Iulie 2025

Pe 31 iulie 2025, autoritățile din județul Hunedoara au fost alertate de o femeie din București cu privire la dispariția unei familii formate din doi adulți și doi copii, care nu mai putea fi contactată din 29 iulie. Echipe de poliție, jandarmi montani, salvamontiști și voluntari au fost mobilizate pentru căutări, iar autoturismul familiei a fost găsit în apropierea unui traseu montan. Căutările s-au desfășurat în condiții dificile, dar familia a fost găsită în stare bună în timp ce se întorcea la zona de campare, fără a necesita intervenția medicală. Incidentul a generat o reacție rapidă din partea autorităților pentru a asigura siguranța celor dispăruți.

Pe 31 iulie 2025, Dan Motreanu a demisionat din funcția de președinte al organizației PNL Giurgiu, după ce a preluat funcția de Secretar General al Partidului Național Liberal, o decizie motivată de incompatibilitatea acestor funcții. Conducerea interimară a organizației va fi asigurată de Toma Petcu, actualul președinte al Consiliului Județean Giurgiu. Sub conducerea lui Motreanu, PNL Giurgiu a evoluat semnificativ, devenind principala forță politică din județ în 2020 și obținând rezultate remarcabile în 2024, inclusiv conducerea Consiliului Județean și a Primăriei municipiului Giurgiu. Această schimbare face parte dintr-o reorganizare internă a partidului.

Clubul de fotbal Novi Pazar a raportat un atac asupra delegației sale de către un grup de aproximativ 30 de bărbați mascați în Bialystok, Polonia, înaintea meciului retur din preliminariile Conference League împotriva echipei Jagiellonia Bialystok. Incidentul a avut loc în fața unui restaurant, unde delegația a fost nevoită să cheme poliția după ce a fost înconjurată de atacatori. Clubul și-a exprimat îngrijorarea față de siguranța membrilor săi și a criticat reacția lentă a autorităților locale. Ca urmare a acestui incident, Novi Pazar a decis să renunțe la prânzul comun programat conform protocolului UEFA.

Pe 31 iulie 2025, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că România a reușit să efectueze plăți de peste 700 de milioane de lei prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în ultimele cinci săptămâni, cea mai mare sumă din ultimii ani într-un interval atât de scurt. Fondurile vor fi utilizate pentru modernizarea secțiilor de spitale, achiziționarea de echipamente medicale, dezvoltarea ambulatoriilor de specialitate și a secțiilor ATI. De asemenea, se preconizează plăți suplimentare de peste 600 de milioane de lei în luna august, continuând astfel investițiile în infrastructura de sănătate. Această realizare a fost posibilă datorită implementării unor proceduri accelerate pentru verificarea documentației, care au eliminat blocajele birocratice, contribuind la o absorbție mai eficientă a fondurilor PNRR în sectorul sănătății.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat recent că autoritățile române iau în considerare înăsprirea sancțiunilor pentru violența domestică, inclusiv prin introducerea infracțiunii de feminicid, inspirată de modelul italian. El a subliniat că România dispune de o legislație adecvată, dar este necesară o aplicare riguroasă a normelor existente și o cooperare între instituții. În acest context, se implementează o directivă europeană care vizează violența împotriva femeilor, inclusiv hărțuirea cibernetică. Marinescu a accentuat importanța extinderii ordinului de protecție pentru victime și a informării acestora despre drepturile și opțiunile de reacție. De asemenea, el a subliniat necesitatea evaluării corecte a capacității de reintegrare a infractorilor și a reacțiilor imediate din partea autorităților pentru prevenirea acestor fapte.

Executivul român a adoptat o hotărâre prin care se înființează un nou post de secretar general adjunct în cadrul Secretariatului General al Guvernului, înlocuind un post vacant de secretar de stat. Deși oficialii susțin că această modificare nu va genera costuri suplimentare și că numărul total de posturi va rămâne constant, surse politice și sindicatele contestă aceste afirmații, indicând că, în realitate, cheltuielile vor crește, deoarece noul post va fi ocupat și remunerat. Uniunea Salvați România a subliniat că, deși se înființează un nou post, bugetul de salarii nu va fi afectat, menținându-se limita de 496 de posturi aprobate. Criticile din partea sindicatelor subliniază percepția de ipocrizie a Guvernului în contextul discursurilor despre reducerea aparatului bugetar.

