Mai 2025

Guvernul laburist al Marii Britanii a anunțat majorări salariale pentru angajații din sectorul public, inclusiv profesori, medici și militari, cu creșteri de 4% pentru profesori și medici, 3,6% pentru asistenții medicali și 4,5% pentru militari, toate depășind rata inflației de 3,5%. Aceste ajustări sunt considerate modeste comparativ cu cele din anii anteriori și nu compensează pierderile salariale din ultimii ani, conform expertului Ben Zaranko de la Institute for Fiscal Studies. Ministrul de Finanțe, Rachel Reeves, va prezenta o reevaluare a cheltuielilor publice pe 11 iunie, în contextul în care guvernul a împrumutat mai mult decât estimările analiștilor, ceea ce ar putea crea presiuni asupra bugetului guvernamental.

În urma unei convorbiri telefonice cu liderii europeni, Donald Trump a declarat că președintele rus Vladimir Putin nu este dispus să pună capăt războiului din Ucraina, având convingerea că va câștiga. Această poziție a fost confirmată după o discuție de peste două ore între Trump și Putin, în care Trump a abandonat ideea unei încetări necondiționate a focului, generând îngrijorări în rândul Ucrainei și aliaților săi. Deși liderii europeni au încercat să-l convingă pe Trump să impună sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, acesta a ezitat, preferând să se concentreze pe discuții de pace planificate pentru mijlocul lunii iunie la Vatican. Trump a subliniat că nu este interesat de o implicare mai profundă a SUA în conflict, lăsând astfel responsabilitatea sprijinului pentru Ucraina în mare parte pe umerii europenilor. Această situație evidențiază dependența Europei de propriile eforturi de sprijinire a Ucrainei, în contextul în care administrația Trump nu va opri exporturile de arme atâta timp cât acestea sunt plătite de Europa sau Ucraina.

Fenomenul geologic cunoscut sub numele de 'Marea Neconformitate' reprezintă o pauză semnificativă în înregistrarea sedimentară a Pământului, observată în diverse regiuni, inclusiv în Marele Canion. O echipă de cercetători condusă de dr. Brenhin Keller a propus că această anomalie ar putea fi explicată printr-o eră glaciare extremă, denumită 'Pământul bulgăre de zăpadă', care a avut loc acum aproximativ 700 de milioane de ani, acoperind planeta cu gheață și erodând între 3 și 5 kilometri de rocă. Analizele chimice ale mineralelor, inclusiv izotopii de hafniu și oxigen din cristale vechi, susțin această teorie, indicând condiții climatice glaciale. Cercetătorii estimează că lipsesc aproximativ un miliard de kilometri cubi de rocă, iar rocile distruse au fost transportate în oceane, explicând astfel absența craterelor de meteorit mai vechi de 700 de milioane de ani. Studiile recente contribuie la înțelegerea proceselor geologice și a istoriei planetei.

Pe 23 mai 2025, Rusia și Ucraina au demarat un schimb semnificativ de prizonieri, fiecare parte eliberând câte 390 de soldați, în cadrul unui acord stabilit la discuțiile de la Istanbul. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că procesul va continua, vizând un schimb total de 1.000 de prizonieri. În același timp, Parchetul General al Ucrainei a acuzat armata rusă de executarea a aproximativ 270 de prizonieri de război ucraineni de la începutul invaziei, subliniind o creștere alarmantă a acestor incidente. Aceste acuzații sunt susținute de dovezi din interceptări radio și imagini filmate, iar Ucraina a deschis 75 de anchete penale legate de execuțiile prizonierilor de război. Rusia a negat acuzațiile de crime de război, afirmând că respectă legislația internațională. În urma schimbului, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a anunțat că Rusia va prezenta Ucrainei un document cu condițiile pentru un acord de pace, imediat după finalizarea acestui proces. Schimbul de prizonieri rămâne un domeniu de cooperare între cele două țări, în ciuda tensiunilor continue și a acuzațiilor reciproce de crime de război.

