Mai 2025

La Forumul Securitatea Balcanilor și a Mării Negre, președintele ales al României, Nicușor Dan, a discutat despre provocările de securitate cu care se confruntă țara, evidențiind amenințările cibernetice și activitățile Rusiei, care includ perturbarea semnalelor GPS și amenințarea infrastructurii subacvatice. Dan a propus îmbunătățirea relațiilor cu Statele Unite și sprijinirea integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, subliniind importanța continuării ajutoarelor pentru Ucraina. El a accentuat necesitatea unei politici externe active și a colaborării cu marile firme de tehnologie pentru a aborda riscurile cibernetice, considerate principalele amenințări la adresa României. De asemenea, Dan a menționat că România dispune de o economie privată solidă, care ar putea contribui la reziliența digitală a țării, și a cerut o participare mai activă a României în NATO și UE, în contextul provocărilor de securitate actuale.

Pe 23 mai 2025, ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, a participat la cea de-a noua ediție a Black Sea and Balkans Security Forum, unde a discutat despre provocările de securitate din regiunea Mării Negre, alături de omologi din Bulgaria, Republica Moldova și Turcia. Tîlvăr a evidențiat rolul esențial al României în arhitectura de securitate a zonei, subliniind importanța Mării Negre pentru stabilitatea flancului estic al NATO și al Uniunii Europene, în contextul agresiunii ruse în Ucraina. El a reafirmat angajamentul României de a consolida capacitățile naționale de apărare, menționând că investițiile în apărare vor crește la 2,5% din PIB începând din 2024. De asemenea, Tîlvăr a avut o întâlnire cu ministrul apărării din Republica Moldova, Anatolie Nosatîi, pentru a discuta despre cooperarea bilaterală în domeniul apărării, subliniind importanța colaborării între cele două țări în fața provocărilor de securitate din regiune. Forumul a abordat teme precum întărirea posturii NATO pe Flancul Estic și consolidarea industriei europene de apărare.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a anunţat că negocierile pentru modificarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) sunt în etapa finală, urmând a fi finalizate până la sfârşitul lunii mai 2025. Boloş a subliniat importanţa păstrării spitalelor în planul de sănătate, care ar putea fi finalizate până în 2026, pentru a evita pierderile financiare. De asemenea, el a evidenţiat necesitatea de a menţine capacităţile energetice funcţionale înainte de închiderea acestora, pentru a asigura securitatea energetică a României. România îşi propune să valorifice toate tranşele disponibile din împrumuturi, având în vedere condiţiile favorabile de finanţare, iar negocierile se desfăşoară într-un context complex, cu scopul de a crea un PNRR coerent şi implementabil, adaptat la realităţile economice şi sociale actuale.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) l-au reținut pe Andrei-Petru Dimitriu, inspector superior la ANAF, pentru trafic de influență, fiind prins în flagrant pe 22 mai 2025, în timp ce primea 3.000 de euro de la o femeie de afaceri, N.M.V., pentru a interveni în favoarea firmelor sale de ridesharing. În cadrul aceleași anchete, Dimitriu este acuzat că a solicitat și primit în total 7.500 de euro în perioada martie-mai 2025, promițând că va amâna controalele fiscale și va bloca sesizările penale. DNA a efectuat percheziții la opt locații, inclusiv la sediul ANAF, vizând funcționarii suspectați de protejarea firmelor implicate în evaziune fiscală. ANAF a declarat că susține demersurile procurorilor și are o politică de toleranță zero față de corupție. Cei doi inculpați urmează să fie prezentați Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă.

Rețele Electrice România a inaugurat o nouă stație de transformare electrică 110/20kV în Mamaia, cu o investiție de aproximativ 43 milioane lei, realizată din surse proprii. Această stație va deservi inițial aproximativ 8.000 de clienți, având capacitatea de a susține până la 12.000, răspunzând astfel cererii în creștere din sezonul turistic. Proiectul a inclus lucrări complexe de amenajare a terenului și racordarea la rețeaua de înaltă tensiune prin cabluri subterane, contribuind la echilibrarea rețelei electrice din zonă și la creșterea fiabilității sistemului energetic. Directorul General Mihai Pește a subliniat importanța acestei investiții pentru modernizarea rețelelor electrice, sprijinind dezvoltarea economică a zonei Mamaia-Constanța-Năvodari.