Donald Trump a semnat un decret care va crește tarifele vamale pentru 69 de parteneri comerciali, cu procente variind între 10% și 50%, în încercarea de a reduce deficitul comercial al Statelor Unite. Aceste taxe, care vor intra în vigoare pe 7 august 2025, afectează în special Canada, care va suporta o majorare a tarifelor de la 25% la 35% din cauza acuzațiilor de necooperare în combaterea traficului de droguri. Uniunea Europeană, Japonia și Coreea de Sud vor fi supuse unei suprataxe de 15%. De asemenea, Trump a oferit Mexicului o amânare de 90 de zile pentru majorarea tarifelor, în urma unor negocieri cu președintele mexican. În timp ce piețele financiare au reacționat moderat, analiștii avertizează că impactul economic se va resimți în lunile următoare, în special în contextul incertitudinilor comerciale cu China. Guvernul elvețian a denunțat decizia de a impune o taxă vamală de 39% pe importurile din Elveția, considerând-o 'foarte regretabilă'. Premierul canadian Mark Carney a exprimat dezamăgirea față de impactul acestor tarife asupra economiei canadiene, promițând măsuri pentru protejarea locurilor de muncă.

Wizz Air a anunțat lansarea unei noi rute care va conecta Brașov, România, cu Katowice, Polonia, începând cu 31 martie 2026. Zborurile vor fi operate în fiecare marți, joi și sâmbătă, extinzând astfel rețeaua de rute din Brașov la un total de șapte destinații europene. Prețurile biletelor vor începe de la 99 RON pentru tariful de bază. Anastasia Novak, Manager de Comunicare Corporativă la Wizz Air, a subliniat angajamentul companiei de a îmbunătăți conectivitatea regională și de a oferi servicii de calitate pasagerilor. În sezonul de iarnă, Wizz Air va opera zboruri către Dortmund, Memmingen, Nürnberg, Napoli, Londra Luton și Budapesta, oferind astfel călătorilor acces direct către Katowice și alte șase destinații europene.

Pe 31 iulie 2025, România a anunțat finalizarea negocierilor pentru revizuirea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu Comisia Europeană, asigurându-se alocarea integrală a grantului de 13,57 miliarde euro și reducerea împrumuturilor de la 15 miliarde euro la 8 miliarde euro. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a detaliat că printre investițiile incluse se numără 2,15 miliarde euro pentru autostrăzi, 1,66 miliarde euro pentru eficiență energetică, 183,6 milioane euro pentru achiziția de ambulanțe și fonduri suplimentare pentru infrastructura de apă și canalizare. Forma revizuită a PNRR va fi transmisă Comisiei Europene pentru aprobat, iar un memorandum detaliind proiectele va fi prezentat săptămâna viitoare. Se estimează că România va putea solicita a patra tranșă de fonduri în decembrie, după aprobarea de către Consiliul ECOFIN.

Ministerul Finanțelor a decis să reducă emisiunile de titluri de stat, în contextul în care dobânzile bancare au crescut la 8%, depășind randamentele oferite de titlurile Tezaur, care au fluctuat între 6,60% și 7,20% în ultimele luni. Această situație a fost semnalată de Cristian Păun, profesor la ASE, care a avertizat că reflectă o stare de insolvență a statului, incapabil să plătească dobânzi care să acopere inflația. În plus, băncile comerciale au început să ofere dobânzi mai mari pentru depozitele pe termen scurt, ceea ce a influențat apetitul investitorilor pentru titlurile de stat. De asemenea, vânzările de obligațiuni de catastrofă au atins un nivel record de 18,2 miliarde de dolari, indicând un interes crescut pentru aceste instrumente financiare în contextul intensificării dezastrelor naturale.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a emis un avertisment referitor la un cont fals de Facebook care clonează identitatea președintelui său, Alexandru Petrescu. Acest cont fraudulos promovează investiții speculative în criptoactive și solicită date personale, iar Petrescu a subliniat că nu are nicio legătură cu aceste acțiuni, îndemnând publicul să nu interacționeze cu mesajele înșelătoare. ASF reiterează importanța verificării autenticității paginilor de socializare și angajamentul său de a proteja consumatorii de servicii financiare non-bancare. De asemenea, ASF și Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) au avertizat asupra riscurilor asociate cu mesaje care promit câștiguri rapide și recomandă utilizatorilor să evite linkurile suspecte și să verifice informațiile din surse oficiale. În caz de fraudă, se recomandă contactarea băncii și depunerea unei plângeri la Poliția Română.

