Aprilie 2025

Rusia a anunțat recucerirea completă a regiunii de frontieră Kursk, afirmând că satul Gornal a fost eliberat de unitățile ucrainene, o declarație pe care Kievul a respins-o, numind-o 'falsă' și 'propagandă'. Într-o videoconferință, șeful Statului Major rus, Valeri Gherasimov, a confirmat pentru prima dată oficial participarea soldaților nord-coreeni în conflict, lăudându-le profesionalismul și eroismul. Această recunoaștere vine în contextul unui acord de parteneriat strategic semnat între Rusia și Coreea de Nord în iunie 2024, care prevede asistență militară reciprocă. Gherasimov a raportat președintelui Vladimir Putin despre eliberarea satului și a subliniat contribuția soldaților nord-coreeni, care sunt dislocați în regiunea Kursk, conform declarațiilor președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Forțele indiene și cele pakistaneze au fost implicate în schimburi de focuri de-a lungul frontierei de facto din Kashmir, cu armata indiană raportând tiruri 'neprovocate' din partea armatei pakistaneze, fără victime înregistrate. Premierul pakistanez Shehbaz Sharif a cerut o 'anchetă neutră' în legătură cu un atac recent soldat cu moartea a 26 de persoane, incident considerat cel mai grav din ultimii 25 de ani. Pakistanul a solicitat o anchetă în urma atacului care a dus la moartea a 25 de turiști indieni și a unui nepalez, pentru care India a acuzat Pakistanul. În urma acestui atac, ambele țări au implementat măsuri reciproce, inclusiv închiderea spațiului aerian de către Pakistan și suspendarea Tratatului privind apele Indusului de către India. Consiliul de Securitate al ONU a cerut reținere maximă din partea ambelor țări, care dispută suveranitatea asupra regiunii Kashmir din 1947.

În etapa a 6-a din play-off-ul Ligii 1, Universitatea Cluj a obținut o victorie importantă pe teren propriu, învingând Universitatea Craiova cu 2-1. Craiovenii au deschis scorul prin Alexandru Mitriță în minutul 20, dar clujenii au egalat în minutul 59 prin Mamadou Thiam și au preluat conducerea în minutul 75, datorită unui autogol al lui Gjoko Zajkov. Această victorie permite Universității Cluj să se apropie de Craiova în clasament, având acum 35 de puncte, în timp ce Craiova rămâne cu 36 de puncte, ratând ocazia de a egala FCSB. Antrenorul Craiovei, Mirel Rădoi, a criticat comportamentul adversarilor, acuzându-i de injurii din partea băncii tehnice, în timp ce Ovidiu Sabău, antrenorul clujenilor, a minimizat incidentul. Cu această înfrângere, Craiova are doar o victorie în ultimele patru etape, în timp ce U Cluj își consolidează șansele pentru un loc fruntaș.

Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat că nu a încălcat Constituția prin susținerea publică a lui Crin Antonescu, afirmând că are dreptul la o opțiune politică ca cetățean. El a subliniat că a păstrat caracterul neutru al instituțiilor publice și că nu a implicat Președinția în campania electorală, menționând că sprijinul său este personal. Bolojan a exprimat încrederea în Antonescu ca un candidat responsabil, capabil să colaboreze cu majoritatea parlamentară. De asemenea, el a participat recent la festivitățile de la Oradea, marcând 106 ani de la instaurarea administrației românești, și a reiterat că președintele trebuie să recâștige încrederea cetățenilor.

Președintele interimar Ilie Bolojan a criticat utilizarea numelui său de către candidații la alegerile prezidențiale ca posibil prim-ministru, considerând că aceasta încalcă bunele practici politice. El a afirmat că PSD, având cea mai mare pondere parlamentară, ar trebui să dețină funcția de prim-ministru, în contrast cu PNL, care are doar 15% din voturi. Bolojan a reamintit că, deși PNL a reușit să formeze un guvern minoritar în trecut, stabilitatea guvernamentală necesită un premier din partidul cu cea mai mare reprezentare. De asemenea, el a subliniat importanța echipelor ministeriale competente pentru succesul guvernării.