Regele Charles al III-lea, împreună cu Regina Camilla, va efectua o vizită în Canada pe 26-27 mai 2025, pentru a citi Discursul de la tron la redeschiderea Parlamentului canadian, la invitația prim-ministrului Mark Carney. Aceasta va fi prima vizită a regelui în Canada de la încoronare și a 20-a în total. Programul vizitei include întâlniri cu oficiali canadieni, o ceremonie de primire cu onoruri militare și activități culturale, subliniind angajamentul regal față de diversitatea și moștenirea culturală a Canadei. Vizita se va încheia cu depunerea unei coroane de flori la Mormântul Soldatului Necunoscut.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a emis un comunicat pe 23 mai 2025, în care denunță o campanie de dezinformare pe TikTok, care susține că România ar fi decis să trimită trupe în Ucraina. MApN subliniază că aceste speculații sunt false și se bazează pe declarații scoase din context ale președintelui interimar Ilie Bolojan. Ministerul a reafirmat că România nu va desfășura militari în Ucraina și a îndemnat cetățenii să verifice informațiile din surse oficiale. Cristian Diaconescu, consilierul prezidențial, a confirmat că Bolojan nu a făcut nicio declarație referitoare la trimiterea de trupe, subliniind că orice astfel de decizie trebuie aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării și Parlament. De asemenea, MApN a clarificat că informațiile despre mobilizarea rezerviștilor sunt false și că documentele interne prezentate ca dovezi nu au legătură cu conflictul din Ucraina. Autoritățile au cerut prudență în redistribuirea informațiilor neconfirmate și au reamintit importanța consultării surselor oficiale pentru a evita răspândirea dezinformării.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat că lucrările pe lotul 2 al autostrăzii A7, cu un progres de 98-99%, sunt aproape de finalizare, circulația fiind planificată să fie deschisă în a doua jumătate a lunii iunie 2025. Deși au fost identificate probleme la trei poduri care necesită remedieri, se estimează că în acest an vor fi operaționali între 160 și 170 de kilometri din autostradă, iar restul de 70 de kilometri vor fi inaugurați în prima parte a anului 2026. Grindeanu a menționat că se va putea circula pe o porțiune de 49 de kilometri între Focșani și Adjud în acest an, iar directorul CNAIR, Cristian Pistol, a subliniat că până la sfârșitul anului 2025 se va putea circula pe 268 km din cei 319 km ai autostrăzii A7, care leagă Ploiești de Pașcani. Lucrările continuă, iar în luna iunie se așteaptă finalizarea lucrărilor la podul de la Vadu Pașii, facilitând circulația între Buzău și Focșani.

În prima sa conversație telefonică cu președintele chinez Xi Jinping, cancelarul german Friedrich Merz a solicitat sprijinul Beijingului pentru eforturile de pace în Ucraina, subliniind importanța unui armistițiu rapid. Merz a evidențiat necesitatea unei 'concurențe loiale' și a 'reciprocității' în relațiile comerciale dintre Germania și China, în contextul tensiunilor geopolitice. Președintele Xi a răspuns prin solicitarea de a intensifica investițiile bilaterale și a subliniat importanța stabilității politice pentru cooperarea dintre cele două țări. Această discuție reflectă dorința ambelor părți de a colabora în fața provocărilor globale, inclusiv prin sprijinul pentru eforturile internaționale de pace în Ucraina.