La data de 21 mai 2025, procurorii DIICOT au reținut o femeie de 27 de ani, cunoscută sub numele de „Pika”, acuzată de trafic de droguri de mare risc, în urma decesului unui tânăr de 20 de ani, Rareș Ion. Ancheta a stabilit că, pe 14 aprilie 2025, aceasta a vândut victimei între 12 și 18 comprimate de metadonă, care au fost consumate împreună cu alte droguri, ducând la o insuficiență cardio-respiratorie acută. Analizele efectuate au arătat prezența mai multor substanțe interzise în corpul victimei, inclusiv metadonă, care i-a fost vândută de inculpată, cunoscând starea sa de dependență. Autoritățile au solicitat arestarea preventivă a inculpatei pentru 30 de zile, iar cazul ridică întrebări despre eficiența programelor de tratament pentru dependenți și controlul substanțelor legale cu potențial letal. Expertul antidrog Cătălin Ţone a subliniat lipsa unui sistem electronic de monitorizare a prescripțiilor în România, ceea ce facilitează deturnarea acestor medicamente. Femeia riscă până la 25 de ani de închisoare, iar un alt tânăr, implicat în consumul substanțelor interzise, a fost de asemenea arestat.

În dimineața zilei de 23 mai 2025, armata rusă a efectuat atacuri cu drone asupra regiunilor Cernăuți și Ivano-Frankivsk, provocând pagube la infrastructura feroviară și în zone rezidențiale. În Cernăuți, resturile unei drone doborâte au declanșat un incendiu la o stație de cale ferată, dar autoritățile locale au confirmat că nu au fost înregistrate victime. Explozii au fost raportate în zonă, prima având loc la ora 4:26, iar o alertă aeriană a fost emisă cu 12 minute mai devreme. În Ivano-Frankivsk, zona Kolomyia a fost cea mai afectată, cu distrugeri la clădiri și vehicule. Atacurile cu drone devin din ce în ce mai frecvente în vestul Ucrainei, zone considerate anterior mai sigure, iar autoritățile ucrainene au subliniat intensificarea acestor acțiuni de către Rusia, care a inclus 128 de drone și o rachetă balistică. În același timp, atacurile reciproce continuă, afectând atât infrastructura militară, cât și civilă din ambele țări, cu raportări de daune și răniți în urma atacurilor din Rusia.

Pe 23 mai 2025, în jurul orei 5:20, un bărbat de 35 de ani s-a aruncat în fața unui tren la stația de metrou Piața Unirii 2, incidentul fiind considerat o tentativă de suicid. Circulația trenurilor pe Magistrala 2 a fost grav perturbată, fiind reorganizată temporar în sistem pendulă între stațiile Universitate și Tineretului. Metrorex a informat pasagerii prin sistemul de sonorizare, iar circulația a fost reluată în condiții normale la ora 6:54, deși călătorii au continuat să se confrunte cu întârzieri semnificative. Autoritățile au deschis o anchetă pentru a stabili circumstanțele exacte ale tragediei.

Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, în perioada 1 ianuarie - 31 martie 2025, cifra de afaceri din industrie a crescut cu 0,6% față de aceeași perioadă din 2024, fiind influențată în principal de industria extractivă, care a înregistrat o creștere de 17,7%. În luna martie 2025, cifra de afaceri a crescut cu 12,8% față de luna precedentă, cu contribuții semnificative din partea industriei prelucrătoare (+13,1%) și a celei extractive (+5,2%). Comparativ cu martie 2024, creșterea anuală a fost de 3,6%, susținută de industria extractivă (+17%) și de industria prelucrătoare (+3,1%). În același timp, industria energetică a înregistrat o scădere abruptă de aproape 19%. Comenzile noi din industria prelucrătoare au crescut cu 2% în primele trei luni ale anului 2025 față de 2024, cu cele mai semnificative avansuri înregistrate în industria bunurilor de folosință îndelungată (+11%) și bunurilor intermediare (+4,2%). Totuși, industria bunurilor de folosință îndelungată a avut o scădere de 0,7% în aceeași perioadă.

