Iulie 2025

Emil Gânj, suspectul unui omor din județul Mureș, este căutat de poliție de peste trei săptămâni, fără succes. Mandatul de arestare emis pe numele său în februarie 2024 nu a fost implementat corespunzător în sistem, ceea ce a generat controverse și critici la adresa autorităților. Mama victimei a semnalat neglijența poliției, afirmând că a oferit indicii despre activitățile lui Gânj înainte de tragedie. Președintele Nicușor Dan a cerut explicații premierului și ministrului de Interne, subliniind necesitatea unei anchete în cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Mureș. Într-o conferință de presă, Dan a declarat că nu era la curent cu emiterea mandatului de arestare și a subliniat deficiențele în gestionarea informațiilor. IPJ Mureș a confirmat desfășurarea de căutări și verificări interne, menționând că introducerea mandatului în sistem este diferită de punerea în executare a acestuia. Căutările continuă, iar oficialii MAI au făcut declarații controversate privind complexitatea cazului, în timp ce presiunea publicului pentru clarificări crește.

În primele șase luni ale anului 2025, România a înregistrat 326 de victime ale traficului de persoane, dintre care 42% sunt minori și 79% femei, conform declarațiilor ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu. Acțiunile autorităților au dus la destructurarea a 11 grupări infracționale și la trimiterea în judecată a 288 de persoane pentru 610 infracțiuni. Cu ocazia Zilei Mondiale Împotriva Traficului de Persoane, Predoiu a subliniat impactul grav al acestui fenomen asupra drepturilor omului, în special asupra copiilor și femeilor vulnerabile. Ministerul a efectuat 396 de percheziții în ultimele luni, iar asistența oferită victimelor include sprijin juridic și consiliere psihologică. Aceste demersuri fac parte din Strategia Națională Împotriva Traficului de Persoane 2024-2028, care vizează prevenirea și sprijinul victimelor. ANITP a organizat activități de conștientizare și formare, inclusiv colaborări cu Frontex și Europol pentru identificarea cazurilor de trafic.

Pe 31 iulie 2025, ministra Mediului, Diana Buzoianu, a subliniat importanța siguranței studentelor în contextul acuzațiilor de viol și tentativă de viol împotriva sociologului Marius Pieleanu, criticând conducerea SNSPA pentru întârzierea în protejarea studenților. Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, a solicitat Parchetului General să investigheze acuzațiile de abuzuri sexuale formulate de foste studente, care susțin că au fost sechestrate și amenințate de Pieleanu în anii '90 și 2000. Deși Comisia de Etică a SNSPA a închis anterior un dosar din lipsă de probe, rectorul a reafirmat angajamentul instituției pentru transparență și a colaborat cu autoritățile pentru clarificarea situației. Președintele Nicușor Dan a cerut o anchetă riguroasă, subliniind că amenințările la adresa siguranței femeilor nu trebuie tolerate. În urma unei investigații jurnalistice, au fost aduse la cunoștință mărturii ale mai multor femei, iar Pieleanu neagă acuzațiile, considerându-se victima unei hărțuiri. Cristian Pîrvulescu, decanul SNSPA, a exprimat nemulțumirea față de lipsa consultării în legătură cu sesizarea Parchetului, în timp ce ministrul Educației, Daniel David, a declarat că SNSPA va adopta o abordare de toleranță zero față de hărțuire. Premierul Ilie Bolojan a adăugat că orice formă de agresiune trebuie combătută ferm, iar SNSPA va lua măsurile necesare dacă acuzațiile se dovedesc. În acest context, Buzoianu a cerut măsuri concrete pentru a asigura un mediu sigur pentru toate femeile din România.