La data de 22 mai 2025, un cetățean străin în vârstă de 29 de ani a fost reținut de polițiștii din București, fiind acuzat de racolarea unor minori în scopuri sexuale și coruperea sexuală a acestora. Între 15 și 18 aprilie 2025, bărbatul ar fi contactat o minoră de 15 ani printr-o platformă de socializare, propunându-i întâlniri pentru acte sexuale și trimițându-i materiale pornografice. După reținerea sa, instanța a dispus măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, iar cercetările continuă sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3.

Comisia Europeană a salutat votul Parlamentului European care sprijină propunerea de menținere a cerințelor de lichiditate pentru tranzacțiile financiare, esențiale pentru stabilitatea piețelor din Uniunea Europeană. Modificările convenite asigură condiții de concurență echitabile între băncile europene și cele internaționale, contribuind la competitivitatea sistemului financiar al UE. Aceste măsuri vizează în special tranzacțiile pe termen scurt și obligațiunile de stat, având scopul de a sprijini lichiditatea piețelor și de a evita creșterea costurilor de emisiune pentru statele membre. Acordul este considerat definitiv, având deja aprobarea Consiliului Uniunii Europene, iar Comisia rămâne angajată să mențină competitivitatea băncilor din UE pe plan internațional.

Filmului 'F1', în care Brad Pitt interpretează rolul pilotului fictiv Sonny Hayes, i se preconizează o lansare pe 25 iunie 2025. Producția, realizată de Apple Original și co-produsă de Lewis Hamilton, a fost apreciată de piloți precum Oliver Bearman, care a lăudat pregătirea actorului pentru rol. Deși Carlos Sainz a menționat că filmul conține elemente exagerate, el consideră că va avea un impact pozitiv asupra audienței. Lewis Hamilton a recunoscut că a simțit nervozitate la proiecția exclusivă a filmului, iar directorii din Formula 1 speră ca acesta să atragă noi spectatori și să popularizeze motorsportul, similar cu succesul documentarului Netflix 'Drive to Survive'. Max Verstappen a ales să nu participe la proiecție, preferând să petreacă timp cu familia.

Gabriel Ţaga, directorul Colegiului Național 'Mihai Viteazul' din Ploiești, a demisionat pe 21 mai 2025, după ce a fost supus unor controale extinse ca urmare a reclamațiilor depuse de doi profesori, unul dintre ei fiind acuzat de violență față de elevi. Ţaga a declarat că demisia sa a fost o măsură de protecție pentru imaginea școlii, subliniind că verificările nu au fost bazate pe sesizări ale elevilor sau părinților, ci pe plângeri ale colegilor cu probleme disciplinare. În urma acestei decizii, aproape 700 de persoane, inclusiv elevi, cadre didactice și părinți, au semnat o petiție adresată lui Ţaga, cerându-i să revină asupra deciziei sale și solicitând încetarea presiunilor și hărțuirilor care au dus la demisia sa.

Pe 22 mai 2025, un avion Cessna 550 s-a prăbușit în cartierul Murphy Canyon din San Diego, omorând toate cele șase persoane aflate la bord, inclusiv Dave Shapiro, cofondator al agenției Sound Talent Group, și Daniel Williams, fost baterist al trupei The Devil Wears Prada. Accidentul a provocat un incendiu devastator, distrugând o casă și avariind alte zece, iar aproximativ 100 de locuitori au fost evacuați preventiv. Opt persoane aflate la sol au fost rănite, dintre care una a necesitat spitalizare. Autoritățile investighează circumstanțele accidentului, iar primele informații sugerează că vizibilitatea redusă din cauza ceții ar fi putut contribui la prăbușire. Agenția de talente a confirmat pierderea lui Shapiro, exprimându-și durerea față de această tragedie.

Radu Marinescu, ministrul interimar al Justiției, a calificat discursul liderului AUR, George Simion, drept 'inacceptabil', subliniind că acesta contravine valorilor statului de drept și democrației. Marinescu a afirmat că orice declarație care incită la violență, inclusiv referirile lui Simion la 'vărsare de sânge', trebuie investigată de autoritățile judiciare, care au responsabilitatea de a acționa cu obiectivitate și imparțialitate. Această poziție a fost întărită de Alin Marinescu, ministrul Justiției, care a subliniat că discursurile ce fac referire la violență sau conflict civil sunt inacceptabile și că sesizările vor fi investigate. Declarațiile vin în contextul contestației anunțate de Simion la Curtea Constituțională, după pierderea alegerilor prezidențiale.