Mihail Kasianov, fost premier al Rusiei, a discutat într-un interviu pentru Antena 3 CNN despre invazia Rusiei în Ucraina și despre intențiile lui Vladimir Putin de a extinde influența rusă în regiune, inclusiv asupra Moldovei. El a subliniat că Rusia a încălcat ordinea mondială stabilită după al Doilea Război Mondial și a evidențiat importanța sprijinirii Ucrainei pentru apărarea valorilor europene. Kasianov a avertizat că, fără unitate transatlantică, Putin ar putea avansa spre Odesa și Transnistria, ceea ce ar reprezenta o amenințare directă pentru securitatea națională a României. De asemenea, el a subliniat rolul crucial al României în securitatea europeană și a criticat ideea că ambele părți sunt responsabile pentru conflict, afirmând că acțiunile lui Putin constituie o încălcare a legii internaționale. Kasianov a menționat că evoluția conflictului depinde de poziția liderilor europeni și de implicarea Statelor Unite, subliniind că Putin nu este pregătit pentru concesii în prezent.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis prognoza meteo pentru perioada 26 mai - 23 iunie 2025, estimând temperaturi medii ușor mai ridicate decât cele normale, cu o revenire la valorile specifice sezonului de la mijlocul lunii iunie. Regimul pluviometric va fi excedentar în est, sud și centru, dar deficitar în nord-vest, iar în restul țării se va menține aproape de normal. În săptămâna 26 mai – 2 iunie, temperaturile vor fi apropiate de cele specifice sezonului, iar precipitațiile vor fi mai abundente în sud și est, ceea ce ar putea influența planurile de vacanță pe litoral.

Cercetătorii de la Institutul de Cancer Wilmot au publicat un studiu în revista Nature care evidențiază riscurile asociate cu taurină, un aminoacid natural frecvent întâlnit în băuturile energizante. Studiul arată că celulele leucemice absorb taurina din măduva osoasă, utilizând-o pentru a-și susține creșterea prin glicoliză, un proces care le permite să se înmulțească. Deși taurina este produsă natural de organism și are unele beneficii, un aport excesiv, în special din suplimente și băuturi energizante, ar putea agrava leucemia. Cercetătorii subliniază importanța evaluării riscurilor asociate consumului de taurină, având în vedere incidența crescută a cancerului de sânge, estimându-se peste 66.000 de cazuri noi de leucemie în Statele Unite pentru anul 2025. Această cercetare face parte dintr-un efort mai amplu de a înțelege impactul taurinei asupra altor tipuri de cancer.

Pe 22 mai 2025, Loteria Română a organizat extrageri pentru jocurile Loto 6/49, Joker, Noroc, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, anunțând numerele câștigătoare după ora 18:30. La Loto 6/49, categoria I are un report de peste 1,54 milioane lei, iar la Joker, premiul cel mare a ajuns la peste 19,35 milioane lei. De asemenea, reporturile pentru Noroc și Noroc Plus sunt de 1,45 milioane lei și, respectiv, 662.500 lei. Ultimul câștig de categoria I la Loto 6/49 a fost înregistrat pe 30 martie 2025, când un jucător din Timișoara a câștigat 6,34 milioane euro. Aceste extrageri urmează unei săptămâni în care au fost acordate peste 36.780 de câștiguri, totalizând peste 1,88 milioane lei.

Daniel David, ministrul Educației, a anunțat inițiative legislative menite să combată migrația școlară cauzată de utilizarea abuzivă a vizelor de flotant, care a dus la supraaglomerarea școlilor din zonele centrale și la depopularea celor din cartiere. Colaborarea cu Ministerul de Interne vizează modificarea legislației pentru a oferi prioritate copiilor cu domiciliu stabil în circumscripția școlară, în contextul în care părinții achiziționează vize de reședință online, afectând astfel echitatea în accesul la educație. Discuțiile interministeriale vor revizui reglementările legate de domiciliul stabil și viza de flotant, având ca scop clarificarea distincției între reședința permanentă și cea temporară. Această reformă ar putea influența strategiile de înscriere la clasa pregătitoare și ar putea genera controverse în rândul părinților, care ar putea percepe limitări în opțiunile educaționale disponibile.

