Mai 2025

Sportiva română Bernadette Szocs, favorită 11, a fost eliminată în optimile de finală ale Campionatului Mondial Individual 2025, desfășurat în Doha, după ce a pierdut în fața favoritei numărul 2, Wang Manyu, cu scorul de 0-4. Deși a avut momente de intensitate, inclusiv o revenire de la 8-10 în setul al doilea, Szocs nu a reușit să își schimbe soarta. Aceasta a fost sportiva din delegația României cu cel mai lung parcurs în competiție, iar eliminarea sa marchează un moment important pentru echipa României. Acum, Szocs se va concentra pe proba de dublu feminin, unde va juca în sferturile de finală alături de partenera sa austriacă, Sofia Polcanova.

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat numirea lui Darryl Nirenberg ca nou ambasador al Statelor Unite în România, înlocuindu-l pe Kathleen Kavalec, care s-a retras din serviciul diplomatic. Nirenberg, cu o experiență de 40 de ani în politică externă, trebuie să fie aprobat de Senatul american. Liderul AUR, George Simion, a subliniat că Nirenberg este un prieten al României și al suveraniștilor, evidențiind importanța menținerii relațiilor strânse cu Statele Unite. Simion a criticat încercările de izolare și denigrare a opoziției, afirmând că acestea nu vor afecta comunicarea cu Departamentul de Stat al SUA. Președintele ales al României, Nicușor Dan, a salutat numirea, subliniind angajamentul României față de parteneriatul strategic cu SUA, în special în domeniile apărării, energiei și comerțului. Ambasada SUA a exprimat dorința de a colabora cu noul guvern român pentru a promova aceste priorități. Relațiile diplomatice româno-americane au o istorie de 175 de ani, primul consulat american fiind deschis la Galați în 1850.

Pe 22 mai 2025, Ministerul Apărării Naționale a confirmat aterizarea a două aeronave F-16 Fighting Falcon la Baza 71 Aeriană din Câmpia Turzii, parte a unui contract de achiziție cu Norvegia pentru 32 de aeronave. Aceste aeronave vor fi integrate în dotarea Escadrilei 571 Aviație Vânătoare de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, contribuind la securitatea națională prin misiuni de apărare a spațiului aerian, atât în timp de pace, cât și în situații de criză. Până în prezent, România a recepționat 18 din cele 32 de aeronave comandate, iar livrările continuă cu sprijinul Guvernului Statelor Unite. Aeronavele sunt livrate în stare operațională și vor fi utilizate timp de minim 10 ani, având o resursă disponibilă de utilizare semnificativă. Această achiziție face parte dintr-un transfer de capabilități între statele aliate NATO, consolidând astfel capacitățile Forțelor Aeriene Române.

Pe 21 mai 2025, un grup de aproximativ 20 de eurodeputați a cerut Comisiei Europene să înghețe fondurile europene destinate Ungariei, acuzând guvernul lui Viktor Orban de încălcări repetate ale legislației europene, inclusiv prin adoptarea unor măsuri legislative care interzic marșurile LGBT și sancționează ONG-urile finanțate din străinătate. Aceștia au subliniat că continuarea finanțării unui regim care subminează valorile europene este inacceptabilă. În aceeași zi, Parlamentul ungar a adoptat un amendament constituțional care întărește aceste interdicții și limitează drepturile comunității LGBT. Pe 22 mai, eurodeputații au reiterat apelul pentru suspendarea finanțării, invocând și corupția din cadrul guvernului Orban, în contextul în care Comisia Europeană a suspendat deja fonduri de coeziune pentru Ungaria din cauza nerespectării statului de drept.