Trei cetățeni români, un bărbat de 36 de ani, un altul de 26 și o femeie de 30 de ani, au fost arestați miercuri în Illzach, Franța, fiind acuzați de furt calificat de cabluri de cupru de pe liniile feroviare din regiunea Haut-Rhin. Faptele au avut loc în martie 2024 și au dus la blocarea circulației feroviare între Colmar și Mulhouse, provocând daune estimate la peste 100.000 de euro. Cei trei urmează să fie judecați în regim de urgență la Tribunalul Penal din Colmar, unde instanța va decide asupra menținerii lor în arest preventiv. Procurorii îi suspectează și de o tentativă de furt în Feldkirch. Autoritățile franceze se confruntă cu o creștere a furturilor de metale de pe infrastructura feroviară, afectând grav siguranța pasagerilor.

Pe 23 mai 2025, Ministerul francez pentru Europa și Afaceri externe a declarat că acuzațiile formulate de George Simion, liderul AUR, referitoare la o presupusă ingerință a Franței în alegerile prezidențiale din România, sunt complet nefondate. Simion a afirmat că observatorii internaționali au semnalat intervenții din partea Franței și a Republicii Moldova, cerând anularea alegerilor din 18 mai, în care a pierdut cu o diferență semnificativă. Ambasada Franței a reafirmat poziția ministerului, subliniind importanța respectării democrației române. De asemenea, AUR a solicitat Comisiilor de control ale SRI și SIE să investigheze vizita directorului DGSE, Nicolas Lerner, la București, cu două zile înainte de alegeri, și să verifice posibilele ingerințe străine. Pavel Durov, fondatorul Telegram, a sugerat că un guvern din Europa de Vest ar fi cerut reducerea vizibilității vocilor conservatoare în România, ceea ce a amplificat tensiunile. Simion a acuzat și Serviciile Secrete de fraudă electorală, invocând manipulări externe și a cerut clarificări privind voturile persoanelor decedate.

Pe 23 mai 2025, poliția turcă a efectuat 44 de arestări în cadrul unei anchete de corupție care l-a vizat pe primarul Istanbulului, Ekrem Imamoglu, arestat pe 19 martie. Printre persoanele reținute se numără secretarul privat al lui Imamoglu și președinții a două companii municipale. Arestarea lui Imamoglu, considerat un rival important al președintelui Erdogan, a generat proteste masive și a fost criticată internațional, inclusiv de senatorul american Adam Schiff, care a cerut eliberarea sa sau dovezi credibile împotriva sa, acuzând regimul Erdogan de regres democratic. De asemenea, guvernul turc a fost acuzat de politizarea justiției, iar diploma universitară a lui Imamoglu a fost anulată, afectându-i astfel eligibilitatea pentru alegerile prezidențiale din 2028.

Lia Olguţa Vasilescu, primarul Craiovei, a declarat că primarii din judeţul Dolj au convenit să susţină PSD în Opoziţie, fără a se teme de alegeri anticipate, subliniind că partidul a obţinut cel mai mare număr de voturi la alegerile parlamentare. Vasilescu a respins speculaţiile privind o eventuală numire a sa ca premier, dorind să îşi continue mandatul de primar până în 2028 pentru a finaliza proiectele în curs. De asemenea, ea a menţionat că organizaţia PSD Dolj aşteaptă negocierile cu preşedintele Nicuşor Dan pentru a decide strategia viitoare a partidului, accentuând că discuţiile trebuie să se concentreze pe proiectele economice și nu pe funcții. Într-o intervenţie recentă, Vasilescu a reiterat că toţi primarii PSD din judeţul Dolj sunt de acord cu ideea ca partidul să nu intre la guvernare, evidenţiind că nu există dorinţa de a avea PSD în Executiv.