În iunie 2025, indicele PCE, un indicator esențial al inflației pentru Rezerva Federală a SUA, a crescut cu 2,6% față de anul anterior, depășind astfel ținta de 2% stabilită de bancă. Inflația de bază a înregistrat o creștere constantă de 2,8%, iar prețurile au crescut cu 0,3% de la o lună la alta. Cheltuielile de consum au avansat, de asemenea, cu 0,3%. În acest context, Rezerva Federală a decis să mențină dobânda de referință între 4,25% și 4,50%, subliniind că efectele taxelor vamale asupra prețurilor vor necesita timp pentru a fi evaluate.

Pe 31 iulie 2025, președintele rus Vladimir Putin a promulgat o lege care impune amenzi de până la 5.000 de ruble pentru persoanele care caută online conținuturi catalogate drept 'extremiste'. Această măsură a generat o reacție de opoziție din partea a aproximativ 60 de parlamentari, inclusiv din cercuri care susțin regimul. Legea are o definiție extinsă a termenului 'extremist', vizând nu doar grupuri teroriste, ci și oponenți politici și mișcări religioase. De asemenea, interzice promovarea VPN-urilor, utilizate pentru a ocoli cenzura, și reflectă o tendință de restrângere a libertății de exprimare în Rusia, accentuată după începutul ofensivei din Ucraina.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a anunțat că vineri, 1 august 2025, va participa la discuții la Palatul Cotroceni cu primarul Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan, pentru a aborda propunerile referitoare la reforma pensiilor speciale pentru magistrați. Marinescu a subliniat că aceste propuneri sunt doar un punct de plecare și nu un proiect de lege finalizat, menționând că Ministerul Justiției nu a redactat un astfel de proiect. El a accentuat importanța dialogului responsabil cu magistrații și a asigurat că orice modificare legislativă va reflecta voința coaliției de guvernare. Criticile venite din partea Consiliului Superior al Magistraturii au fost recunoscute, iar Marinescu a reafirmat angajamentul de a respecta principiile statului de drept. De asemenea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a confirmat că reforma pensiilor speciale este un jalon esențial în Planul Național de Redresare și Reziliență, având termen limită 28 noiembrie 2025. Discuțiile cu Comisia Europeană se concentrează pe investiții, iar propunerea prim-ministrului este considerată echilibrată și necesară pentru a aborda inechitățile din sistemul de pensii.

Pe 31 iulie 2025, în cadrul unei întâlniri la Moscova, șeful diplomației siriene, Assaad al-Shaibani, a subliniat dorința Siriei de a colabora mai strâns cu Rusia, evidențiind importanța parteneriatului în fața provocărilor actuale. În urma discuțiilor cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, cele două țări au convenit să revizuiască acordurile existente și să formeze o nouă Comisie interguvernamentală. Rusia a exprimat disponibilitatea de a asista Siria în reconstrucția postconflict, deși viitorul prezenței sale militare în țară rămâne incert, mai ales în contextul posibilei înlăturări a lui Bashar al-Assad. Al-Shaibani a solicitat continuarea sprijinului rus, subliniind că acest sprijin nu depinde de schimbările politice interne.

Rezolv Energy, sprijinită de Actis, a început instalarea parcului eolian VIFOR în județul Buzău, având deja montată prima turbină de 6,4 MW. Proiectul va include un total de 72 de turbine, având o capacitate totală de 461 MW, suficientă pentru a alimenta peste 700.000 de gospodării. Prima fază, cu 30 de turbine, va fi funcțională în primăvara anului 2026, iar Faza 2, care va include lucrări de inginerie civilă și electrică realizate de grupul austriac PORR, este programată să înceapă la sfârșitul verii 2025, cu finalizarea estimată pentru vara anului 2027. Proiectul va utiliza turbine EnVentus V162 de 6,4 MW, cele mai mari instalate vreodată în România, și se aliniază standardelor internaționale de sustenabilitate, având un impact pozitiv asupra mediului și comunității locale, inclusiv contribuții economice semnificative la bugetele primăriilor din zonă.