Nicușor Dan a fost validat ca președinte al României pe 22 mai 2025, obținând 53,6% din voturi în fața lui George Simion, care a contestat rezultatul, acuzând o 'lovitură de stat'. Curtea Constituțională a respins cererea de anulare a alegerilor, confirmând legitimitatea mandatului lui Dan, care va depune jurământul pe 26 mai. Într-un interviu, Dan a subliniat angajamentul României de a crește cheltuielile pentru apărare la 3,5% din PIB, în contextul sprijinului pentru Ucraina și al eforturilor de securitate europeană, în ciuda unui deficit bugetar de 8-9%. El a cerut formarea unui guvern de coaliție stabil, menționând că PSD ar putea colabora pentru a asigura stabilitatea economică. Dan a subliniat importanța reformelor fiscale și a gestionării eficiente a fondurilor europene, având ca obiectiv absorbția a 28,1 miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență. De asemenea, el a exprimat dorința de a vizita Republica Moldova ca primă destinație oficială, subliniind legăturile simbolice dintre cele două țări și angajamentul României de a sprijini integrarea Moldovei în Uniunea Europeană.

În aprilie 2025, BYD a înmatriculat 7.231 de vehicule electrice în Europa, depășind Tesla, care a vândut 7.165 de unități, conform raportului JATO Dynamics. Această realizare marchează o schimbare semnificativă pe piața auto europeană, unde Tesla a fost lider timp de mulți ani. Vânzările Tesla au scăzut cu 49% comparativ cu anul precedent, în timp ce BYD a înregistrat o creștere de 169%. Expansiunea rapidă a BYD în Europa este susținută de prețuri accesibile și o strategie adaptată nevoilor consumatorilor, în contextul reglementărilor stricte privind emisiile. De asemenea, Comisia Europeană investighează subvențiile acordate de China pentru fabrica BYD din Ungaria. Analiștii sugerează că opiniile politice ale lui Elon Musk și modernizarea fabricilor au contribuit la scăderea vânzărilor Tesla, iar compania se confruntă cu provocări legate de concurență și percepția brandului, în ciuda lansării unui Model Y îmbunătățit.

Compania românească AnimaWings va începe operarea zborurilor directe din Timișoara către Istanbul pe 3 octombrie 2025 și către Dubai pe 7 octombrie 2025, cu tarife de lansare de 59 de euro pentru Istanbul și 119 euro pentru Dubai, incluzând servicii de check-in și bagaj de cabină. Consiliul Județean Timiș va susține financiar aceste rute cu aproximativ 100.000 de euro anual pentru fiecare cursă, având ca scop atragerea de turiști și dezvoltarea relațiilor comerciale internaționale. Se estimează că noile rute vor stimula investițiile, având în vedere că Timișul concentrează o parte semnificativă din comerțul cu Turcia. Zborurile vor fi operate cu aeronave Airbus A320, iar AnimaWings își va extinde flota la un total de 12 avioane până la sfârșitul anului 2026.

Primăria Capitalei, prin PROEDUS, a lansat ediția 2025 a Târgului online al liceelor din București, intitulat „Vocația ta!”, disponibil pe platforma www.toe.hubproedus.ro. Târgul se adresează elevilor de clasa a VIII-a și părinților, oferind informații detaliate despre liceele din București, inclusiv profiluri, medii de admitere, specializări, criterii de admitere și oportunități educaționale. Platforma include materiale video, tururi virtuale, un chatbot educațional și sesiuni gratuite de consiliere în carieră, sprijinind astfel 2.000 de elevi din 12 unități de învățământ bucureștene în procesul decizional pentru alegerea liceului. Activitățile programului se desfășoară în două etape, între mai-iunie și septembrie-decembrie 2025, iar o secțiune dedicată universităților va fi activă din 3 iunie 2025.

În această săptămână, autoritățile franceze au desfășurat o operațiune majoră, rezultând în arestarea a 55 de bărbați implicați într-o rețea de pedofilie activă pe platforma de mesagerie criptată Telegram. Suspecții, cu vârste între 25 și 75 de ani, includeau profesioniști din diverse domenii, precum un preot și un profesor de muzică, și aveau legături cu infractori pedofili deja încarcerați. Operațiunea a fost rezultatul unei anchete complexe de zece luni, care a necesitat infiltrarea în mii de mesaje și analiza conținutului ilegal, implicând 42 de parchete. Comisarul Quentin Bevan a subliniat că Telegram rămâne o platformă preferată pentru activitățile ilegale de acest tip, deși s-au înregistrat progrese în cooperarea cu autoritățile. Pavel Durov, fondatorul aplicației, se află sub investigația justiției franceze pentru rolul platformei în facilitarea acestor activități ilegale.