Vicepremierul Tanczos Barna a declarat că nu a dat și nu a luat mită, subliniind că a avut probleme din cauza atitudinii sale directe, în contextul scandalului de corupție care a dus la demisia fostului vicepremier Dragoș Anastasiu, acuzat că a oferit mită timp de opt ani unui funcționar ANAF. Președintele Nicușor Dan a evitat să confirme dacă a dat mită, amintind de o experiență din trecut legată de Poliție, și a subliniat că situația lui Anastasiu este mai mult o problemă de imagine. Dan a menționat că nu a fost informat despre acuzațiile de mită aduse lui Anastasiu și a discutat despre certificatul ORNISS obținut de acesta, considerând că problema este una de moralitate. În plus, premierul Ilie Bolojan a evitat să ofere detalii despre legăturile lui Anastasiu cu Nicu Gheară, un om de afaceri controversat, subliniind că relațiile personale nu reflectă neapărat activitatea instituțiilor de securitate. Această situație a generat discuții intense despre corupție și transparență în rândul oficialilor guvernamentali.

Astăzi, a fost finalizată străpungerea primei galerii de 367,5 metri a Tunelului 1 pe secţiunea Margina-Holdea, un moment crucial în construcţia lotului 2 al autostrăzii Lugoj-Deva (A1). Această secţiune de 9,13 km completează tronsonul de autostradă Sibiu (Boiţa)-Nădlac 2, având o importanţă strategică pentru conectarea României la reţeaua europeană de autostrăzi. Lucrările sunt realizate de o asociere de antreprenori români şi bosniaci, cu un avans fizic de aproape 30% şi un termen de finalizare estimat pentru 2026. Valoarea contractului este de 1,82 miliarde lei, finanţată prin PNRR.

Începând cu 1 august 2025, România va implementa o serie de măsuri fiscale care vor afecta semnificativ pensionarii cu venituri lunare mai mari de 3.000 de lei, care vor fi obligați să plătească o contribuție de 10% la asigurările sociale de sănătate (CASS) pentru suma ce depășește acest plafon. Aceste măsuri, parte a unui pachet fiscal adoptat de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar, vor afecta peste 1,8 milioane de pensionari, iar impozitul pe venit va reduce venitul net al acestora. De asemenea, se preconizează o creștere a cotei standard de TVA de la 19% la 21% și o cotă redusă de 11% pentru anumite produse, ceea ce va duce la scumpiri semnificative în sectoare esențiale, inclusiv alimente, medicamente și combustibili. Prețurile la benzină și motorină vor crește, motorina ajungând la aproximativ 7,80 lei/litru, iar benzina la 7,50 lei/litru, ceea ce va afecta costurile de transport și, implicit, prețurile bunurilor de consum. Aceste modificări sunt menite să eficientizeze colectarea veniturilor bugetare, dar vor genera presiuni inflationiste și vor afecta puterea de cumpărare a populației, în special a celor cu venituri mici. În plus, se estimează o scădere a consumului și o posibilă creștere a falimentelor în rândul întreprinderilor mici și mijlocii, în contextul unui deficit bugetar semnificativ.

Muzeul din fostul lagăr de concentrare nazist de la Auschwitz-Birkenau a lansat campania 'Stop Denial' pentru a contracara negarea Holocaustului pe rețelele sociale. Această inițiativă include un instrument online care permite utilizatorilor să respingă argumentele negaționiste prin documente și mărturii istorice, precum și un manual pentru utilizatori care explică cum să reacționeze la conținutul negaționist. Directorul muzeului, Piotr Cywinski, a subliniat că dispariția supraviețuitorilor a dus la o creștere a vocii antisemite și populiste, iar campania răspunde unei activități negaționiste crescute în discursul public și pe platformele sociale. Muzeul continuă să utilizeze rețelele sociale pentru a promova informații autentice despre Holocaust.

Iveco Group N.V. și Tata Motors Limited au anunțat un acord pentru a crea un grup de vehicule comerciale cu acoperire globală, având un portofoliu diversificat și capacități industriale. Oferta publică voluntară a Tata Motors, evaluată la aproximativ 3,8 miliarde de euro, va viza toate acțiunile comune ale Iveco Group, excluzând divizia de apărare, care va fi separată înainte de finalizarea ofertei. Se preconizează că vânzarea diviziei de apărare va fi finalizată în primul trimestru din 2026, iar grupul rezultat va genera venituri combinate de aproximativ 22 miliarde euro, având o prezență semnificativă pe piețele emergente din Asia și Africa.