Dominic Fritz, liderul USR și primar al Timișoarei, a relatat o experiență personală din 2003, când a plătit o mită de 10 euro la intrarea în România, subliniind că aceasta a fost prima și ultima dată când a dat șpagă. El a observat o tendință în creștere a refuzului de a plăti mită în rândul călătorilor, considerând acest fenomen un semn pozitiv de progres în lupta împotriva corupției. Declarațiile sale vin într-un context marcat de scandaluri recente legate de corupție, inclusiv cazul ministrului Transporturilor, Ciprian Șerban, și demisia fostului vicepremier Dragoș Anastasiu. Fritz a evidențiat că din ce în ce mai mulți oameni aleg să nu mai plătească mită, ceea ce reflectă o schimbare în mentalitatea societății românești.

Steve Witkoff, emisarul special al președintelui Donald Trump pentru Orientul Mijlociu, a efectuat o vizită în Fâșia Gaza, devenind primul oficial american de rang înalt care a vizitat regiunea de la începutul războiului. Această vizită a avut loc în contextul unei crize umanitare acute, cu peste 1.000 de decese raportate de ONU în rândul celor care căutau ajutoare, majoritatea fiind victime ale forțelor israeliene. Witkoff, însoțit de ambasadorul american în Israel, Mike Huckabee, a inspectat un centru de distribuție a ajutoarelor gestionat de Fundația Umanitară pentru Gaza, care a servit 100 de milioane de mese în ultimele două luni, în ciuda criticilor internaționale privind condițiile de livrare a ajutoarelor. Vizita a fost parte a eforturilor de a relansa negocierile între Israel și Hamas pentru încetarea focului și eliberarea ostaticilor israelieni, în timp ce mai multe țări, inclusiv Franța și Marea Britanie, și-au exprimat intenția de a recunoaște statul palestinian la viitoarea Adunare Generală a ONU din septembrie. Situația rămâne critică, cu riscuri de foamete generalizată și reacții internaționale față de restricțiile impuse de Israel asupra livrărilor de ajutoare esențiale.

Diana Buzoianu, ministrul Mediului, a declarat că este inacceptabil ca Administrația Națională Apele Române să nu fi atras 350 de milioane de euro în fonduri nerambursabile, esențiale pentru protecția comunităților expuse la inundații. Aceasta a subliniat că neaccesarea acestor fonduri reprezintă o crimă pentru comunitățile locale, în special în contextul economic actual, unde lipsa de măsuri concrete de protecție este evidentă. Buzoianu a trimis Corpul de control la Apele Române pentru a investiga motivele pentru care aceste fonduri nu au fost accesate. În urma viiturilor recente, zona viaductului de la Poiana Largului a fost afectată, acumulându-se deșeuri semnificative, inclusiv lemne și cadavre de animale.

Pe 30 iulie 2025, Bursa de Valori București a realizat tranzacții în valoare de 88,4 milioane lei, sub nivelul de 151 milioane lei din ziua anterioară. Indicele BET a crescut cu 0,83%, atingând 20.189 puncte, un nou record istoric, iar indicele BET-BK a avansat cu 1,08%, până la 3.847 puncte. Cele mai lichide acțiuni au fost cele ale Băncii Transilvania, cu un rulaj de 16,7 milioane lei, încheind ziua în scădere cu 0,29%. Pe 31 iulie, Bursa a continuat să înregistreze o apreciere generală, indicele BET crescând cu 0,83% până la 20.189,38 puncte, iar indicele BET-Plus a închis cu o creștere de 0,80%. Cele mai lichide acțiuni au fost din nou cele ale Băncii Transilvania, urmate de Hidroelectrica și Romgaz. Cele mai mari creșteri au fost observate la acțiunile AETA (+14,47%), Artego (+10,53%) și MedLife (+4,99%), în timp ce scăderile cele mai semnificative au fost înregistrate de Promateris (-6,06%) și Green Tech International (-5,23%).

Arbitrul român Istvan Kovacs va conduce meciul dintre Fenerbahce și Feyenoord Rotterdam, programat pe 12 august 2025, la Istanbul, în cadrul manșei secunde a turului al treilea preliminar al Ligii Campionilor la fotbal. Kovacs va fi asistat de Mihai Marica și Ferencz Tunyogi, iar Marcel Bîrsan va ocupa funcția de arbitru de rezervă. În camera VAR se vor afla arbitrii italieni Daniele Chiffi și Luca Pairetto. Aceasta va fi prima apariție a lui Kovacs în sezonul 2025-2026 al cupelor europene, după ce ultimul său meci internațional a fost pe 15 iunie 2025. Meciul din prima manșă, care va avea loc pe 6 august, va fi arbitrat de suedezul Glenn Nyberg.

Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că termenul limită pentru reforma pensiilor speciale este 28 noiembrie 2025, un angajament asumat de România în Planul Național de Redresare și Reziliență. Discuțiile cu Comisia Europeană s-au concentrat pe investiții, iar reforma vizează pensionarea magistraților la vârsta de 65 de ani. Premierul Ilie Bolojan a propus modificări semnificative, inclusiv reducerea pensiilor la maximum 70% din ultimul salariu net, ceea ce a generat proteste din partea asociațiilor profesionale ale magistraților, care consideră aceste măsuri o tentativă de destabilizare a sistemului judiciar. Radu Marinescu, ministrul Justiției, a confirmat că nu există disensiuni în cadrul coaliției guvernamentale și a subliniat importanța dialogului civilizat în fața divergențelor de opinie. Întâlnirea de la Palatul Cotroceni, programată pentru 1 august 2025, va aduce împreună reprezentanți ai sistemului judiciar pentru a discuta propunerile de reformă, în contextul în care se estimează că modificările ar putea determina pensionarea sau demisia a peste 1.000 de judecători și procurori. Asociația Forumul Judecătorilor din România a avertizat că aceste modificări ar putea afecta grav independența justiției, iar premierul a fost criticat pentru intenția de a controla sistemul judiciar.

Junta militară din Myanmar a anunțat ridicarea stării de urgență, impusă din februarie 2021, pentru a permite organizarea alegerilor generale programate în decembrie. Aceste alegeri sunt contestate de opoziție, care a decis să le boicoteze, considerându-le o farsă menită să legitimeze regimul militar, și sunt criticate de observatorii internaționali. Purtătorul de cuvânt al juntei, Zaw Min Tun, a declarat că măsura este necesară pentru a avansa spre o democrație multipartită. Conflictul civil din Myanmar, care a dus la mii de morți, continuă să ridice semne de întrebare asupra desfășurării acestor alegeri. China a exprimat sprijinul pentru o soluție pașnică în contextul tensiunilor interne, invitând toate părțile să rezolve conflictele prin mijloace politice și legale.

Autoritățile din orașul-stațiune Les Sables d’Olonne au decis să interzică plimbările în spațiul public în slip sau bikini, aplicând amenzi de până la 150 de euro pentru cei care nu respectă regula. Primarul Yannik Moreau a subliniat că această măsură este o chestiune de respect față de localnici și de igienă publică, vizând atât bărbații care umblă la bustul gol, cât și femeile care practică topless. Turiștii sunt încurajați să se bucure de cele 11 kilometri de plajă disponibile pentru a etala costumele de baie. Această inițiativă se aliniază unor măsuri similare din alte orașe europene, precum Arcachon și La Grande-Motte.

Pe 31 iulie 2025, Loteria Română a desfășurat extrageri pentru Loto 6/49, Joker, Noroc, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, înregistrând reporturi considerabile. La Loto 6/49, reportul la categoria I a depășit 17,22 milioane de lei, iar la Joker, premiul a ajuns la peste 26,81 milioane de lei, fără ca vreun bilet câștigător să fi fost revendicat. La Noroc, reportul a fost de 2,13 milioane de lei, iar la Noroc Plus, de 1,26 milioane de lei. De asemenea, la Loto 5/40, reportul la categoria I a fost de peste 397.100 de lei, iar la Super Noroc, de peste 135.700 de lei. În total, la ultimele trageri din 27 iulie 2025, au fost acordate peste 31.000 de câștiguri, totalizând peste 2,32 milioane de lei.

Ciprian Șerban, ministrul Transporturilor, este implicat într-un scandal de corupție referitor la o presupusă dare de mită către angajați ai Ocolului Silvic din Iași, fapte ce datează din 2012. Deși a fost acuzat de procurori că a dat mită de mai multe ori, Șerban susține că a acționat conform legii, denunțând ulterior faptele și colaborând cu autoritățile pentru a dovedi corupția. În urma denunțului său, mai mulți funcționari au fost condamnați, însă el nu a fost pus sub acuzare datorită acțiunilor sale de denunțare. Scandalul apare într-un context politic tensionat, în care guvernul actual se confruntă cu critici și propune reforme semnificative în sistemul judiciar.