Pe 26 aprilie 2025, Biroul Electoral Județean Nr. 25 Ilfov a admis mai multe plângeri referitoare la Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), acuzată de încălcarea legislației privind protecția datelor personale în campania electorală. Plângerile, formulate de cetățeni care au primit scrisori de la candidatul AUR, George Simion, fără consimțământul lor, au dus la decizia BEJ de a sesiza Autoritatea Electorală Permanentă și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a analiza legalitatea acestor acțiuni. BEJ a constatat că materialul publicitar electoral este ilicit și a dispus retragerea acestuia, solicitând și suspendarea site-ului respect2025.ro, care permite încărcarea de fotografii personale pentru campanii electorale. De asemenea, s-au raportat cazuri în care scrisori au fost trimise și unor persoane decedate, ceea ce a generat controverse suplimentare. Pe 27 aprilie, s-a anunțat că AEP ar putea aplica o amendă de până la 50.000 de lei pentru nerespectarea reglementărilor privind materialele publicitare politice.

Sorana Cîrstea și Ana Kalinskaya s-au calificat în optimile de finală ale probei de dublu la Madrid Open, după ce au învins favoritele Gabriela Dabrowski și Erin Routliffe cu 6-3, 4-6, 10-7, într-un meci de o oră și 25 de minute. Cele două jucătoare au obținut un cec de 30.540 de euro și 120 de puncte WTA. În următoarea rundă, Cîrstea și Kalinskaya vor întâlni cuplul Ulrikke Eikeri și Eri Hozumi. De asemenea, Iga Swiatek s-a calificat în optimile de finală la simplu feminin, învingând-o pe Linda Noskova cu 6-4, 6-2.

Ministrul belgian al Justiției, Annelies Verlinden, a anunțat inițierea discuțiilor pentru transferul deținuților într-o închisoare renovată din Kosovo, începând cu anul 2027, ca soluție la problema supraaglomerării din penitenciarele belgiene, care au aproximativ 13.000 de deținuți pentru doar 11.000 de locuri disponibile. Această inițiativă se inspiră din modelul Danemarcei, care a încheiat un acord similar. Guvernul belgian a alocat un buget suplimentar de 150 de milioane de euro pentru 2025, destinat soluționării problemelor din sistemul de justiție, inclusiv deficitul de personal și supraaglomerarea. Autoritățile subliniază necesitatea unei abordări integrate, în special pentru gestionarea deținuților străini, având în vedere că anul trecut Belgia a închiriat locuri în închisorile olandeze. Alte țări europene, precum Austria, iau în considerare soluții similare pentru a gestiona populația penitenciară.

Ignat Kuzin, un bărbat ucrainean, a fost arestat de Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) sub acuzația de implicare în uciderea generalului-locotenent Iaroslav Moskalik, care a avut loc pe 25 aprilie 2025, prin detonarea unei bombe artizanale plasate într-o mașină. Autoritățile ruse susțin că dispozitivul a fost detonat de la distanță din Ucraina, considerând incidentul un act terorist. Kuzin a fost inculpat pentru acte teroriste, trafic ilicit și fabricare de explozibili, riscând o pedeapsă cu închisoarea pe viață. Se afirmă că acesta a recunoscut că a fost recrutat de agenți ai serviciilor de securitate ucrainene, care i-au oferit o recompensă de 18.000 de dolari pentru a-l elimina pe Moskalik. Deși autoritățile ruse acuză Ucraina de implicare, oficialii de la Kiev nu au comentat incidentul, care se alătură unei serii de atacuri împotriva oficialilor ruși în ultimii ani.