Pe 22 mai 2025, procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au efectuat percheziții în opt locații din București, Ilfov și Giurgiu, inclusiv la sediul central al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), în cadrul unei investigații privind suspiciuni de trafic de influență și cumpărare de influență. Funcționarii ANAF sunt acuzați că au favorizat firme de ridesharing care evită plata impozitelor, având un impact negativ asupra bugetului de stat și încrederea publicului în instituțiile statului. În urma acestor acțiuni, un inspector superior din ANAF, Andrei-Petru Dimitriu, a fost prins în flagrant primind o mită de 3.000 de euro de la o femeie de afaceri, fiind suspectat că a solicitat sume mai mari pentru a interveni favorabil în controalele fiscale. Procurorii au reținut atât inspectorul, cât și administratorul firmei, iar aceștia urmează să fie prezentați Tribunalului București cu propunerea de arestare preventivă. ANAF a declarat că susține fără rezerve eforturile organelor de anchetă penală în combaterea corupției și reafirmă angajamentul său față de integritate și profesionalism.

Un bărbat de 31 de ani din Maramureș, susținător al lui George Simion, a fost cercetat penal după ce a amenințat pe Facebook că îl va omorî pe președintele ales Nicușor Dan, dacă acesta nu renunță la funcție în termen de 24 de ore. Mesajul, care a devenit viral, a stârnit reacții de indignare și a determinat poliția să se autosesizeze pe 20 mai, demarând cercetări pentru amenințare. Bărbatul riscă o pedeapsă cu închisoarea între trei luni și un an sau o amendă, conform legislației în vigoare. Incidentul se înscrie într-un context mai larg de amenințări și violențe exprimate de susținătorii lui Simion, inclusiv un alt caz similar din Ilfov, unde un alt individ a fost audiat pentru amenințări cu moartea la adresa politicienilor proeuropeni și a minorităților sexuale.

Pe 22 mai 2025, Nicușor Dan, președintele ales al României, a avut o întâlnire la București cu disidentul rus Vladimir Kara-Murza, care a supraviețuit unor tentative de otrăvire și a fost grațiat recent în urma unui schimb de prizonieri. Kara-Murza, critic al regimului lui Vladimir Putin, a subliniat importanța cooperării între România și Rusia, având în vedere vecinătatea la Marea Neagră. El a fost condamnat la 25 de ani de închisoare pentru critici aduse Kremlinului și invaziei Ucrainei, dar a exprimat optimism că se va putea întoarce în Rusia în viitor. Reacția Kremlinului a fost rapidă, Dmitri Peskov comentând că alegerea lui Dan este 'cel puțin ciudată'. De asemenea, Nicușor Dan a avut o întâlnire neoficială cu Roberta Metsola, președintele Parlamentului European, și a anunțat că prima sa vizită ca președinte va fi în Republica Moldova.

În perioada ianuarie-mai 2025, 30% din aplicările pentru locuri de muncă pe platforma eJobs.ro au fost direcționate către anunțuri care afișează salariul, cu un interes crescut din partea candidaților cu vârste între 18-24 ani și 60+, unde procentul aplicărilor depășește 35%. Deși 39% din cele peste 100.000 de joburi postate au avut salariul publicat, acest procent nu a înregistrat o creștere semnificativă față de anii anteriori. Domeniile cu cea mai mare transparență salarială sunt retail, servicii și construcții, cu salarii medii nete variind între 3.500 și 5.500 de lei. În prezent, pe eJobs.ro sunt disponibile 22.000 de locuri de muncă, dintre care 8.300 au salariul afișat.