Valeri Zalujnîi, fostul comandant militar al Ucrainei și actual ambasador la Londra, a declarat că Ucraina ar trebui să abandoneze ideea restabilirii frontierelor din 1991 și 2022, având în vedere resursele limitate și provocările economice cu care se confruntă. În cadrul unui forum la Kiev, el a subliniat că Rusia dispune în continuare de capacități ofensive și că Ucraina se află într-un război de uzură, având nevoie de tehnologie avansată pentru a supraviețui. În acest context, Ucraina a acceptat să inițieze negocieri directe cu Rusia, dar solicită un armistițiu de cel puțin 30 de zile înainte de a continua discuțiile. Uniunea Europeană a impus noi sancțiuni împotriva Moscovei, în absența unui acord de încetare a focului. De asemenea, Zalujnîi a menționat că Ucraina trebuie să se concentreze pe distrugerea capacităților economice și militare ale Rusiei pentru a obține victoria, în timp ce asistența internațională este afectată de lipsa de muniție și sprijin financiar.

În 2025, Lőrinc Mészáros, un antreprenor cunoscut pentru contractele cu statul, conduce lista celor mai bogați maghiari cu o avere de 1,422 miliarde forinți, echivalentul a 1,6% din PIB-ul Ungariei. Averea combinată a primilor 100 de maghiari a crescut cu 22% față de anul precedent, depășind 11.000 de miliarde forinți. Pe locul al doilea se află Sándor Csányi, CEO-ul OTP Bank, cu 820 de miliarde forinți, iar pe locul al treilea Zsolt Felcsuti, cu 526 de miliarde forinți. István Tiborcz, ginerele prim-ministrului Viktor Orbán, ocupă locul 11 cu o avere de 188 de miliarde forinți.

Ministrul turc al Energiei, Alparslan Bayraktar, a anunțat că Turcia va livra Siriei 2 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, ceea ce va permite producerea a 1.300 de megawați suplimentari de electricitate, sprijinind astfel reconstrucția infrastructurii energetice afectate de conflict. Această colaborare are loc în contextul încheierii conflictului din Siria, odată cu înlăturarea președintelui Bashar al-Assad. Turcia va furniza, de asemenea, 1.000 de megawați de electricitate pentru nevoile imediate ale Siriei, iar reactivarea conductei de gaz este așteptată să înceapă în luna iunie. În plus, se discută despre finalizarea unei linii electrice de 400 kV pentru importul a 500 de megawați de energie electrică, iar cooperarea bilaterală se va extinde și în sectoare precum mineritul și explorările energetice.

Candidatul naționalist Karol Nawrocki, susținut de partidul Lege și Justiție, a acceptat condițiile impuse de Slawomir Mentzen, liderul formațiunii radicale Confederația, pentru a obține sprijin în turul doi al alegerilor prezidențiale din Polonia, programat pe 1 iunie. Nawrocki, care a obținut 29,5% din voturi în primul tur, s-a angajat să respingă aderarea Ucrainei la NATO și să nu trimită trupe poloneze în Ucraina, promițând o poziție mai critică față de Ucraina decât președintele în exercițiu, Andrzej Duda. De asemenea, el a semnat o declarație în opt puncte care include angajamente de a nu crește impozitele și de a proteja moneda națională, zlotul. În primul tur, liberalul Rafal Trzaskowski a câștigat cu 31,3% din voturi, iar rezultatul turului doi va influența direcția viitoare a Poloniei, între o orientare pro-europeană și una naționalistă.

Câștigătorul Eurovision 2025, JJ, a solicitat excluderea Israelului din competiția de anul viitor, exprimându-și dezamăgirea față de participarea acestuia în contextul conflictului din Gaza. JJ a subliniat necesitatea unei transparențe mai mari în procesul de vot, după ce reprezentanta israeliană, Yuval Raphael, a obținut locul al doilea. Premierul spaniol, Pedro Sánchez, a susținut, de asemenea, excluderea Israelului, acuzând existența unor „standarde duble” în cultură. Comentariile lui JJ au generat reacții negative în Austria, unde postul public ORF a precizat că opiniile sale sunt personale. Activist pro-palestinian, JJ a recunoscut că afirmațiile sale au fost interpretate greșit, dar și-a asumat responsabilitatea pentru acestea.