Ilie Bolojan, președintele interimar, a deschis Palatul Cotroceni pentru public, permițând accesul liber în grădini, curtea interioară și biserica din complex, ca parte a eforturilor de a recâștiga încrederea cetățenilor în instituțiile statului prin transparență și respect. Într-un interviu recent, Bolojan a discutat despre importanța muncii de echipă, inspirat de grădinarii care întrețin domeniul, subliniind că schimbările durabile necesită dedicare din partea tuturor. Acești grădinari, venind din județul Giurgiu, contribuie la imaginea Palatului prin eforturile lor constante. Bolojan a comparat munca acestora cu buna funcționare a guvernării, evidențiind că echipele puternice sunt esențiale pentru realizarea schimbărilor semnificative. De asemenea, el a anunțat integrarea Palatului Cotroceni în circuitul Muzeului Cotroceni, accentuând importanța transparenței în relația cu cetățenii.

Ilie Bolojan, președintele interimar al României, a declarat că nu există motive pentru a anula alegerile prezidențiale programate în luna mai 2025, subliniind că deciziile recente ale Curții de Apel Ploiești au generat discuții inutile, dar nu au suspendat procedura electorală. El a evidențiat importanța respectării legilor pentru menținerea ordinii în societate și a exclus posibilitatea reluării turului doi al alegerilor prezidențiale de anul trecut, considerând că aceasta a fost deja tranșată. Bolojan a avertizat că deciziile controversate ale instanțelor pot compromite încrederea în justiție și a subliniat responsabilitatea magistraților în luarea deciziilor, care pot afecta destinele cetățenilor. Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat recent decizia Curții de Apel Ploiești, ceea ce a generat critici și verificări din partea Inspecției Judiciare. De asemenea, Bolojan a menționat că toate documentele legate de anularea alegerilor din 2024 au fost desecretizate, contrar speculațiilor din campania electorală, și a subliniat că viitorul președinte poate solicita rapoartele relevante.

Fondul Monetar Internațional a revizuit în scădere prognoza de creștere economică a Uniunii Europene pentru 2025 la 1,2%, ca urmare a taxelor vamale impuse de administrația Trump, cu un impact mai pronunțat asupra țărilor din est, inclusiv România. Directorul departamentului european al FMI, Alfred Kammer, a subliniat că efectele disputei tarifare vor fi resimțite mai acut în centrul și estul Europei, estimând o creștere de 2,4% pentru această regiune. De asemenea, se preconizează o inflație de 2% în a doua jumătate a anului 2025, iar FMI recomandă Băncii Centrale Europene să reducă rata dobânzii. Kammer a evidențiat importanța accelerării integrării pieței interne europene și diversificării lanțurilor de aprovizionare pentru a contracara efectele negative ale conflictelor comerciale, inclusiv cele dintre SUA și China.

Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat că România se confruntă cu o situație politică fragmentată, în care niciun partid nu depășește 25% în Parlament, complicând astfel formarea unei majorități stabile. El a subliniat importanța colaborării între președinte și majoritatea parlamentară pentru a evita blocajele bugetare și economice. Bolojan a menționat că, deși ar fi putut câștiga alegerile prezidențiale, stabilitatea politică este esențială pentru dezvoltarea țării, iar coaliția de guvernare a decis să susțină un candidat comun, excluzând președinții partidelor de pe lista candidaților. De asemenea, el a afirmat că nu intenționează să formeze un nou partid politic după încheierea mandatului său, considerând că problema principală constă în mentalitatea și comportamentul oamenilor politici, care nu au reușit să permită dezvoltarea unui nou val politic. Bolojan a accentuat necesitatea de a simplifica structura politică și de a îmbunătăți calitatea deciziilor în Parlament.