Influencerul Alexandru Virgil Zidaru, cunoscut sub numele de Makaveli, a anunțat candidatura sa la Primăria București, propunând un proiect inovator de gazeificare a deșeurilor. Acesta vizează transformarea a 1,3 milioane de tone de gunoi anual în energie electrică și agent termic, prin instalarea a 13 module de gazeificare, fără a necesita fonduri de la bugetul local, fiind susținut printr-un parteneriat public-privat. Proiectul, estimat la 650 de milioane de euro, ar putea reduce poluarea cu peste 90% și ar oferi cetățenilor apă caldă și căldură la jumătate de preț, generând în același timp venituri semnificative pentru București. Makaveli susține că soluția sa ar putea rezolva problemele istorice ale orașului în gestionarea deșeurilor.

Rezultatul alegerilor prezidențiale din 2025 a fost contestat la Curtea Constituțională a României, iar fostul judecător Augustin Zegrean a declarat că, deși renumărarea voturilor nu este exclusă, este puțin probabil să conducă la un haos semnificativ, având în vedere diferența mare de voturi. Contestațiile, inclusiv cele formulate de George Simion, care a pierdut în fața lui Nicușor Dan, sunt considerate mai degrabă chestiuni politice. Zegrean a subliniat că validarea rezultatelor de către CCR ar putea fi întârziată în funcție de cererile de renumărare și de probele prezentate. Curtea s-a reunit pentru a discuta contestația, iar o ședință de validare a alegerilor este programată pentru joi.

Miercuri, 21 mai 2025, Papa Leon al XIV-lea a lansat un apel urgent către Israel pentru a permite intrarea unui ajutor umanitar adecvat în Fâșia Gaza, subliniind impactul devastator asupra copiilor, persoanelor în vârstă și bolnavilor. În prima sa audiență generală publică, Papa a criticat blocada impusă de Israel, denunțată de organizația Médecins sans frontières ca fiind insuficientă pentru nevoile populației palestiniene. De asemenea, el a cerut încetarea imediată a ostilităților și eliberarea ostaticilor, evidențiind gravitatea situației din Gaza. Acest apel vine în contextul unei crize umanitare acute, iar Papa a exprimat anterior, pe 11 mai, tristețea sa profundă față de evenimentele din zonă.

Mirela Vaida, prezentatoare de televiziune din România, a avut parte de momente emoționante recent, sărbătorind atât ziua ei de naștere, cât și ziua numelui său. Soțul ei, Alexandru, a surprins-o cu flori în parcarea de la locul de muncă, gest care a fost completat de urările colegilor săi de la emisiunea 'Acces Direct'. Într-o postare pe rețelele sociale, Vaida a mulțumit tuturor pentru gândurile bune și a împărtășit importanța rugăciunii în viața ei, menționând cum a cerut ajutor divin pentru a găsi dragostea și a avea copii. De asemenea, ea a reflectat asupra parcursului său profesional, încurajând tinerii să își construiască propriul drum, amintind de sacrificiile făcute în timpul facultății.

Miercuri, Groenlanda a emis o autorizație de exploatare minieră pe o perioadă de 30 de ani companiei Greenland Anorthosite Mining (GAM) pentru extragerea anortozitului, o rocă esențială în producția de aluminiu, în contextul interesului crescut din partea Statelor Unite, în special după comentariile fostului președinte Donald Trump. Deși SUA nu au concretizat investiții semnificative, Groenlanda colaborează activ cu partenerii europeni, în special cu Uniunea Europeană și Danemarca, pentru a dezvolta sectorul minier, care a fost afectat de provocări birocratice și de preocupările legate de mediu. Profesorul Jesper Willaing Zeuthen a subliniat că legislația groenlandeză limitează achizițiile de terenuri de către investitori, complicând astfel strategia de investiții pe termen lung. Proiectul vizează o extracție sustenabilă, respectând angajamentele climatice, și Groenlanda își afirmă treptat autonomia în fața marilor puteri, negociind un viitor bazat pe colaborări strategice.