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că susține propunerea secretarului general al NATO, Mark Rutte, de a crește bugetele de apărare ale statelor membre la 3,5% din PIB, plus 1,5% pentru investiții conexe, cu un obiectiv final de 5% până în 2032. Merz a subliniat importanța unei abordări treptate, propunând o creștere anuală de 0,2% din PIB pe parcursul a șapte ani. O decizie finală în legătură cu aceste angajamente este așteptată la summitul NATO din iunie 2025, care va avea loc la Haga.

Pe 22 mai 2025, cancelarul german Friedrich Merz a inaugurat brigada 45 de tancuri în Lituania, marcând prima desfășurare permanentă a trupelor germane în afaceri externe de la al Doilea Război Mondial. Această brigadă va include 4.800 de soldați germani și are ca scop consolidarea flancului estic al NATO ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina. Merz a subliniat angajamentul Germaniei de a transforma Bundeswehr în cea mai puternică armată convențională din Europa, cu cheltuieli de apărare ce vor atinge 2% din PIB până în 2032. Lituania, care își propune să cheltuie 5% din PIB pentru apărare, va avea brigada germană relocată permanent, cu un efectiv maxim de 5.000 de soldați și civili până în 2027. Această acțiune reflectă o schimbare semnificativă în politica de apărare a Germaniei și un angajament proactiv față de securitatea aliaților din regiunea baltică, în contextul intensificării amenințărilor rusești.

Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) a aprobat, pe 23 mai 2025, 218 dosare de finanţare în cadrul Programului pentru protecţia speciilor de faună sălbatică, totalizând 2.555.707 lei. Acest program oferă sprijin financiar persoanelor fizice pentru instalarea de garduri electrice sau alte dispozitive similare, având ca scop prevenirea incidentelor cauzate de animalele sălbatice, fiecare solicitant putând obţine până la 15.000 de lei. Bugetul total al programului este de 70 milioane lei, iar AFM a menţionat că alte 308 dosare necesită clarificări pentru a putea fi aprobate. Lista completă a dosarelor aprobate este disponibilă pe site-ul AFM.

Fostul președinte PNL, Valeriu Stoica, a declarat că PSD riscă să fie fagocitat de AUR dacă decide să intre în opoziție, subliniind că o parte semnificativă din electoratul său tradițional a fost deja acaparat de AUR. Stoica a subliniat că un guvern minoritar nu va putea implementa măsurile necesare pentru România, iar PSD va purta responsabilitatea pentru eventualele eșecuri în reformele statului și bugetare. El a sugerat că PSD ar trebui să rămână la guvernare pentru a-și recâștiga electoratul, în special prin succesul proiectelor desfășurate de actualul lider, Sorin Grindeanu. De asemenea, Stoica a menționat că este esențial ca PNL și PSD să se concentreze pe negocierile pentru formarea guvernului, evitând conflictele interne în această perioadă, și a propus organizarea congreselor interne după formarea unui nou guvern.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a intervenit pentru a combate dezinformările care susțin că România ar pregăti mobilizarea rezerviștilor pentru a-i trimite pe frontul din Ucraina, subliniind că aceste afirmații sunt false și că documentele utilizate ca dovadă sunt acte administrative fără legătură cu mobilizarea militară. MApN a explicat că evidența rezerviștilor este o obligație anuală și că serviciul militar obligatoriu a fost suspendat din 2007. De asemenea, ministerul a emis un comunicat referitor la o campanie de dezinformare pe TikTok, care afirmă că România ar fi decis să trimită trupe în Ucraina, precizând că aceste speculații nu au fundament real și sunt bazate pe declarații scoase din context ale președintelui interimar Ilie Bolojan. MApN a reafirmat că sprijinul României pentru Ucraina nu va include dislocarea de militari români și a cerut cetățenilor să verifice informațiile din surse oficiale pentru a evita răspândirea dezinformării. Exercițiul de antrenament programat între 26 și 31 mai 2025 este o activitate de rutină, fără legătură cu mobilizarea rezerviștilor, iar recrutarea acestora se poate face doar în situații de război sau asediu.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a declarat că România trebuie să se concentreze pe implementarea proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență, având în vedere că termenul de 31 august 2026 trebuie respectat, conform unei reacții informale a Comisiei Europene. Boloş a exprimat scepticism în privinţa posibilităţii ca statele care nu au implementat proiectele să beneficieze de o prelungire a termenelor, subliniind că este esențial să utilizăm eficient fondurile publice și să minimizăm riscurile în implementarea acestora. El a accentuat importanța unei abordări pragmatice în procesul de renegociere pentru a evita pierderile financiare, sugerând că este mai bine să ne bazăm pe realizările concrete decât pe speranțe.