Președintele interimar Ilie Bolojan a tras un semnal de alarmă privind deficitul bugetar de 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană, subliniind riscurile unei posibile crize financiare similare cu cea din 2008-2010. El a propus măsuri urgente, inclusiv eliminarea cheltuielilor inutile și reformarea companiilor de stat, pentru a reduce deficitul și a evita pierderile financiare din fondurile europene alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care se ridică la 28,5 miliarde de euro. Până în prezent, România a reușit să absoarbă doar 9,4 miliarde de euro din aceste fonduri, având termen limită până în 2027. Bolojan a avertizat că, în lipsa unor măsuri eficiente, România ar putea fi nevoită să implementeze măsuri de austeritate severe, iar riscurile de recesiune sunt amplificate de contextul internațional instabil și de îndatorarea mare a statului. De asemenea, economistul Radu Georgescu a subliniat că, fără acces la fondurile din PNRR și cu o colectare slabă a taxelor, România va trebui să reducă deficitul bugetar drastic în următorii ani.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat lansarea în consultare publică a unui proiect de lege destinat accelerării finalizării marilor investiții hidroenergetice din România, care sunt blocate din motive birocratice. Proiectele, cum ar fi Răstolița și Jiu-Livezeni-Bumbești, se află în stadii avansate de realizare, între 70-98%, dar nu pot fi activate din cauza birocrației. Noul cadru legislativ va permite declararea acestor proiecte ca fiind de importanță strategică, facilitând proceduri accelerate pentru avize și exproprieri, și va introduce un regim juridic special pentru a permite scoaterea terenurilor necesare. Burduja a subliniat importanța hidroenergiei nu doar pentru producția de energie curată și accesibilă, ci și pentru protecția civilă și combaterea schimbărilor climatice, în contextul unei securități energetice tot mai precare în Europa. De asemenea, se propune corelarea măsurilor cu legislația europeană și națională pentru a asigura o implementare legală și sustenabilă.

Papa Francisc a decedat luni, la vârsta de 88 de ani, iar funeraliile sale au avut loc pe 26 aprilie 2025, marcând începutul unei perioade de doliu de nouă zile pentru Biserica Catolică. Procesul de alegere a succesorului său va începe oficial pe 6 mai, când cei 135 de cardinali cu vârsta sub 80 de ani se vor izola în conclav pentru a vota. În această perioadă, cardinalii pot discuta despre preferințele lor pentru viitorul papă, iar întâlnirile preliminare vor putea dezvălui posibilii candidați, printre care se numără cardinalul Pietro Parolin, Luis Antonio Gokim Tagle și Fridolin Ambongo Besungu. Predica cardinalului Giovanni Battista Re va fi un moment cheie în funeraliile papale, oferind primele indicii despre direcția viitoare a Bisericii. Deliberările finale vor avea loc în Capela Sixtină, unde cardinalii vor vota în izolare.

Novak Djokovic a suferit o înfrângere surprinzătoare în turul al doilea al turneului Masters 1000 de la Madrid, fiind învins de italianul Matteo Arnaldi cu 6-3, 6-4. Aceasta este a doua înfrângere consecutivă pentru Djokovic în turneele de pregătire, după ce a pierdut și la Monte Carlo, și vine cu o lună înainte de turneul de grand slam de la Roland Garros. Arnaldi, care l-a considerat întotdeauna pe Djokovic un idol, a profitat de forma slabă a acestuia, care a comis 32 de erori neforțate în meci. Djokovic, clasat pe locul 5 ATP, a recunoscut că se confruntă cu o nouă realitate în cariera sa, având dificultăți în a se adapta la pierderi și fără a câștiga un titlu în turneele Masters ATP din noiembrie 2023. După meci, el a declarat că nu este sigur dacă va mai juca la Madrid, lăsând să se înțeleagă că 2025 ar putea fi ultimul său an de competiție. În turul următor, Arnaldi se va confrunta cu Damir Dzumhur.