Cătălin Drulă, fost lider al USR, a confirmat că va candida pentru postul de primar al Capitalei, subliniind importanța Masterplanului Velo, care prevede construirea a 565 km de piste de biciclete. Alegerile pentru Primăria Capitalei sunt programate pentru finalul lunii noiembrie 2025, conform unui acord în cadrul coaliției de guvernare, iar surse politice sugerează o candidatură comună din partea PNL și USR, excluzând PSD din această alianță din cauza incompatibilităților ideologice. Drulă a discutat recent cu actualul primar Nicușor Dan despre proiectele pentru București și despre necesitatea unui parteneriat între Primărie, Președinție și Guvern pentru a îmbunătăți infrastructura orașului. În timp ce candidaturile din partea PSD și AUR rămân neclare, Vlad Gheorghe, fost europarlamentar, și Octavian Berceanu, candidatul REPER, și-au anunțat intențiile de a participa la alegeri. Strategiile partidelor se conturează pe măsură ce se apropie data scrutinului, iar competiția se preconizează a fi una dintre cele mai disputate din recentul istoric politic.

Miercuri, trenul InterRegio IRN 1922, care circula pe ruta Oradea–Constanța, a suferit un incident grav, pierzând două vagoane cu pasageri din cauza unei defecțiuni la sistemul de cuplare. Incidentul a avut loc la jumătatea traseului, iar trenul a ajuns la următoarea stație fără ultimele vagoane, locomotiva întorcându-se ulterior pentru a le recupera. Trenul a acumulat o întârziere totală de 4 ore. CFR Călători a confirmat defecțiunea tehnică și a înlocuit vagonul afectat în stația Craiova pentru a asigura continuarea călătoriei în siguranță. Compania a cerut scuze pasagerilor pentru neplăcerile cauzate de acest incident.

Comisia Europeană a anunțat că 18 state membre, inclusiv România, au solicitat acces la fonduri prin intermediul Planului de Acțiune pentru Securitatea Europei (SAFE), totalizând 127 miliarde de euro pentru achiziții de echipamente militare. SAFE vizează mobilizarea unor investiții de până la 150 miliarde de euro, reflectând unitatea și ambițiile Uniunii Europene în domeniul securității și apărării. Comisarul pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, a subliniat angajamentul colectiv al statelor membre pentru un viitor mai sigur, menționând că termenul-limită pentru formularea solicitărilor este 30 noiembrie 2025. Polonia a depus o cerere preliminară pentru finanțare din cadrul programului, iar România a transmis un portofoliu de proiecte axate pe achiziții de echipamente militare și creșterea mobilității militare, stabilite printr-o hotărâre a CSAT din aprilie 2025. SAFE va sprijini investițiile în apărare, infrastructură cu dublă utilizare, capabilități cibernetice și lanțuri de aprovizionare strategice, fiind considerat esențial pentru reînarmarea Europei în contextul provocărilor de securitate generate de agresiunea Rusiei.

Pe 1 august 2025, navele marinei chineze, inclusiv un submarin, au intrat în portul Vladivostok pentru a participa la exerciții militare comune cu Rusia, denumite 'Interacțiune maritimă 2025', care se vor desfășura până pe 5 august. Ministerul Apărării din Rusia a declarat că aceste exerciții sunt de natură defensivă și nu vizează alte țări, subliniind că forțele navale vor desfășura antrenamente în operațiuni de luptă antisubmarină, apărare aeriană și căutare-salvare. De asemenea, după exerciții, cele două părți vor efectua o patrulă maritimă comună în Oceanul Pacific. Cooperarea militară dintre Moscova și Beijing s-a intensificat în ultimii ani, în contextul percepției unei dominații crescânde a Statelor Unite, iar experții occidentali consideră că aceste activități reflectă o apropiere strategică între cele două țări, în special în lumina tensiunilor geopolitice actuale, inclusiv războiul din Ucraina și confruntările din Marea Chinei de Sud. Exercițiile au loc înaintea vizitei liderului rus Vladimir Putin în China, programată pentru sfârșitul lunii august.