În perioada 20 mai 2024 – 20 mai 2025, România a înregistrat 9.548 de sesizări privind minori dispăruți, dintre care peste 60% sunt plecări voluntare din locuințe sociale sau centre de îngrijire. Cele mai afectate sunt adolescenții cu vârste între 14 și 17 ani, dar există și un număr îngrijorător de peste 100 de cazuri referitoare la copii sub 5 ani. Organizația Salvați Copiii subliniază că aceste plecări sunt adesea semnale de alarmă legate de probleme emoționale, traume sau abuzuri, iar comunicarea deschisă și recunoașterea semnelor de avertizare sunt esențiale pentru prevenirea acestor situații. De asemenea, se desfășoară programe de prevenție și educație pentru a ajuta copiii și părinții să identifice semnele abuzului și să comunice eficient, în timp ce autoritățile colaborează pentru a proteja minorii de riscurile de abuzuri sexuale.

Pe 23 mai 2025, în jurul orei 14:10, un accident rutier grav a avut loc în Lețcani, județul Iași, implicând un autocar cu 20 de pasageri și un autocamion. Din cele 29 de persoane implicate, 17 au necesitat îngrijiri medicale, iar șapte au suferit traumatisme grave, inclusiv o femeie care a suferit o amputație la un membru superior. Trei persoane au fost găsite conștiente, dar încarcerate, necesitând intervenția echipajelor specializate pentru extragerea lor. Autoritățile au activat Planul Roșu de Intervenție, mobilizând resurse medicale suplimentare, inclusiv elicoptere SMURD și ambulanțe. La fața locului au intervenit multiple echipaje de salvare, inclusiv autospeciale de stingere și descarcerare. Intervenția este în curs de desfășurare, echipajele acordând primul ajutor și evaluând starea de sănătate a pasagerilor.

În urma unui armistițiu anunțat în luna mai, China și Statele Unite au demonstrat dorința de detensionare a relațiilor bilaterale, cu discuții telefonice între viceministrul chinez de Externe, Ma Zhaoxu, și secretarul adjunct de Stat al SUA, Christopher Landau. Cele două părți au convenit să mențină canalele de comunicare deschise și să reducă semnificativ tarifele vamale reciproce pentru o perioadă de 90 de zile, marcând un armistițiu temporar în conflictul comercial. Cu toate acestea, divergențele persistă, în special pe teme precum Taiwanul și restricțiile americane asupra tehnologiilor avansate pentru companiile chineze. Această evoluție vine pe fondul unei ofensive comerciale americane care a impus tarife mari asupra produselor chinezești, la care Beijingul a răspuns cu măsuri de retorsiune.

