereselor naționale. Robert Fico, liderul slovac, a exprimat îngrijorări similare, afirmând că abolirea dreptului de veto ar putea amenința stabilitatea Uniunii Europene și a descris-o ca un pas periculos către dizolvarea UE. În prezent, 14 din cele 27 de state membre susțin o reformă a regulilor, dar aceasta necesită un vot cu unanimitate, ceea ce face schimbarea puțin probabilă. Fico a insistat asupra importanței ca liderii să își poată exprima opiniile fără teamă, iar Orban a adăugat că Bruxelles-ul trebuie să respecte interesele tuturor țărilor membre, nu doar pe cele ale celor mai puternice.

Alexandru Rogobete, președintele Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților, a declarat că Institutul de Boli Cardiovasculare 'C.C. Iliescu' din București nu a reușit să semneze un contract de finanțare prin PNRR din cauza întârzierilor în obținerea avizelor necesare, care au fost procesate de Primăria București timp de aproape un an. Rogobete a acuzat primarul Nicușor Dan de nepăsare și incompetență, subliniind că această situație pune în pericol viețile pacienților care așteaptă ajutor medical. El a menționat că documentațiile tehnice sunt finalizate, dar lipsa avizelor a împiedicat aprobarea indicatorilor tehnico-economici necesari pentru semnarea contractului de finanțare, afectând nu doar spitalul, ci și sănătatea publică. Rogobete a cerut acțiuni imediate din partea primarului pentru a salva vieți.

În cadrul dezbaterii electorale de la Digi 24, soția lui Nicușor Dan a relatat o discuție emoționantă cu fiica lor, care l-a întrebat dacă va face România o țară mai bună dacă va deveni președinte. Nicușor Dan a afirmat că va face tot ce îi stă în putere pentru a lupta împotriva corupției și a respecta legea, fără a promite o Românie perfectă. Soția sa a subliniat angajamentul lui de a se opune nedreptății și a exprimat speranța că, în viitor, vor putea spune că au făcut tot ce a depins de ei. La sosirea la dezbatere, ea a mărturisit că avea emoții și îl ținea strâns de mână, evidențiind legătura strânsă dintre ei, chiar dacă nu sunt căsătoriți. Această intervenție a avut loc cu doar câteva zile înainte de alegeri.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că va intensifica presiunea internațională asupra Rusiei în următoarele două săptămâni, în scopul obținerii unui armistițiu în conflictul din Ucraina. Această declarație a fost făcută în contextul unei întâlniri cu liderii din Ucraina, SUA și Marea Britanie, la Roma, și a fost precedată de o întâlnire diplomatică la Vatican. Macron a subliniat importanța unității și a acțiunilor coordonate ale liderilor occidentali pentru a determina o schimbare de strategie la Kremlin. De asemenea, el a menționat că presiunea nu trebuie să fie exercitată doar asupra Ucrainei, referindu-se la tensiunile anterioare dintre Zelenski și Trump. Donald Trump a exprimat îndoieli cu privire la intențiile lui Vladimir Putin de a opri războiul, sugerând că Zelenski ar putea fi dispus să renunțe la Crimeea, o opțiune respinsă de Ucraina. Macron rămâne optimist că un acord de pace este mai aproape ca niciodată, în ciuda refuzului Rusiei de a accepta un armistițiu total.

Luni, Parlamentul Ungariei a votat pentru interzicerea temporară a accesului în clădire pentru șase deputați din opoziție și pentru tăierea salariilor acestora, ca urmare a utilizării fumigenelor în timpul unui protest împotriva legii care interzice marșurile Pride. Aceasta reprezintă prima dată de la tranziția la democrație în 1990 când deputații sunt excluși din parlament. Protestul a fost organizat de deputatul independent Akos Hadhazy și membri ai partidului Momentum, care au subliniat asemănările între măsurile premierului Viktor Orban și cele ale guvernului rus. Parlamentul a aprobat sancțiuni de 12 zile pentru cei care au aprins fumigenele și de 6 zile pentru ceilalți, iar toți cei șase deputați contestă aceste decizii, solicitând anularea pedepsei printr-o petiție adresată Comisiei pentru imunitate a parlamentului.

Khawaja Muhammad Asif, ministrul apărării din Pakistan, a declarat că o incursiune militară din partea Indiei este iminentă, în urma unui atac recent în Jammu și Cașmir, soldat cu 26 de morți. India a acuzat Pakistanul de sprijin pentru militanți, în timp ce Islamabadul neagă orice implicare. Ca răspuns, India a suspendat tratatul privind apele fluviului Indus, iar Pakistanul a închis spațiul aerian pentru aviația civilă indiană. Consiliul de Securitate al ONU a cerut reținere, iar Arabia Saudită și Iranul s-au oferit să medieze în conflict. Ambele țări, puteri nucleare, au avut anterior conflicte armate din cauza disputei teritoriale din Kashmir.

Continental Automotive din România se va transforma în Aumovio România, o companie cu aproape 14.000 de angajați și o cifră de afaceri estimată la peste un miliard de euro. Aumovio va avea două unități de producție în Sibiu și Timișoara, precum și patru centre de cercetare-dezvoltare în Brașov, Timișoara, Iași și Sibiu, ceea ce va face din România a doua cea mai mare țară din rețeaua globală Aumovio. Liviu Bălan, noul CEO, va conduce procesul de separare, punând accent pe dezvoltarea tehnologiilor de siguranță și confort, precum și pe inovațiile legate de mobilitatea autonomă. Aumovio va integra peste 92.000 de angajați din fostele structuri ale Continental Automotive și va fi listată la bursă în septembrie 2025, continuând procesul de restructurare al grupului Continental.