Viceprimarul Târgu Mureșului, Kovács Mihály Levente, împreună cu consilierii locali UDMR, a trimis o scrisoare deschisă rectorului Universității de Medicină, Leonard Azamfirei, în care denunță absența limbii maghiare în farmacia universitară Gaudeamus, inaugurată recent. UDMR acuză excluderea intenționată a comunității maghiare și consideră că aceasta reprezintă o încălcare a drepturilor lingvistice, solicitând măsuri urgente pentru asigurarea utilizării limbii maghiare în farmacii. În cadrul inaugurării, au fost folosite doar inscripții în limba română, ceea ce a generat reacții negative din partea comunității maghiare, care subliniază că utilizarea limbii maghiare este un drept garantat de legislația românească și de Carta europeană a limbilor regionale. UDMR cere ca toate materialele informative și inscripțiile din farmacie să fie bilingve și ca studenții să poată comunica în limba maghiară cu clienții.

Un studiu realizat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene și publicat în revista Nature arată că pădurile europene, care acoperă 40% din teritoriul Uniunii Europene, au redus capacitatea de absorbție a dioxidului de carbon cu 27% între 2020 și 2022 comparativ cu perioada 2010-2014. Această scădere semnificativă este cauzată de defrișări, îmbătrânirea pădurilor, secetă, valuri de căldură, atacuri de insecte, incendii și exploatarea forestieră. Cercetătorii avertizează că acest declin pune în pericol obiectivul Uniunii Europene de a atinge neutralitatea emisiilor de carbon până în 2050 și solicită acțiuni imediate, inclusiv utilizarea datelor satelitare și gestionarea pădurilor pentru a le face mai rezistente la schimbările climatice. De asemenea, se subliniază necesitatea îmbunătățirii monitorizării pădurilor pentru a obține o imagine mai precisă a evoluțiilor carbonului în ecosisteme.

Pe 31 iulie 2025, armata rusă a declarat că a cucerit orașul Ceasiv Iar din regiunea Donbas, o afirmație contestată de purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene. Această localitate, cu o populație de aproape 15.000 de locuitori înainte de invazie, este considerată un obiectiv strategic, facilitând avansul către orașele Sloviansk și Kramatorsk. În ciuda rezistenței ucrainene, forțele ruse continuă să avanseze, iar luptele se intensifică în jurul orașului Pokrovsk. Negocierile dintre Kiev și Moscova nu au avut rezultate, fiecare parte având cerințe opuse, iar Ucraina solicită retragerea completă a trupelor ruse și despăgubiri pentru daunele cauzate. Președintele american Donald Trump a cerut Rusiei să oprească luptele, amenințând cu sancțiuni severe în caz contrar.

Guvernul Bolojan a decis să amâne al doilea pachet de măsuri de austeritate din cauza nemulțumirilor exprimate de PSD privind înghețarea fondurilor pentru investiții din programul Anghel Saligny. Acest pachet va fi adoptat odată cu rectificarea bugetară, când se va avea o imagine mai clară asupra resurselor financiare disponibile. În cadrul întâlnirilor recente, liderii coaliției au convenit să analizeze măsurile fiscale în paralel cu rectificarea bugetară, subliniind importanța continuării proiectelor din programul Anghel Saligny și solicitând ca lucrările deja începute să nu fie abandonate. Printre măsurile propuse se numără restructurarea administrației publice, eficientizarea fiscală, tăierea sinecurilor și privilegiilor la stat, intervenții asupra pensiilor speciale ale magistraților, și măsuri de taxare a capitalului și exportului la profit. De asemenea, s-a stabilit un nou mod de colaborare între premier și liderii coaliției, fiecare proiect urmând a fi discutat înainte de a fi anunțat public, pentru a evita disensiunile.

În noaptea de 31 iulie, Rusia a efectuat atacuri asupra Kievului, soldate cu moartea a cel puțin șase persoane, inclusiv un copil de șase ani, și provocând distrugeri semnificative în infrastructura rezidențială din capitală și alte regiuni, precum Dnipro, Poltava, Sumî și Mîkolaiv. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut comunității internaționale să acționeze pentru o 'schimbare de regim' în Rusia și a subliniat necesitatea confiscării activelor rusești înghețate în Occident pentru a sprijini eforturile de pace. În cadrul unei conferințe din Finlanda, el a afirmat că pacea nu poate fi obținută fără forță, având în vedere agresiunea continuă a Moscovei, și a solicitat măsuri mai dure împotriva mașinii de război rusești. De asemenea, ucrainenii au organizat manifestații în mai multe orașe pentru a susține o nouă lege care restabilește independența agențiilor anticorupție, esențială pentru candidatura Ucrainei la Uniunea Europeană.