Consiliul General al Municipiului București a aprobat Masterplanul Velo, prima strategie dedicată pistelor pentru biciclete din oraș, care prevede construirea a 150 km de trasee principale și 415 km de trasee secundare până în 2035. Această rețea modernă va facilita legătura între zonele rezidențiale și cele de interes, precum locuri de muncă și instituții de învățământ. Investițiile totale pentru cele 565 km de piste de bicicletă sunt estimate la peste 240 milioane de euro, provenind din bugete locale și fonduri europene. Toate investițiile viitoare vor trebui să respecte acest masterplan pentru a obține autorizații. Printre traseele propuse se numără 'Drumul Taberei - Elisabeta', cu un cost estimat de 3,5 milioane de euro, și un altul de 6 km pe Splaiul Unirii, estimat la 2,8 milioane de euro.

Vulcanul Kliucevskaia Sopka din Peninsula Kamceatka a erupt miercuri, după un cutremur masiv cu magnitudinea de 8,8, considerat cel mai puternic din Rusia în ultimele 73 de ani. Erupția a fost însoțită de flăcări și fluxuri de lavă pe versantul vestic al vulcanului, dar nu au fost raportate pagube materiale semnificative. Cutremurul a generat un tsunami de până la 4 metri, afectând infrastructura locală și provocând evacuări pe coasta de est a Rusiei și în Japonia. De asemenea, avertizările de tsunami au fost emise pentru mai multe țări de-a lungul coastei Pacificului, inclusiv Chile, Columbia și Peru, iar autoritățile din diverse regiuni au ridicat unele dintre aceste avertizări, inclusiv în Filipine și Canada. În ciuda informațiilor contradictorii apărute pe rețelele sociale, oficialii nu au raportat victime în urma seismului.

Un bărbat de 41 de ani din municipiul Hunedoara a fost sancționat cu o amendă de 8.000 de lei pentru că a sunat la 112 pentru a raporta o crimă inexistentă. Verificările efectuate de polițiști au confirmat că sesizarea era falsă. În primele șase luni ale anului 2025, Inspectoratul de Poliție Județean Hunedoara a gestionat peste 8.000 de apeluri la numărul de urgență 112, dintre care aproape 290 au fost false, generând amenzi totale de peste 500.000 de lei. Poliția subliniază importanța utilizării numărului 112 doar în cazuri reale de urgență, care prezintă riscuri imediate pentru viață, sănătate sau siguranță publică, menționând că apelurile nejustificate pot afecta intervențiile în cazuri reale.

Pe 31 iulie 2025, un bărbat de 49 de ani din localitatea Cosmești a împușcat-o pe concubina sa, o femeie de 42 de ani, provocându-i leziuni grave la nivelul membrelor inferioare. Incidentul a fost raportat printr-un apel la 112, iar polițiștii au găsit victima în stare de șoc, având răni nepenetrante pe ambele picioare, cauzate de alice. La locul faptei a fost descoperit un pistol cu alice, neletal, care nu era autorizat. Bărbatul a fost reținut și acuzat de violență în familie și nerespectarea regimului armelor, fiind arestat preventiv pentru 30 de zile. Poliția a emis un ordin de protecție provizoriu împotriva acestuia, având în vedere riscul iminent pentru victimă. Incidentul a avut loc după ce, pe 28 iulie, bărbatul fusese deja reținut pentru 24 de ore, iar ulterior a fost stabilit că nu deține arme legal.

Guvernul portughez, condus de premierul Luis Montenegro, a anunțat că va consulta președintele Marcelo Rebelo de Sousa și Parlamentul pentru a recunoaște Palestina ca stat, în cadrul Adunării Generale a ONU din luna septembrie. Această decizie este influențată de evoluțiile alarmante ale conflictului israeliano-palestinian și de situația umanitară critică din Fâșia Gaza. Portugalia se alătură altor țări, precum Franța și Canada, care au exprimat intenția de a recunoaște statul palestinian în aceeași perioadă. Recunoașterea este susținută de 144 de state membre ONU, dar rămâne un subiect controversat, generând reacții critice din partea Israelului și a Statelor Unite. Decizia a fost luată după contacte cu parteneri internaționali și în urma avertismentelor privind o posibilă anexare a teritoriilor palestiniene de către Israel.