Ministerul suedez al Muncii și Integrării a anunțat că va cartografia situația infiltrării islamismului în Suedia, inspirat de un raport recent din Franța despre confreria Frații Musulmani. Ministrul Mats Persson a subliniat că Suedia se confruntă cu provocări similare celor din Franța în ceea ce privește integrarea și amenințările la adresa democrației. Raportul francez avertizează asupra unei amenințări la adresa coeziunii naționale, evidențiind activitățile Fraților Musulmani, care promovează un islam politic conservator și acționează pentru a modifica reglementările locale și naționale, subminând laicitatea și egalitatea de gen. Persson a anunțat convocarea unui grup de experți pentru a evalua această situație.

Novak Djokovic, în vârstă de 38 de ani, a avansat în finala turneului ATP 250 de la Geneva, după ce a învins în semifinale pe britanicul Cameron Norrie cu scorul de 6-4, 6-7 (6/8), 6-1, într-un meci de două ore și 16 minute. Această victorie îi oferă lui Djokovic ocazia de a deveni al treilea jucător din istorie cu 100 de titluri în circuitul profesionist, având în prezent 99 de trofee ATP. În finală, el va concura împotriva polonezului Hubert Hurkacz, care l-a învins pe austriacul Sebastian Ofner cu 6-3, 6-4 în semifinale. Djokovic a sărbătorit împlinirea vârstei de 38 de ani printr-o victorie în sferturile de finală, învingându-l pe Matteo Arnaldi cu 6-4, 6-4, revanșându-se astfel după eliminarea de la Masters 1000 de la Madrid. Djokovic, clasat pe locul 6 ATP, își propune să câștige și cel de-al 25-lea titlu de Grand Slam la Roland Garros, care începe săptămâna viitoare.

În dimineața zilei de 22 mai 2025, aproape 200 de polițiști și jandarmi din județul Ialomița au desfășurat zeci de percheziții la locuințele unor persoane suspectate de nerespectarea regimului armelor și munițiilor. Acțiunea, coordonată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Urziceni, vizează 21 de persoane suspectate de deținerea ilegală de arme și muniții letale, fiind efectuate 34 de percheziții în localitățile Urziceni, Bărbulești și Armășeşti.

Într-o convorbire telefonică recentă cu liderii europeni, Donald Trump a declarat că președintele rus Vladimir Putin nu este pregătit să oprească războiul din Ucraina, având convingerea că va câștiga. Această recunoaștere contrazice declarațiile anterioare ale lui Trump, care susținea că Putin dorește pacea. Deși liderii europeni au încercat să-l convingă să impună sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, Trump a refuzat, preferând să continue discuțiile la nivel inferior între Rusia și Ucraina, programate pentru jumătatea lunii iunie la Vatican. În același timp, Rusia și Ucraina au confirmat că au trimis listele cu numele a 1.000 de prizonieri de război, în cadrul unui acord stabilit la întâlnirea din 16 mai de la Istanbul, ceea ce reprezintă cel mai mare schimb de prizonieri de la începutul conflictului din februarie 2022. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Moscova a predat lista către Kiev și așteaptă un răspuns, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a menționat implicarea mai multor instituții în organizarea acestui schimb. Deși detaliile exacte ale schimbului nu au fost stabilite, acesta subliniază o continuare a dialogului între cele două părți în contextul conflictului actual.