În dimineața zilei de 31 iulie 2025, un bărbat a suferit multiple traumatisme după ce a căzut într-o prăpastie în apropierea orașului Petrila. Pompierii din Detașamentul Petroșani, împreună cu salvamontiștii din Parâng, au intervenit rapid pentru a stabiliza victima înainte de a solicita sprijin aerian. Un elicopter SMURD a preluat bărbatul și l-a transportat de urgență la Spitalul Județean Timișoara pentru îngrijiri medicale de specialitate. Intervenția a fost coordonată de ISU Hunedoara, evidențiind importanța intervențiilor rapide în situații de urgență montană.

Marlena Zagoni, o legendă a canotajului românesc și medaliată cu bronz la Jocurile Olimpice de la Moscova din 1980, a decedat la vârsta de 74 de ani, conform anunțului Federației Române de Canotaj. A avut o carieră de succes, participând la două ediții ale Jocurilor Olimpice și cinci Campionate Mondiale, și a activat ca antrenoare la CSS 3 Steaua din 1998, dedicându-se formării tinerelor talente. Zagoni a fost distinsă cu titluri importante, inclusiv Maestru Emerit al Sportului și Ordinul Meritul Sportiv clasa a III-a. Federația a transmis condoleanțe familiei și a subliniat contribuția sa semnificativă la dezvoltarea canotajului în România.

Reprezentantul României, în vârstă de 20 de ani, a obținut locul 48 în clasamentul preliminar al competiției de sărituri, acumulând un total de 321,75 puncte după cele șase sărituri executate. În preliminarii au participat 56 de concurenți, iar doar primii 18 s-au calificat pentru finală. Performanța sa nu a fost suficientă pentru a avansa în etapa următoare.

Pe 30 iulie 2025, Trezoreria americană a anunțat impunerea celor mai severe sancțiuni asupra Iranului din 2018, vizând o rețea vastă de 50 de persoane și 50 de nave comerciale controlate de Mohammad Hossein Shamkhani, fiul consilierului liderului suprem iranian, Ali Khamenei. Aceste sancțiuni sunt menite să reducă capacitatea regimului de la Teheran de a-și finanța activitățile destabilizatoare, inclusiv programul nuclear, și intervin după atacurile recente ale Israelului și Statelor Unite asupra Iranului. Ministerul iranian de Externe a condamnat aceste măsuri, considerându-le o tentativă de a sabota dezvoltarea economică a țării și un act răuvoitor care afectează poporul iranian. De asemenea, purtătorul de cuvânt al Ministerului, Esmail Baghai, a subliniat că aceste sancțiuni subliniază tensiunile continue dintre Iran și Statele Unite.

Ministrul Energiei, Bogdan, a anunțat o serie de măsuri esențiale pentru reducerea prețului energiei electrice în România până la sfârșitul anului 2026. Aceste măsuri includ dezvoltarea producției de energie regenerabilă, cu un obiectiv de instalare a 3.200 MW din surse solare și eoliene, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Fondul pentru Modernizare și contracte cu investitori privați. De asemenea, se vor realiza investiții de peste 6 miliarde lei pentru modernizarea rețelelor de transport și distribuție, având ca scop reducerea pierderilor tehnice. În plus, se preconizează susținerea a 250.000 de prosumatori înregistrați, ceea ce ar putea conduce la facturi aproape zero pentru energia produsă local. Aceste inițiative sunt parte a strategiei guvernamentale de a face energia mai accesibilă și de a reduce dependența de importuri.