Kremlinul a indicat că inițiativele președintelui Donald Trump pentru scutul antirachetă 'Domul de Aur', cu un buget estimat de 175 de miliarde de dolari, ar putea deschide calea pentru reluarea discuțiilor între Rusia și Statele Unite pe tema controlului armelor nucleare. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a subliniat că detaliile proiectului rămân neclare, dar este necesară o reînnoire a contactelor pentru stabilitatea strategică, având în vedere distrugerea tratatelor de control al armelor. Proiectul, inspirat de scutul israelian 'Domul de Fier', vizează contracararea amenințărilor din partea Chinei și Rusiei. Peskov a exprimat regretul pentru destrămarea acordurilor de control al armelor, care au fost esențiale pentru prevenirea unei curse a înarmării și a riscurilor de război nuclear.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat că lucrările pe lotul 2 al autostrăzii A7, cu o lungime de 28,35 kilometri, sunt avansate, atingând un progres de 98-99%. Circulația pe acest lot este planificată să fie deschisă în a doua jumătate a lunii iunie 2025, deși există probleme la trei poduri care necesită remedieri. Grindeanu a estimat că, în acest an, se va putea circula pe o porțiune de 49 de kilometri între Focșani și Adjud, iar până la sfârșitul anului 2025, se va putea circula pe 268 km din cei 319 km ai autostrăzii A7, care leagă Ploiești de Pașcani. Ultimii 51 km ai autostrăzii sunt prevăzuți pentru finalizare în 2026. Directorul CNAIR, Cristian Pistol, a subliniat că vor fi aplicate penalități pentru întârzierile în execuție și a asigurat că siguranța lucrărilor este prioritară, recepția nefiind semnată până la remedierea tuturor neconformităților.

Pe 22 mai 2025, Parlamentul European a adoptat o reglementare care prevede creșterea cu 50% a taxelor vamale pentru produsele agricole din Rusia și Belarus, inclusiv zahăr, oțet, făină și furaje, ca parte a eforturilor de a limita finanțarea războiului din Ucraina și de a preveni amenințările la securitatea alimentară a Uniunii Europene. Taxele vamale vor include o suprataxă de 40-45 de euro pe tonă pentru îngrășăminte, care va crește la 430 de euro pe tonă până în 2028, iar o taxă de 6,5% pentru îngrășămintele chimice va fi aplicată treptat în următorii ani. Comisia Europeană va monitoriza impactul acestor măsuri asupra pieței interne și va lua măsuri pentru a diminua efectele negative. Kremlinul a reacționat vehement, afirmând că această decizie va duce la creșterea prețurilor și la scăderea calității produselor pentru consumatorii europeni, subliniind că cererea pentru îngrășămintele rusești va rămâne ridicată în alte regiuni ale lumii.

Conflictul dintre Victor Ponta, fost premier și lider al PSD, și Sorin Grindeanu, actual președinte interimar al PSD, a escaladat în ultimele zile, cu acuzații reciproce care pun în pericol unitatea partidului. Ponta a criticat conducerea lui Grindeanu, acuzându-l de responsabilitate în prăbușirea partidului și a guvernului, și a anunțat intenția de a iniția o 'curățenie generală și definitivă' în PSD, subliniind că are o obligație morală față de români. Grindeanu a răspuns că Ponta are un 'brand de trădător', ceea ce complică orice colaborare. În acest context, Ponta a cerut demisia altor membri ai conducerii PSD, în timp ce Grindeanu a anunțat organizarea unui congres pentru a discuta viitorul partidului. Criticile lui Ponta au fost susținute de Ciprian Șerban, președintele Camerei Deputaților, care a subliniat că PSD nu este responsabil pentru lipsa de voturi primite de Ponta. Această dispută internă vine într-un moment crucial, când PSD trebuie să decidă dacă va face parte dintr-o nouă coaliție de guvernare, iar tensiunile dintre lideri ar putea influența direcția politică a partidului.