Dan Petrescu, antrenorul echipei CFR Cluj, se confruntă cu probleme de sănătate la gât, care îi afectează comunicarea și capacitatea de a striga la meciuri. Potrivit președintelui clubului, Cristi Balaj, Petrescu a suferit o intervenție chirurgicală și se află în recuperare, având dificultăți în a mânca și a vorbi. De asemenea, el trece printr-o perioadă dificilă personală, după pierderea mamei sale și o infecție severă. În ciuda acestor provocări, Petrescu continuă să participe activ la antrenamentele echipei. CFR Cluj se află pe locul 3 în clasament, la 5 puncte distanță de liderul FCSB, iar clubul speră într-o îmbunătățire a stării de sănătate a antrenorului în curând.

În urma unui atac cu rachete balistice asupra Kievului, soldat cu moartea a 12 civili și rănirea a peste o sută de persoane, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că racheta conținea componente din alte țări, majoritatea fabricate de companii americane, și a fost fabricată în Coreea de Nord. Zelenski a subliniat necesitatea de a intensifica presiunea internațională asupra Rusiei și Coreei de Nord pentru a descuraja activitățile militare ale acestora, avertizând că absența unei astfel de presiuni permite Rusiei să importe și să utilizeze arme în Europa. De asemenea, președintele Franței, Emmanuel Macron, a condamnat bombardamentele rusești și a criticat atitudinea lui Vladimir Putin față de negocierile de pace, subliniind importanța întăririi sancțiunilor împotriva Moscovei și a Coreei de Nord.

Odense Handbold a devenit prima echipă calificată la Turneul Final Four al Ligii Campionilor, învingând Ferencvaros Budapesta cu 25-24 în manșa retur a sferturilor de finală, după un rezultat de egalitate în tur, 27-27, asigurând astfel avansarea cu un scor general de 52-51. CSM București va juca duminică împotriva Team Esbjerg, având un avantaj de un gol din meciul tur. Turneul Final Four se va desfășura la Budapesta între 31 mai și 1 iunie 2025. CSM București, câștigătoare a trofeului în 2016, speră să revină în competiție după o absență de câțiva ani din fazele superioare. Cristina Neagu continuă să fie lider în cursa pentru titlul de golgeter all-time al competiției, având 1.228 de goluri.

Pe 25 aprilie 2025, judecătoarea din Comitatul Milwaukee, Hannah Dugan, a fost arestată de FBI sub acuzația de a fi ajutat un emigrant, Eduardo Flores-Ruiz, să evite autoritățile de imigrare, escortându-l din sala de judecată. Dugan a fost reținută și inculpată pentru obstrucționarea justiției și ascunderea unei persoane ce urma să fie reținută. Incidentul a generat proteste pentru eliberarea sa și a intensificat tensiunile între administrația Trump și justiția federală. Directorul FBI, Kash Patel, a subliniat printr-o postare pe rețelele sociale că 'nimeni nu este mai presus de lege'. Judecătoarea a fost eliberată după o audiere și urmează să își exprime pledoaria pe 15 mai, contestând legalitatea arestării și afirmând că acțiunile sale nu au fost în detrimentul siguranței publice. Cazul a stârnit discuții despre discreția procurorilor și impactul asupra sistemului de justiție, având în vedere că astfel de cazuri sunt rare în SUA.

Ilie Bolojan, președintele interimar al României, a declarat că nu există motive pentru a anula alegerile prezidențiale programate în luna mai 2025, subliniind importanța respectării legilor și ordinii constituționale. El a comentat asupra unei recente decizii a Curții de Apel Ploiești, care a generat discuții inutile, dar a fost anulată de Înalta Curte, restabilind astfel o logică normală în justiție. Bolojan a avertizat că nerespectarea regulilor poate duce la anarhie și a exclus posibilitatea reluării turului doi al alegerilor prezidențiale de anul trecut, considerând că acest subiect a fost deja tranșat. De asemenea, el a subliniat că ședința Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, programată pentru 30 aprilie, nu va discuta despre alegeri, ci despre subiecte legate de securitatea națională. Bolojan a menționat că nu există semnale de implicări străine în procesul electoral, dar a recunoscut că neîncrederea în instituții este o problemă persistentă. În plus, el a reafirmat că toate documentele legate de anularea alegerilor din 2024 au fost desecretizate, contrar speculațiilor din campania electorală, și a subliniat că viitorul președinte nu va găsi documente suplimentare importante la Cotroceni.