Serviciul Român de Informații (SRI) a anunțat că ridicarea restricțiilor privind transportul lichidelor, aerosolilor și gelurilor în bagajele de mână va fi posibilă doar în aeroporturile care vor implementa un nou algoritm de detecție certificat, ca urmare a recertificării echipamentelor de control de securitate la nivel european. Transportul LAG-urilor va fi permis în recipiente de până la două litri, dar acest lucru va necesita integrarea și testarea echipamentelor hardware actualizate conform reglementărilor europene. Deocamdată, nu a fost stabilită o dată precisă pentru ridicarea interdicției, care rămâne în vigoare, iar aeroporturile din Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, Sibiu și Oradea sunt printre cele care intenționează să achiziționeze noua aparatură.

Conform datelor Institutului Național de Statistică, în semestrul I 2025, România a eliberat 17.639 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, marcând o creștere de 4,2% comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Cele mai semnificative creșteri au fost înregistrate în regiunile Vest, Nord-Vest, Centru, Sud-Vest Oltenia, Sud-Est și București-Ilfov. În luna iunie 2025, s-au eliberat 3.505 autorizații pentru clădiri rezidențiale, cu o suprafață utilă totală de 1.064.306 mp, ceea ce reprezintă o creștere de 21,9% față de luna iunie 2024. De asemenea, 73,2% din autorizațiile pentru locuințe sunt destinate mediului rural, iar autorizațiile pentru clădiri nerezidențiale au crescut cu 32,7% față de iunie 2024, indicând o revigorare a interesului pentru construcții industriale și comerciale. Această dinamică pozitivă sugerează o cerere în creștere și perspective mai stabile pentru investiții în sectorul construcțiilor.

Pe 27 iulie 2025, Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, și Donald Trump, președintele SUA, au semnat un acord prin care Uniunea Europeană va achiziționa gaze naturale lichefiate, petrol, combustibil nuclear și tehnologii avansate din Statele Unite, în valoare de aproximativ 750 miliarde dolari până în 2028. Acest acord are ca scop întărirea securității aprovizionării cu energie și sprijinirea planului REPowerEU, destinat eliminării importurilor de energie din Rusia. Se estimează că importurile anuale ale UE din SUA vor crește la circa 250 miliarde dolari în următorii trei ani. Comisia Europeană a subliniat că acest acord nu va compromite angajamentele UE de decarbonizare și neutralitate climatică până în 2050, continuând să investească în surse de energie diversificate și curate. De asemenea, a fost lansată inițiativa AggregateEU pentru a coordona cererea de GNL din SUA. Cu toate acestea, experții au exprimat îngrijorări cu privire la fezabilitatea acestui volum de importuri, având în vedere cererea scăzută a UE pentru combustibili fosili și capacitatea limitată a infrastructurii de export din SUA.

Județul Neamț a fost grav afectat de viituri, iar Barajul Bicaz a suferit modificări semnificative, cu zeci de mii de tone de resturi, inclusiv lemn, electrocasnice și animale moarte, acoperind Lacul Izvorul Muntelui. Prefectura Neamț a anunțat montarea unui baraj provizoriu din bușteni în zona viaductului de la Poiana Largului pentru a preveni dispersarea acestor resturi, care reprezintă un pericol biologic pentru ecosistem. Prefectul Adrian Bourceanu a declarat că situația este fără precedent și a subliniat că nu există riscuri pentru populația piscicolă. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, va vizita zona pentru a evalua situația și a stabili soluțiile necesare, inclusiv o deversare controlată pentru igienizarea zonei cu utilaje specializate. Procesul de strângere a masei lemnoase de pe malul lacului este estimat să dureze aproximativ trei săptămâni.

Corneliu Ionescu, fondator și coach al programului Banometru, afirmă că stresul financiar al românilor poate fi diminuat prin implementarea unor planuri financiare simple și accesibile. Conform experiențelor membrilor comunității Banometru, cei care au un plan financiar gestionază mai bine impactul scumpirilor, iar programul oferă resurse și suport pentru a ajuta indivizii să își gestioneze mai bine finanțele. Ionescu recomandă un proces în cinci pași pentru a transforma frica în control financiar, care include analiza situației financiare actuale, crearea unui buget realist și stabilirea unor obiective financiare clare. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a reduce anxietatea financiară, mai ales în contextul creșterilor de prețuri din luna august.