În luna aprilie 2025, dobânzile la titlurile de stat Tezaur au scăzut de la 6,80% la 6,60%, iar în iulie au crescut din nou la 7,20%. Titlurile de stat Fidelis au fost emise pentru scadențe mai lungi, având randamente de 7,35% în iunie și 7,25% în iulie. Băncile comerciale au început să ofere dobânzi mai mari pentru depozitele pe termen scurt, cu oferte promoționale care depășesc 8% pe an, ceea ce a influențat apetitul investitorilor pentru emisiunile de stat. Ministerul Finanțelor a tempera ritmul emisiunilor de titluri de stat, în ciuda nevoii ridicate de finanțare, pe fondul creșterii atractivității dobânzilor la depozitele bancare. De asemenea, vânzările de obligațiuni de catastrofă au atins un nivel record de 18,2 miliarde de dolari, reflectând un interes crescut pentru aceste instrumente financiare în contextul intensificării dezastrelor naturale.

Radu Miruță, ministrul Economiei, a declarat că acuzațiile conform cărora ar dori să înlocuiască sinecuriștii cu persoane apropiate sunt false. El a explicat că toate numirile efectuate în consiliile de administrație ale companiilor de stat sunt temporare, cu indemnizații de maximum 3.000 de lei, și că selecția s-a bazat pe competență, nu pe apartenența politică. Miruță a subliniat că aceste numiri sunt necesare până la organizarea concursurilor oficiale și a promis transparență în procesul de reformare a sistemului, menționând că a numit profesioniști cu experiență din mediul privat și din minister. De asemenea, el a respins acuzațiile de favoritism și a afirmat că reformele sunt esențiale pentru îmbunătățirea sistemului, asigurând că nu va tolera vechile practici și că va continua să promoveze profesionalismul în administrația publică.

Guvernul Indiei a anunțat că va lua toate măsurile necesare pentru a proteja interesele naționale, în urma deciziei președintelui american Donald Trump de a impune taxe vamale de 25% asupra importurilor din India, începând cu 1 august. Această măsură afectează exporturile indiene de peste 87 de miliarde de dolari și este justificată de Trump prin deficitul comercial semnificativ al SUA în relația cu India, care a atins 45 de miliarde de dolari în 2024, precum și prin criticile aduse taxelor vamale ridicate ale Indiei și achizițiilor de armament din Rusia. Ministerul indian al Comerțului și Industriei a confirmat că studiază implicațiile acestei decizii și că negocierile pentru un acord comercial echitabil continuă, subliniind importanța protejării intereselor fermierilor și întreprinderilor mici și mijlocii. Comerțul bilateral între cele două țări a atins 129,2 miliarde de dolari în 2024.

O asistentă de 59 de ani de la grădinița Les Aresquiers din Vic-La-Gardiole, Franța, a fost pusă sub acuzare și arestată pentru viol și agresiune sexuală asupra a nouă copii cu vârste între 3 și 4 ani, faptele având loc între 1 octombrie 2024 și 2 iulie 2025. Ancheta a fost demarată după plângerile părinților, iar suspecta a fost acuzată de 'penetrare digitală și masturbare' a victimelor. Primarul local a anunțat înființarea unei celule psihologice pentru a sprijini comunitatea afectată de acest caz grav, care se alătură altor scandaluri recente din Franța legate de abuzuri asupra minorilor.

Președintele SUA, Donald Trump, a impus un termen de zece zile pentru ca Rusia să oprească războiul din Ucraina, amenințând cu sancțiuni severe dacă nu se ajunge la un acord de încetare a focului până pe 8 august. Această declarație a fost precedată de un atac rusesc asupra Kievului, soldat cu șase morți, inclusiv un copil, ceea ce a determinat președintele ucrainean Volodimir Zelenski să ceară comunității internaționale o 'schimbare de regim' în Rusia și confiscarea activelor rusești înghețate pentru a sprijini pacea. Trump a criticat retorica fostului președinte rus, Dmitri Medvedev, care a avertizat că ultimatumurile lui Trump ar putea escalada conflictul, subliniind că Rusia a dezvoltat o imunitate față de sancțiuni. În replică, Medvedev a afirmat că Rusia va continua pe calea sa, considerând fiecare ultimatum ca o amenințare. Tensiunile dintre cele două țări au fost amplificate de declarațiile recente, iar Trump a subliniat că relațiile comerciale dintre SUA și Rusia sunt aproape inexistente. În acest context, Zelenski a insistat asupra necesității de a bloca mașina de război rusă, subliniind că pacea fără forță este imposibilă.