Banca Centrală Europeană (BCE) a inițiat un proces de reînnoire a bancnotelor euro, cu introducerea temelor 'Cultura europeană' și 'Natura Europei', care vor include figuri emblematice și reprezentări ale biodiversității. Decizia finală asupra designului este programată pentru 2026, iar în 2025 BCE va organiza un concurs pentru artiști și designeri grafici din Uniunea Europeană, modelele câștigătoare urmând să fie aprobate pentru circulație. În plus, BCE a raportat o creștere a numărului de bancnote contrafăcute, în special cele de 20 și 50 de euro, deși probabilitatea de a primi o bancnotă falsă rămâne foarte scăzută. De asemenea, în 2024, BCE a retras aproximativ 554.000 de bancnote contrafăcute.

FC Hermannstadt, antrenată de Marius Măldărășanu, a obținut o victorie convingătoare cu 3-0 împotriva echipei UTA Arad în etapa a șasea din play-out-ul Superligii, avansând pe locul doi în clasament cu 31 de puncte. Golurile au fost marcate de Cristi Neguț în minutul 33, Sergiu Buș în minutul 43 și Ianis Stoica în minutul 90+2. UTA Arad, care se află pe locul 6 cu 24 de puncte, riscă retrogradarea, având trei etape rămase până la finalul sezonului și fără victorie în ultimele trei meciuri. Suporterii echipei arădene și-au exprimat nemulțumirea față de antrenorul Mircea Rednic.

Începând din iunie 2025, turiștii care se cazează în Liverpool vor plăti o taxă de 2 lire pe noapte, decizie aprobată de 53% dintre membrii organizației Accommodation BID, care reprezintă 83 de hoteluri și furnizori de apartamente. Această măsură are ca scop sprijinirea economiei locale prin atragerea de investiții și organizarea de evenimente, estimându-se că va genera aproximativ 9,2 milioane de lire în următorii doi ani, din care 6,7 milioane vor fi destinate industriei turistice. Reacțiile inițiale ale turiștilor sunt pozitive, aceștia considerând taxa rezonabilă, iar un sondaj a arătat că 59% dintre hotelurile participante susțin această inițiativă, similară cu o taxă implementată în Manchester în 2023. Vizitatorii intervievați au afirmat că taxa nu îi va descuraja să viziteze orașul.

Debora Rodrigues, o coafeză de 39 de ani, a fost condamnată de Curtea Supremă din Brazilia la 14 ani de închisoare pentru mai multe infracțiuni legate de revoltele din Brasilia din ianuarie 2023, când susținătorii fostului președinte Jair Bolsonaro au atacat clădiri guvernamentale. Condamnarea sa include infracțiuni precum distrugerea de bunuri și apartenența la o organizație criminală, fiind parte a unei anchete mai ample privind un presupus complot de lovitură de stat împotriva președintelui ales Lula da Silva. Rodrigues a scris un mesaj ofensator pe statuia Justiției, recunoscând că a participat la acte antidemocratice și exprimând regret pentru acțiunile sale. Cazul a generat controverse, susținătorii lui Bolsonaro considerând-o o victimă a persecuției politice, în timp ce judecătorul Cristiano Zanin a subliniat că aceasta a acționat conștient și voluntar în cadrul protestelor caracterizate de violență.