Guvernul rus a decis să implementeze reduceri bugetare semnificative în mai multe sectoare, ca urmare a scăderii prețurilor petrolului la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani, sub 50 de dolari pe baril, cu aproximativ 40% mai puțin decât estimările bugetare. Printre programele afectate se numără dezvoltarea industriei aviatice, care va avea un buget redus cu 22%, și inițiativele de creștere a producției de bunuri civile, care vor pierde 66,9 miliarde de ruble în 2025. Reduceri semnificative vor afecta și industriile de înaltă tehnologie și industria auto, reflectând o scădere generală a creșterii economice în Rusia, accentuată de sancțiunile occidentale și inflație. De asemenea, agenția de statistică Rosstat a raportat o încetinire a creșterii economice, în timp ce veniturile din petrol și gaze rămân esențiale pentru finanțarea cheltuielilor militare ale Rusiei în contextul războiului din Ucraina. Numărul datornicilor la cardurile de credit a crescut rapid, cu peste 2,35 milioane de clienți bancari întârziind plățile cu mai mult de 30 de zile.

Pe 23 mai 2025, Banca Națională a României a publicat cursul valutar de referință, evidențiind o apreciere a leului în raport cu euro, cotat la 5,0550 lei, în scădere cu 0,14 bani față de ziua precedentă. Dolarul american a fost evaluat la 4,4541 lei, în scădere față de 4,4749 lei, iar francul elvețian a fost cotat la 5,3926 lei, în scădere de la 5,4163 lei. De asemenea, lira sterlină a crescut ușor, ajungând la 6,0107 lei. Guvernatorul Mugur Isărescu a subliniat stabilitatea economică a României, menționând că nu se preconizează o majorare a ratei dobânzii de politică monetară, deși fluctuațiile sunt inevitabile. În contrast, gramul de aur a crescut la 476,7388 lei, față de 476,1060 lei anterior. Această tendință de apreciere a leului a fost observată după victoria lui Nicușor Dan la alegerile prezidențiale din 19 mai.

Real Madrid a confirmat oficial despărțirea de antrenorul Carlo Ancelotti, care va conduce echipa pentru ultima dată în meciul din La Liga împotriva Real Sociedad, programat pentru sâmbătă, 24 mai 2025. Ancelotti, cel mai titrat tehnician din istoria clubului, a câștigat 15 trofee în cele două mandate (2013-2015 și 2021-2025), inclusiv trei Ligi ale Campionilor și două titluri în La Liga. Președintele Florentino Pérez a subliniat impactul pozitiv al antrenorului asupra echipei și valorile clubului, anunțând că un omagiu va fi adus lui Ancelotti în cadrul ultimului său meci. După încheierea sezonului, Ancelotti va prelua conducerea selecționatei Braziliei, având meciuri programate în preliminariile Cupei Mondiale din 2026. Succesorul său la Real Madrid va fi Xabi Alonso, care va fi prezentat oficial pe 26 mai și va pregăti echipa pentru Cupa Mondială a Cluburilor din Statele Unite, programată între 14 iunie și 13 iulie.

România a reușit să absoarbă 9,4% din fondurile europene alocate pentru perioada de programare 2021-2027, conform ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș. Guvernul își propune să trimită 1,8 miliarde euro către Comisia Europeană până la sfârșitul lunii mai, cu încasarea acestor fonduri estimată pentru luna iunie. În iulie, sunt planificate aplicații de plată suplimentare în valoare de 1,5 miliarde euro, iar cererea de plată numărul 4, în valoare de 5,7 miliarde euro, ar putea fi trimisă dacă Guvernul devine funcțional. Recent, Guvernul interimar a adoptat modificări tehnice pentru a îmbunătăți absorbția fondurilor, având la dispoziție un buget total de 44 de miliarde de euro până în 2029, din care 30 de miliarde sunt alocate Politicii de Coeziune. Boloș a menționat discuții cu Comisia Europeană pentru introducerea unor noi domenii de investiții, inclusiv decarbonizarea și locuințele sociale.