În cadrul unei dezbateri organizate de Digi 24, candidații Crin Antonescu, Nicușor Dan și Elena Lasconi au discutat despre anularea alegerilor prezidențiale din 2024, un eveniment considerat traumatic pentru democrația românească. Antonescu a subliniat că toate cele 9 milioane de voturi exprimate au fost pierdute, promițând că, dacă va fi ales președinte, astfel de situații nu se vor mai repeta. Nicușor Dan a evidențiat slăbiciunea instituțiilor statului și a cerut clarificări din partea autorităților, menționând discrepanțe în declarațiile financiare ale candidaților. Elena Lasconi a acuzat anularea ca fiind nedemocratică și ilegală, contestând angajamentele lui Antonescu pentru respectarea statului de drept, și a amintit de acțiunile sale din 2012, când a suspendat președintele Băsescu. Tensiunile dintre candidați au fost evidente, cu Lasconi provocându-l pe Dan să explice colaborarea sa cu PSD și PNL, iar Dan subliniind importanța votului românilor din străinătate. În urma acestor discuții, George Simion a anunțat că nu va participa la dezbaterea prezidențială, reafirmând respectul său pentru democrație. Dezbaterile electorale continuă, cu confruntări programate pe 30 aprilie și 1 mai, iar primul tur al alegerilor va avea loc pe 4 mai 2025.

Festivalul Internațional de Film de la Cannes din 2025, programat între 13 și 24 mai, va avea un juriu prezidat de actrița Juliette Binoche, care include nume cunoscute precum Halle Berry, scriitoarea Leïla Slimani și cineastul sud-coreean Hong Sangsoo. Juriul va evalua 21 de filme în competiție pentru trofeul Palme d'Or, printre care se numără lucrări notabile precum 'A Simple Accident' de Jafar Panahi și 'The Phoenician Scheme' de Wes Anderson. Această ediție promite să aducă în prim-plan cele mai recente creații cinematografice internaționale.

IBM a anunțat o investiție de 150 miliarde de dolari în Statele Unite pe parcursul următorilor cinci ani, concentrându-se pe sprijinirea producției locale de tehnologie avansată, inclusiv facilități pentru producția de calculatoare cuantice. Dintre aceste fonduri, peste 30 de miliarde de dolari vor fi alocate cercetării și dezvoltării în domeniul calculatoarelor cuantice, având în vedere că IBM deține una dintre cele mai mari flote de sisteme de calcul cuantic din lume. Această decizie se aliniază cu angajamentele similare ale altor giganți tehnologici, precum Nvidia și Apple, care au promis investiții de 500 miliarde de dolari fiecare. Analiștii sugerează că aceste angajamente financiare sunt, în parte, o reacție la politicile comerciale ale administrației Trump, menite să protejeze sectorul tehnologic de posibilele perturbări cauzate de taxe vamale.

Nicușor Dan, candidatul independent la alegerile prezidențiale, a declarat că Matei Păun nu are nicio funcție oficială în campania sa și nu va ocupa o poziție în cazul unei victorii. Deși a recunoscut că va continua să comunice cu Păun, Dan a subliniat că acesta nu este șeful său de campanie și nu beneficiază de suport financiar din partea lui. Criticile au apărut în contextul în care 50% din donațiile primite de Dan au fost direcționate către o firmă controlată de Păun, ceea ce a stârnit controverse. Într-o dezbatere, Dan a menționat că Păun ar putea reprezenta o vulnerabilitate în campania sa, având în vedere teoriile conspiraționiste legate de acesta. De asemenea, el a abordat problemele legate de anularea alegerilor, subliniind necesitatea unor instituții mai eficiente pentru a recâștiga încrederea românilor în democrație. Fotografii recente sugerează întâlniri între Dan și Păun, ceea ce ridică întrebări cu privire la natura relației lor actuale.

În contextul campaniei pentru alegerile prezidențiale, Crin Antonescu, candidatul coaliției PSD - PNL - UDMR, a declarat că, deși România se confruntă cu o situație economică dificilă, președintele nu are autoritatea constituțională de a demite premierul Marcel Ciolacu, subliniind necesitatea consultării cu toate partidele din coaliție. În contrast, Elena Lasconi, alt candidat, a promis că, dacă va câștiga, Ciolacu nu va mai ocupa funcția de prim-ministru, acuzându-l de gestionarea defectuoasă a problemelor țării. Nicușor Dan a adăugat că, în cazul în care va câștiga alegerile, va solicita demisia de onoare a lui Ciolacu, evidențiind lipsa de încredere a românilor în actualul premier. Aceste declarații reflectă tensiunile politice și perspectivele viitoare ale guvernării în România.

În cadrul unei dezbateri electorale recente, Crin Antonescu, candidatul coaliției la alegerile prezidențiale, a fost acuzat de Nicușor Dan, candidatul independent și primarul Capitalei, de implicare în acte ilegale legate de transferul a 34 de hectare de terenuri publice către entități private. Antonescu a negat acuzațiile, afirmând că toate acțiunile sale au fost legale și amenințând cu acțiuni în justiție dacă Dan nu prezintă dovezi. În replică, Dan a prezentat documente care sugerează că Antonescu, în calitate de ministru, a semnat acte ce au facilitat această înstrăinare, iar două instanțe au confirmat încălcarea legii. Antonescu a respins aceste acuzații, cerând detalii despre subordonații săi și susținând că nu a fost informat despre vreo anchetă împotriva sa. Schimbul de replici a continuat cu acuzații reciproce de manipulare și calomnie, Antonescu criticându-l pe Dan pentru inactivitate în gestionarea economiei Bucureștiului.