O creștere a cererii de energie electrică, cauzată de temperaturile ridicate, este așteptată să exercite presiuni suplimentare asupra pieței energetice din sud-estul Europei, similar cu situația din vara trecută. Recent, importurile de energie din Europa de Vest către România au fost reduse, iar prețurile au crescut semnificativ, atingând 400 de euro/megawatt-oră în Serbia și 355 de euro/megawatt-oră în piețele interconectate din Grecia, Bulgaria și România. Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a subliniat necesitatea consolidării interconexiunilor în cadrul UE, evidențiind problemele tehnice și vulnerabilitatea piețelor de energie electrică din regiune. Analiștii avertizează asupra riscurilor de creștere a prețurilor și posibile pene de curent pe fondul cererii în creștere și a instabilității sistemelor electrice din Balcani, evaluând situația ca fiind îngrijorătoare pe măsură ce vara se apropie.

România este singurul stat membru al Uniunii Europene care nu a trimis raportul anual de progres privind reducerea deficitului bugetar, termenul limită fiind 30 aprilie. Comisia Europeană va evalua situația pe 4 iunie, iar neîndeplinirea angajamentelor, inclusiv reforma fiscală, ar putea duce la suspendarea fondurilor europene. Anul trecut, România a înregistrat cel mai ridicat deficit bugetar din UE, de 9,3% din PIB, iar estimările pentru 2024 sugerează un deficit de 8,6%, depășind ținta de 7%. Ministrul Investițiilor, Marcel Boloș, a subliniat că reforma fiscală este esențială pentru a evita sancțiunile financiare și a avertizat că raționalizarea cheltuielilor nu poate înlocui angajamentele fiscale asumate. De asemenea, președintele ales, Nicușor Dan, a discutat despre bugetul național și deficit cu reprezentanții mediului de afaceri, subliniind importanța corectării deficitului și elaborării unui plan concret pentru reducerea cheltuielilor publice.

Ministerul Educației și Cercetării a anunțat că a doua etapă de înscriere în învățământul primar va avea loc între 23 și 29 mai 2025, pentru părinții copiilor care nu au fost acceptați în prima etapă. Cererile-tip de înscriere pot fi depuse online, prin e-mail, poștă sau direct la secretariatul școlii dorite. Validarea cererilor se va desfășura între 30 mai și 4 iunie 2025, iar procesarea acestora va avea loc între 6 și 11 iunie. Listele finale cu copiii înscriși vor fi afișate pe 12 iunie, iar cererile neprocesate vor fi centralizate de inspectoratul școlar în perioada 1-2 septembrie. Este important ca părinții să prezinte documentele necesare împreună cu cererea-tip.

Ben Hodges, fost comandant al trupelor americane în Europa, a felicitat România pentru succesul alegerilor democratice și curajul de a anula alegerile anterioare, afectate de interferența Rusiei. În cadrul Summitului Black Sea and Balkans Security Forum, el a subliniat că România a reușit să contracareze tentativele de influență rusești, care au devenit o prioritate pentru Kremlin. Hodges a avertizat că ingerințele rusești vor continua și a cerut o vigilență sporită din partea statelor democratice. Într-o intervenție la Digi24, el a menționat că România a demonstrat curaj în fața influențelor externe și a fost apreciată de cetățenii europeni și americani pentru succesul său democratic, reafirmând că voturile cetățenilor contează.

Agenția Europol a raportat recent că, în cadrul celei de-a noua ediții a Operațiunii Pandora, desfășurată în 2024 și 2025, au fost confiscate aproximativ 38.000 de obiecte culturale valoroase, iar 80 de persoane au fost arestate pentru implicarea în furtul internațional de proprietăți culturale. Operațiunea a implicat autoritățile din 23 de țări, fiind coordonată de Spania cu sprijinul Europol și INTERPOL. Printre artefactele confiscate se numără lucrări de artă, monede romane și icoane bizantine, iar investigațiile continuă, existând posibilitatea unor arestări suplimentare. De asemenea, au fost desfășurate patrule cibernetice care au dus la confiscarea a 4.298 de bunuri culturale vândute ilegal online, subliniind amenințarea persistentă a jefuirii siturilor culturale.