Pe 22 mai 2025, George Simion, liderul AUR, a fost surprins în Varșovia, unde a participat la evenimentul PISM Strategic Ark, dedicat discuțiilor despre politica internațională și securitatea globală. Această vizită a avut loc în contextul respingerii de către Curtea Constituțională a României a cererii sale de anulare a alegerilor prezidențiale, pe care Simion a numit-o o 'lovitură de stat'. El a avut întâlniri cu oficiali polonezi, inclusiv cu vicepreședintele Camerei Deputaților, și a participat la un miting electoral alături de Karol Nawrocki, candidatul naționalist al partidului Lege și Justiție, care a obținut 29,5% din voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale. Simion a criticat mass-media și a subliniat importanța întăririi relațiilor cu partidele suveraniste din Polonia, anunțând că va reveni pentru a vorbi la conferința CPAC Polonia, programată în orașul Rzeszów. De asemenea, el a fost fotografiat în diverse locații din Varșovia, inclusiv la Aeroportul Chopin și la hotelul Radisson Sobieski, unde a interacționat cu susținători și oficiali locali.

Pe 22 mai 2025, Partidul Social Democrat (PSD), condus interimar de Sorin Grindeanu, a anunțat că nu va negocia portofolii ministeriale în discuțiile cu președintele României și celelalte partide, ci se va concentra pe clarificarea pozițiilor politice. PSD a stabilit trei condiții esențiale pentru a intra la guvernare: menținerea investițiilor în infrastructură, protejarea puterii de cumpărare a pensionarilor și salariaților cu venituri mici și medii, și opoziția față de implicarea României în acțiuni militare în afara NATO. Grindeanu a subliniat că bugetul pentru infrastructură a crescut semnificativ, de la 14 miliarde la 43 de miliarde, și a afirmat că PSD nu va accepta tăieri de fonduri pentru proiectele de dezvoltare locală. De asemenea, el a menționat că România are aproape 800 km de drumuri în diverse faze de execuție și că este esențial să se continue construcția la același ritm în următorii 5-6 ani. PSD a reafirmat că dialogul politic trebuie să recunoască realizările guvernării anterioare și a respins orice tentativă de a denigra aceste realizări.

Nicușor Dan, președintele ales al României, a declarat că reforma educațională, inclusiv modificarea examenului de Evaluare Națională, va fi o prioritate imediat după formarea noului Guvern și clarificarea deficitului bugetar. El a subliniat importanța unei dezbateri publice pe această temă, în contextul în care raportul ministrului Educației, Daniel David, evidențiază problemele sistemului educațional într-un mod direct și obiectiv. David a propus un sistem educațional inspirat din modele europene, care să includă evaluarea competențelor elevilor pe baza unui portofoliu educațional mai cuprinzător, nu doar pe două discipline, cum este cazul în prezent. Această reformă este susținută de Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, care consideră că o evaluare mai cuprinzătoare este esențială pentru pregătirea elevilor. Ministrul David a recunoscut că sistemul actual se confruntă cu reticență și inerție, iar detaliile implementării schimbărilor sunt cruciale pentru a câștiga încrederea publicului.

Premierul ungar Viktor Orban a declarat că Ungaria se opune aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, argumentând că acest lucru ar putea duce la absorbția resurselor financiare ale Europei centrale și la riscuri de securitate pentru Europa. Într-un interviu recent, Orban a criticat decizia liderilor occidentali de a susține o armată ucraineană de un milion de trupe, subliniind că costurile acesteia ar fi suportate de europeni, în loc să se investească în propriile forțe armate. El a lansat o consultare publică, denumită Voks 2025, pentru a colecta opiniile cetățenilor maghiari cu privire la aderarea Ucrainei, votul urmând să se desfășoare prin corespondență, cu termenul limită pentru returnarea buletinelor de vot pe 20 iunie 2025. Orban a exprimat încrederea că cetățenii vor susține poziția guvernului și vor vota împotriva aderării, avertizând că Ucraina nu este pregătită pentru integrarea europeană și că acest lucru ar putea distruge economia Ungariei. De asemenea, el a criticat partidele de opoziție pentru legăturile lor cu Ucraina, acuzându-le că promovează o agendă prorăzboi. În acest context, liderii pro-Ucraina din UE pregătesc posibile sancțiuni împotriva Ungariei pentru poziția sa.