Pe 26 aprilie 2025, în ziua funeraliilor Papei Francisc, desfășurate la Vatican, Familia Regală a României a organizat o ceremonie simbolică la Castelul Săvârșin, unde a fost plantat un copac în memoria suveranului pontif. Ceremonia a fost condusă de Custodele Coroanei, Margareta, împreună cu Principele Radu, Principesa Sofia și Principesa Maria, și a inclus prezența Fratelui Ștefan, călugăr franciscan, reprezentant al Bisericii Catolice. Copacul plantat este un arțar norvegian Globular, amplasat pe aleea dinspre lacul Parcului Regal, subliniind respectul și omagiul adus Papei Francisc de către Familia Regală.

Pe 24 aprilie 2025, ANCOM a primit o plângere de la un actor politic care a semnalat limitarea cheltuielilor zilnice pentru promovarea electorală pe o platformă online, ceea ce ar putea afecta egalitatea de șanse, în special pentru profilurile nou create. ANCOM a început o analiză a plângerii, solicitând clarificări și contactând platforma implicată pentru a verifica respectarea obligațiilor legale. Problema tehnică semnalată a fost remediată în aceeași zi. În plus, ANCOM a stabilit că platformele online trebuie să ofere utilizatorilor informații clare despre restricțiile aplicate conținutului, inclusiv motivele și căile de atac disponibile, cu excepția cazurilor de conținut comercial înșelător sau ordine ale autorităților. ANCOM, care a preluat rolul de coordonator al serviciilor digitale în România din 2024, monitorizează respectarea acestor obligații de către furnizorii de servicii intermediare.

Pe 25 aprilie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a anulat decizia Curții de Apel Ploiești care suspendase o hotărâre a Curții Constituționale referitoare la anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. Această decizie, considerată definitivă, stabilește un precedent important, subliniind că nicio instanță inferioară nu poate contesta hotărârile CCR. În urma acestei hotărâri, procesul electoral va continua conform calendarului stabilit, conform declarațiilor fostului ministru al justiției, Alina Gorghiu, care a solicitat o cercetare disciplinară rapidă împotriva judecătorului de la Curtea de Apel Ploiești. Decizia ÎCCJ a fost generată de recursurile formulate de Curtea Constituțională și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, care contestau suspendarea inițială. Această situație a stârnit întrebări în societate cu privire la atribuțiile CCR și la respectarea statului de drept, iar reacțiile politicienilor au evidențiat importanța separației puterilor în stat. Controversa continuă să influențeze percepția publicului asupra justiției din România.

Pe 26 aprilie 2025, un adolescent de 14 ani a căzut de la etajul 7 al unui bloc din Sectorul 4 al Bucureștiului, fiind transportat de urgență la Spitalul Clinic de Urgență 'Marie Curie' pentru îngrijiri medicale. Incidentul a fost raportat prin apel 112, iar poliția a confirmat că băiatul se afla acasă cu tatăl său în momentul căderii. Cu 10 minute înainte de incident, adolescentul a avut o conversație telefonică de 10 minute cu mama sa. Părinții săi sunt divorțați, iar el locuiește alternativ cu fiecare dintre ei. Autoritățile au deschis o anchetă pentru a stabili circumstanțele incidentului, investigând o posibilă infracțiune de vătămare corporală din culpă. Se menționează că băiatul nu avea probleme psihice cunoscute.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a reafirmat că Ucraina nu va renunța la Peninsula Crimeea, considerând-o parte integrantă a țării, în ciuda declarațiilor președintelui american Donald Trump, care a sugerat că Rusia va păstra acest teritoriu. Zelenski a subliniat că toate teritoriile ocupate temporar sunt proprietatea poporului ucrainean și a declarat că Ucraina este deschisă la discuții despre problemele teritoriale, dar doar după ce Rusia va înceta complet focul. De asemenea, el a recunoscut că Ucraina nu dispune de suficiente arme pentru a recâștiga controlul asupra Crimeei. Recent, Statele Unite au propus un armistițiu care include recunoașterea controlului Rusiei asupra Crimeei, propunere pe care Ucraina o consideră inacceptabilă. Criticile lui Trump la adresa lui Zelenski au fost legate de blocajele în negocierile de pace, dar președintele ucrainean a reafirmat că poziția sa nu contravine Constituției Ucrainei.