Pe 22 mai 2025, Comisia Europeană a anunțat deschiderea Centrului Comun de Cercetare (JRC), destinat modelării și furnizării de date fiabile în domeniul nuclear. Acest centru va sprijini industria nucleară europeană în dezvoltarea aplicațiilor, inclusiv reactoarele modulare mici, contribuind la decarbonizarea economiei Uniunii Europene. JRC va funcționa ca un instrument esențial pentru factorii de decizie politică, facilitând elaborarea și evaluarea politicilor în domeniile energiei, mediului și economiei. Centrul îmbină expertiza în cercetarea nucleară cu instrumente informatice avansate, având rolul de a oferi informații și analize relevante pentru părțile interesate din întreaga Europă, subliniind angajamentul Uniunii Europene de a îmbunătăți securitatea și eficiența în sectorul energetic nuclear.

La DSEI Japan, cea mai mare expoziție de tehnologie de apărare din Japonia, a fost prezentat un tun electromagnetic dezvoltat de Agenția de Tehnologie, Logistică și Achiziții (ATLA), care utilizează energie electromagnetică pentru a lansa proiectile la viteze de până la 2000 de metri pe secundă, având potențialul de a intercepta rachete hipersonice. Marina japoneză a realizat teste pe o navă de război, revendicând o premieră mondială în 2023. Expoziția subliniază strategia Japoniei de a deveni un exportator important de echipamente militare, inclusiv competiția pentru un contract semnificativ de furnizare de nave de luptă pentru marina australiană, care ar putea reprezenta cea mai mare comandă de export militar din istoria Japoniei postbelice. Această tehnologie, care nu folosește praf de pușcă și distruge țintele prin forța cinetică, este dezvoltată și de alte țări, precum Statele Unite, China, Franța și Germania, dar Japonia se distinge prin testarea sa pe o navă militară.

Stocul modern de spații industriale și logistice din București a crescut semnificativ în ultimii zece ani, ajungând la peste 3,6 milioane de metri pătrați, ceea ce plasează capitala pe locul 7 în Uniunea Europeană. În primul trimestru din 2025, volumul tranzacțiilor de leasing a crescut cu peste 50% comparativ cu aceeași perioadă din 2024, iar sectorul continuă să se dezvolte rapid, cu o expansiune a stocului de spații industriale de la 1,6 milioane de metri pătrați în 2015 la peste 7,6 milioane în 2025. Dezvoltările s-au concentrat în special în vestul și nord-vestul Bucureștiului, dar sudul și estul au început să atragă interes datorită costurilor mai reduse ale terenurilor și accesului mai bun la forța de muncă. Companiile din domeniul logistic au generat peste jumătate din volumul total al tranzacțiilor, iar perspectivele pe termen lung rămân optimiste, România având un potențial semnificativ de creștere în acest sector, având un nivel de consum mai ridicat decât economiile mai mature din regiune.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat pe 19 mai 2025 declanșarea procedurii de ocupare a funcției de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, având în vedere că mandatul actualei președinte, judecătoarea Corina Corbu, expiră pe 16 septembrie 2025. Judecătorii pot depune candidaturile până pe 17 iunie 2025, iar analiza acestora va începe pe 23 iunie 2025, examenul constând într-un interviu și evaluarea aptitudinilor manageriale. CSM a comunicat pe 22 mai 2025 că procedura va fi organizată astfel încât să nu interfereze cu vacanța judecătorească din lunile iulie și august 2025, asigurând participarea unui număr cât mai mare de candidați eligibili. De asemenea, CSM a subliniat că termenul stabilit pentru concurs este în beneficiul candidaților și respectă practicile administrative anterioare, fără a afecta judecătorii actuali, deoarece condițiile legale de vechime nu se împlinesc în perioada stabilită.

Candidatul partidului Lege și Justiție (PiS) la alegerile prezidențiale din Polonia, Karol Nawrocki, a cerut Germaniei reparații în valoare de 1.300 de miliarde de euro pentru suferințele cauzate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Nawrocki a obținut 29,5% din voturi în primul tur și se va confrunta în turul doi cu primarul Varșoviei, Rafal Trzaskowski, care a obținut 31,3%. Deși solicitarea de reparații a fost o temă centrală în timpul guvernării PiS, actuala coaliție condusă de Donald Tusk nu a continuat această abordare. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că Germania consideră chestiunea reparațiilor încheiată din punct de vedere juridic, dar este deschis la discuții cu Polonia pentru proiecte comune.