După alegerile prezidențiale din 18 mai, șapte foști ambasadori ai Statelor Unite în România au trimis o scrisoare de felicitare lui Nicușor Dan, subliniind importanța acestei victorii pentru democrația românească și parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite. Aceștia au apreciat desfășurarea liberă și corectă a alegerilor, evidențiind angajamentul României față de NATO și Uniunea Europeană. În scrisoare, foștii ambasadori au avertizat că o alegere pro-Putin ar fi putut afecta sprijinul economic și militar al Statelor Unite și au subliniat necesitatea combaterii corupției și relansării economiei pentru a asigura un viitor prosper. De asemenea, au condamnat interferențele rusești în procesul electoral și au exprimat încrederea că noul președinte va aborda provocările economice și reformele necesare pentru dezvoltarea țării.

În primul trimestru din 2025, Nuclearelectrica a înregistrat un profit net de 522,67 milioane de lei, marcând o scădere de 11,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Producția brută de energie electrică a unităților de la CNE Cernavodă a fost de 2,95 milioane MWh, iar livrările către Sistemul Energetic Național au fost de 2,72 milioane MWh, în scădere cu 1,7% față de T1 2024. Veniturile din livrările de energie electrică au crescut cu 23,3% față de trimestrul I 2024, atingând 1,44 miliarde de lei. De asemenea, Nuclearelectrica are un program de investiții pentru 2025 în valoare de 3,43 miliarde de lei, concentrându-se pe modernizări și proiecte de dezvoltare pe termen lung.

Recalcularea pensiilor pentru aproximativ 463.000 de pensionari din România, parte a Mici Recalculări, a fost amânată cu cel puțin patru luni, deși autoritățile anunțaseră inițial finalizarea procesului în martie 2025. Casa Națională de Pensii a confirmat că aplicația necesară pentru recalculare este în faza de testare, iar pensionarii care au depus documente pentru veniturile nepermanente vor trebui să aștepte. În luna iunie 2025, Casa Națională de Pensii va începe contactarea pensionarilor pentru completarea dosarelor necesare, conform noii legi care introduce o formulă unificată de calcul al pensiilor, estimându-se creșteri între 7 și 10%. Ministrul muncii, Simona Bucura Oprescu, a declarat că procesul de recalculare este aproape finalizat, cu o medie de creștere de 40% pentru 3,5 milioane de pensionari, asigurând că nicio pensie nu va scădea. Deciziile privind noile pensii vor fi trimise prin poștă pensionarilor în perioada iunie-august 2025, iar procesul de introducere a datelor în format electronic este completat în proporție de 99,9%.

Radu Drăgușin a intrat în istoria fotbalului românesc, devenind al 10-lea jucător român care câștigă un trofeu european, după ce Tottenham Hotspur a învins Manchester United cu 1-0 în finala Europa League, disputată pe stadionul San Mames din Bilbao. Golul victoriei a fost marcat de Brennan Johnson în minutul 42. Deși a suferit o accidentare gravă în ianuarie și nu a jucat în finală, Drăgușin a fost prezent pe podium, primind medalia de campion de la președintele UEFA. Aceasta este prima dată în 13 ani când un fotbalist român câștigă un trofeu european, iar Tottenham, cu această victorie, își asigură un loc în Liga Campionilor. Drăgușin, transferat în iarnă de la Genoa, a adunat 28 de meciuri în acest sezon la Tottenham, dar va rata meciurile României din preliminariile Campionatului Mondial din 2026 din cauza accidentării.

Claudiu Târziu, fost co-președinte și europarlamentar al AUR, a anunțat constituirea unui nou partid politic intitulat 'Acțiunea Conservatoare', care va fi lansat oficial la sfârșitul lunii iunie 2025. Târziu a subliniat că inițiativa nu are finanțatori secreți sau asocieri toxice și a promis o comunicare transparentă cu susținătorii. Decizia de a părăsi AUR a fost motivată de percepția lui Târziu că partidul a devenit similar unei secte, iar nemulțumirile din interiorul AUR ar putea determina mulți membri să adere la noua mișcare. Printre fondatorii 'Acțiunii Conservatoare' se numără Robert Alecu, Antonio Andrusceac și Serban Dimitrie Sturdza. Târziu își propune să corecteze greșelile AUR și să atragă adepți conservatori, în contextul tensiunilor interne din blocul extremist și al destrămării Partidului Oamenilor Tineri.