Viktor Orban, premierul Ungariei, a declarat că țara sa nu intenționează să părăsească Uniunea Europeană, ci dorește să colaboreze cu alți lideri conservatori pentru a reforma blocul comunitar. Această afirmație a fost făcută ca răspuns la comentariile premierului polonez Donald Tusk, care a sugerat că Orban ar dori ieșirea Ungariei din UE. Orban a menționat că, în discuțiile cu președintele american Donald Trump, a fost întrebat despre o posibilă retragere din UE, dar a subliniat că o astfel de decizie ar fi luată doar dacă ar fi mai avantajoasă pentru Ungaria. De asemenea, el a criticat Comisia Europeană pentru suspendarea fondurilor destinate Ungariei, acuzând-o de încălcarea statului de drept și de amestec în politica internă a țării.

Pe 25 aprilie 2025, susținătorii lui Călin Georgescu au organizat un protest în fața sediului Înaltei Curți de Casație și Justiție din București, blocând circulația rutieră ca reacție la admiterea recursului formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și Curtea Constituțională, care a anulat hotărârea Curții de Apel Ploiești ce suspendase anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Protestul a dus la conflicte între susținători și opozanți, rezultând în arestarea a trei persoane, inclusiv influencerul Makaveli și Silvestru Șoșoacă. Jandarmeria a intervenit, recomandând participanților să respecte ordinea publică și să își exprime opiniile într-un mod civilizat. De asemenea, au fost afectate două linii de autobuz ale STB, iar autoritățile au subliniat importanța exprimării legale a opiniilor.

Tribunalul București a decis pe 25 aprilie 2025 eliberarea din arest preventiv a omului de afaceri Bogdan Peșchir, acuzat de coruperea alegătorilor în campania electorală a lui Călin Georgescu din noiembrie 2024. Peșchir a fost acuzat că a oferit plăți de aproape 880.000 de dolari pe TikTok și transferuri de sute de mii de lei prin aplicația Revolut către 265 de persoane pentru a influența votul. Decizia instanței este definitivă, iar Peșchir a fost arestat pe 21 martie 2025, fiind ulterior eliberat în urma contestației sale. Serviciul Român de Informații a dezvăluit că Peșchir a realizat donații pe TikTok de peste un milion de euro, iar avocatul său susține că banii provin din activități legale în domeniul criptomonedelor. Victor Ponta, candidatul independent la alegerile prezidențiale, a reacționat la această decizie, subliniind importanța respectării libertății de exprimare și afirmând că nu ar trebui să existe dosare politice.

Aproximativ 300 de angajaţi ai Google DeepMind din Londra au demarat procedurile pentru a adera la Communication Workers Union (CWU) din cauza nemulţumirilor generate de vânzarea de tehnologii de inteligenţă artificială și servicii cloud către Ministerul Apărării din Israel. Această situaţie a stârnit controverse în rândul angajaţilor, care își exprimă temerile legate de implicaţiile etice ale colaborării cu guvernul israelian. Google a mai fost implicată în controverse similare, inclusiv concedierea a 28 de angajaţi care au protestat împotriva unui contract similar anul trecut.

Ambasada Chinei a reafirmat că nu există negocieri comerciale cu Statele Unite, contrazicând declarațiile președintelui american Donald Trump, care sugera că discuțiile ar putea duce la un acord în câteva săptămâni. China a catalogat afirmațiile americane drept 'înșelătoare' și a subliniat că, pentru a putea exista un dialog real, SUA trebuie să renunțe la amenințări și măsuri tarifare unilaterale. Aceste declarații vin în contextul unor interviuri recente în care Trump a afirmat că discuțiile sunt în curs de desfășurare.