Pe 22 mai 2025, cancelarul german Friedrich Merz a efectuat o vizită în Lituania pentru a celebra prima desfășurare permanentă a trupelor germane în afaceri externe de la al Doilea Război Mondial, marcând constituirea Brigăzii 45 de tancuri, care va include 4.800 de soldați germani și 200 de civili. Această brigadă, care va atinge o capacitate maximă de 5.000 de membri până în 2027, este o reacție la invazia Rusiei în Ucraina din 2022 și are rolul de a întări securitatea flancului estic al NATO. Merz a subliniat că Germania va crește cheltuielile pentru apărare, vizând un obiectiv de 2% din PIB până în 2032, în conformitate cu angajamentele NATO, și a susținut propunerea secretarului general al NATO, Mark Rutte, de a ajunge la 5% din PIB printr-o creștere treptată. Lituania, care se consideră cel mai amenințat stat de pe flancul estic, intenționează să aloce 5% din PIB pentru apărare începând de anul viitor. Merz a reafirmat angajamentul Germaniei față de securitatea aliaților din regiunea baltică și a subliniat importanța colaborării în domeniul apărării pentru a face față amenințărilor rusești.

România a implementat o schemă de plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale pentru a proteja consumatorii, însă aceasta urmează să fie eliminată, ceea ce va duce la creșteri semnificative ale facturilor. Conform unui studiu realizat de EPG, prețul energiei electrice ar putea ajunge la 1,15 RON/kWh, comparativ cu 0,68 RON/kWh în prezent, iar prețul gazelor naturale ar putea atinge 331 RON/MWh. Această situație va afecta puterea de cumpărare a populației și va accelera inflația. De exemplu, un consumator casnic cu un consum lunar de 92 kWh ar putea plăti 138 lei în loc de 63 lei, iar aproape 6 milioane de români ar putea beneficia de subvenții la energie după 1 iulie 2025. EPG recomandă autorităților să implementeze măsuri de sprijin pentru consumatorii vulnerabili și să adopte un calendar clar pentru renunțarea la plafonare, pentru a evita efectele negative asupra economiei. Investițiile în infrastructura energetică sunt esențiale pentru a susține tranziția către surse de energie mai curate și pentru a reduce prețurile pe termen lung.

În aprilie 2025, România a produs 44.264 de autoturisme, înregistrând o scădere de 12,9% comparativ cu aprilie 2024, când s-au realizat 50.814 unități. Uzina Dacia de la Mioveni a contribuit cu 26.572 de unități, iar Ford Otosan de la Craiova cu 17.692 de vehicule, înregistrând o scădere de 3,7% și, respectiv, 23,8%. Pe parcursul primelor patru luni din 2025, producția totală a fost de 179.987 de unități, ceea ce reprezintă o scădere de 11,65% față de aceeași perioadă din 2024. Această reducere a fost influențată de criza generală de pe piața auto europeană, provocată de costurile electrificării și scumpirea materiilor prime, precum și de întârzierea Programului Rabla, care a dus la o scădere drastică a înmatriculărilor de mașini noi.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a emis un avertisment cu privire la dezinformările care circulă online, susținând că autoritățile române pregătesc mobilizarea rezerviștilor pentru a-i trimite în Ucraina. Aceste afirmații se bazează pe un document intern al Metrorex, care este, de fapt, o formalitate administrativă anuală pentru actualizarea obligațiilor militare, conform Legii nr. 446/2006. MApN a clarificat că documentul nu are legătură cu situația de securitate generată de invazia Federației Ruse în Ucraina și că serviciul militar obligatoriu a fost suspendat pe timp de pace din 2007. De asemenea, MApN a anunțat un exercițiu de antrenament programat între 26 și 31 mai 2025, în județele Olt, Giurgiu și Teleorman, care are scopul de a evalua rezervele de mobilizare, dar nu implică trimiterea rezerviștilor în Ucraina. Autoritățile au îndemnat cetățenii să verifice informațiile alarmiste din surse oficiale și să evite redistribuirea dezinformării.

Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș și lider al PSD Timiș, a declarat că orice discuție privind participarea PSD la guvernare trebuie inițiată de președintele României după preluarea mandatului. El a subliniat că PSD, fiind cel mai mare partid din Parlament, nu poate fi considerat o 'a treia roată la căruță' în jurul PNL și USR, care au pierdut alegerile. Simonis a exclus posibilitatea de a accepta o funcție în viitorul guvern, reafirmându-și angajamentul față de mandatul său la CJ Timiș. De asemenea, el a evidențiat necesitatea stabilității și experienței în conducerea partidului, menționând că reformele interne sunt esențiale pentru consolidarea poziției PSD. Simonis a cerut o discuție clară despre aritmetica parlamentară pentru a evita o nouă criză politică și a subliniat că negocierile cu liderii altor partide trebuie să fie purtate de persoane cu experiență.

Într-o conferință de presă, ministrul Educației, Daniel David, a evidențiat că inspectoratele școlare nu pot fi desființate în prezent din cauza autonomiei scăzute a școlilor. El a criticat politizarea numirilor inspectorilor școlari generali, subliniind că acestea sunt frecvente, dar nu recunoscute public, ceea ce generează ipocrizie. David a propus un model regional de coordonare în educație, similar cu cel din alte țări, și a subliniat că reformele nu pot fi implementate imediat fără o mai bună autonomie a unităților de învățământ. De asemenea, el a exprimat speranța că în următorul deceniu inspectoratele vor fi înlocuite cu structuri regionale, care să permită o mai bună eficiență în educație. Ministrul a subliniat necesitatea profesionalizării și protejării directorilor de școli pentru a evita influențele politice, afirmând că transformările necesită timp și eforturi susținute.

Filip Cristian Jianu, clasat pe locul 229 ATP, a obținut o victorie importantă în semifinalele calificărilor de la turneul de Grand Slam Roland Garros, învingându-l pe germanul Henri Squire, clasat pe locul 260 mondial, cu 6-4, 6-2, într-un meci care a durat o oră și 24 de minute. Această victorie îl aduce pe Jianu într-o poziție favorabilă, având în vedere că se află la o singură victorie de a se califica pe tabloul principal, urmând să joace în ultima rundă a calificărilor împotriva francezului Clement Tabur, clasat pe locul 311 mondial. Jianu a demonstrat o concentrare superioară, profitând de erorile neforțate ale adversarului, în ciuda faptului că Squire a avut un număr mai mare de winners. Aceasta reprezintă o oportunitate semnificativă pentru Jianu, care nu a reușit până acum să acceseze tabloul principal la un turneu de Mare Șlem.

Pe 22 mai 2025, leul românesc s-a apreciat în raport cu euro, fiind cotat la 5,0564 lei, și cu dolarul american, la 4,4749 lei, în scădere cu 0,32 bani. De asemenea, francul elvețian a înregistrat o depreciere, având o cotă de 5,4163 lei. Gramul de aur a scăzut la 476,1060 lei, de la 476,6088 lei în ședința anterioară. Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a subliniat stabilitatea economică a țării, comparativ cu vecinii, și a menționat că nu se preconizează o majorare a ratei dobânzii de politică monetară, deși fluctuațiile sunt inevitabile. Isărescu a criticat discursurile naționaliste și a accentuat necesitatea unei analize atente a datoriilor politice.

Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, a declarat că primarii din județul Dolj susțin rămânerea PSD în opoziție, fără a se teme de alegeri anticipate, având încredere că partidul va obține un număr similar de voturi ca în trecut. Vasilescu a subliniat că PSD a obținut cel mai mare număr de voturi la alegerile parlamentare și a respins speculațiile privind o eventuală numire a sa ca premier, dorind să își continue mandatul de primar până în 2028 pentru a finaliza proiectele în curs. De asemenea, ea a menționat că organizația PSD Dolj așteaptă negocierile cu președintele Nicușor Dan pentru a decide strategia viitoare a partidului, accentuând că discuțiile trebuie să se concentreze pe problemele economice ale României și nu pe funcții.