În primul trimestru al anului 2025, piața de retail din România a înregistrat o expansiune semnificativă, cu livrări de aproximativ 150.000 mp de spații comerciale moderne în lunile aprilie și mai, ceea ce reprezintă 80% din totalul livrărilor anului 2024. Cel mai important proiect finalizat este Mall Moldova din Iași, contribuind la un stoc total de 4,7 milioane mp de spații de retail. De asemenea, dezvoltatorii planifică livrarea a peste 600.000 mp de noi spații comerciale până la sfârșitul deceniului. Vânzările de retail au crescut cu 3,5% în primul trimestru, iar agenția de rating Moody’s estimează o creștere medie anuală de 3% a vânzărilor până în 2030, ceea ce face piața de retail atractivă pentru investitori.

Xiaomi a lansat noul smartphone 15S Pro, echipat cu procesorul Xring O1, la un preț de 5.499 yuani, comparativ cu 7.999 yuani pentru iPhone 16 Pro. CEO-ul Lei Jun a afirmat că noul cip depășește performanțele A18 Pro de la Apple, subliniind că Xiaomi nu consideră acest lucru un atac, ci o dovadă a progresului tehnologic. Compania a anunțat o investiție de 200 miliarde yuani în cercetare și dezvoltare pe termen lung, în contextul restricțiilor impuse de SUA asupra accesului Chinei la tehnologie avansată. De asemenea, Xiaomi continuă expansiunea în industria auto, având planuri de lansare a unui nou SUV în iulie. Telefoanele din seria 15S Pro sunt eligibile pentru subvenții guvernamentale în China.

Mihai Pascu, tatăl lui Vlad Pascu, acuzat de omor după ce fiul său a provocat moartea a doi studenți în stațiunea 2 Mai, a propus familiilor victimelor câte 20.000 de euro, încercând astfel să diminueze pedeapsa fiului său. Părinții Robertei Dragomir și Sebi Olariu s-au arătat revoltați de gest, considerându-l inacceptabil și o jignire, având în vedere că instanța a stabilit daune morale de 250.000 de euro pentru fiecare părinte al victimelor. Deși judecătorul nu a stabilit încă daunele morale, familia lui Sebi a primit o notificare pentru a ridica banii, dar a refuzat oferta, exprimându-și indignarea față de modul în care avocații lui Pascu gestionează situația. Vlad Pascu, care a accidentat mortal doi tineri în august 2023, a fost condamnat la 10 ani de închisoare, iar Curtea de Apel Constanța a menținut măsura arestului preventiv, considerând-o legală și temeinică, cu următoarea verificare programată pentru 20 iulie 2025.

Într-o serie de convorbiri telefonice recente cu liderii europeni, Donald Trump a anunțat că nu mai susține o încetare a focului de 30 de zile în conflictul dintre Rusia și Ucraina, contrazicându-și pozițiile anterioare. Trump a subliniat că SUA nu mai sunt interesate de sancțiunile impuse Rusiei și a sugerat că cele două țări ar trebui să-și rezolve conflictul între ele. Această schimbare de poziție a stârnit îngrijorare în rândul aliaților europeni, care tem că sprijinul american pentru Ucraina ar putea fi redus. În urma unei discuții cu Vladimir Putin, Trump a confirmat că liderul rus nu intenționează să oprească războiul, ceea ce a dus la o reticență din partea sa de a impune sancțiuni suplimentare. De asemenea, Trump a propus discuții de nivel inferior între Rusia și Ucraina, programate pentru mijlocul lunii iunie la Vatican, fără a accepta termenul de încetare necondiționată a focului. În acest context, Rusia și Ucraina au realizat un schimb de liste cu 1.000 de prizonieri de război, pregătind cel mai mare schimb de acest tip de la începutul conflictului. Deși detaliile schimbului nu au fost stabilite, se discută despre o a doua rundă de negocieri care ar putea avea loc la Vatican, dar fără un acord concret confirmat de Kremlin.