În prima jumătate a anului 2025, Banca Comercială Română (BCR) a raportat un profit net de 1.473 milioane de lei (294 milioane de euro), în creștere cu 12% față de aceeași perioadă din 2024, susținut de o creștere a veniturilor operaționale cu 10,8% și a venitului net din dobânzi cu 12,9%. BCR a aprobat credite noi de 9 miliarde de lei pentru persoane fizice și microîntreprinderi, generând aproximativ 201.400 de locuri de muncă, deși rata creditelor neperformante a crescut temporar la 3,5%. De asemenea, peste 2,4 milioane de români au beneficiat de educație financiară personalizată, iar banca continuă să investească în digitalizare. În același timp, BRD Groupe Societe Generale a înregistrat un profit net de 764 milioane de lei, în creștere cu 10,2% față de anul anterior, susținut de o expansiune a creditelor nete la 52,2 miliarde de lei, cu o creștere anuală de 17,4%. BRD a acordat finanțări sustenabile de 351 milioane de euro și a văzut o creștere semnificativă a utilizatorilor aplicației mobile YouBRD, reafirmându-și angajamentul de a sprijini economia reală și tranziția ecologică.

Polițistul Marian Godină a reacționat vehement pe Facebook la comentariile lui Călin Georgescu, fost candidat la președinția României, care a criticat analfabeții și a făcut afirmații eronate despre cauzele inundațiilor, sugerând că acestea sunt rezultatul defrișărilor. Godină a subliniat contradicția dintre susținerea lui Georgescu de către analfabeți și atacurile sale la adresa acestora, punând la îndoială competența sa intelectuală. De asemenea, el a ironizat susținătorii lui Georgescu, evidențiind lipsa de educație a acestora. În ciuda controverselor, Georgescu a anunțat că va merge pe 1 august în județul Suceava pentru a ajuta sinistrații afectați de inundații, cerând o 'mobilizare generală' din partea națiunii române. Critica lui Godină a generat reacții puternice din partea suveraniștilor, care l-au atacat pe acesta pentru opiniile sale.

Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, a avertizat că Rusia intenționează să intervină în alegerile parlamentare programate pentru 28 septembrie, printr-un plan de destabilizare care implică o sumă considerabilă de peste 100 de milioane de euro. În cadrul unei ședințe a Consiliului Suprem de Securitate, Sandu a detaliat zece metode prin care Moscova ar putea influența scrutinul, inclusiv coruperea electorală, campanii de dezinformare și atacuri cibernetice. Fostul șef al SIE, Silviu Predoiu, a comentat aceste declarații, afirmând că amenințările sunt amplificate pentru a justifica măsuri antidemocratice, deși a recunoscut influența rusă în Moldova. Alegerile din septembrie sunt cruciale pentru viitorul politic al Moldovei, iar o victorie a pro-rusilor ar putea destabiliza regiunea și ar reprezenta un risc pentru securitatea României. România a fost chemată să sprijine forțele pro-europene din Moldova pentru a contracara aceste amenințări, în timp ce Kremlinul a respins acuzațiile de amestec în treburile interne ale altor state.

Gintautas Paluckas, prim-ministrul Lituaniei, a demisionat pe 31 iulie 2025, în urma unei anchete care vizează posibile infracțiuni financiare legate de afacerile sale și ale apropiaților. Demisia a fost solicitată de partidul 'Pentru Lituania', care a amenințat cu retragerea din coaliția de guvernare dacă Paluckas nu demisionează până la 18 august. Criticile din partea opoziției s-au intensificat, în special în legătură cu o afacere în care o companie deținută de cumnata sa a vândut baterii electrice unei firme finanțate de guvern. De asemenea, Paluckas a fost implicat anterior într-un scandal legat de gestionarea defectuoasă a unei licitații și a fost condamnat în 2012 pentru abuz de funcție. Președintele Gitanas Nauseda a confirmat demisia, considerând-o o alegere corectă, iar se așteaptă ca întregul cabinet să demisioneze, lăsând țara fără un guvern eficient în contextul unor exerciții militare planificate de Rusia cu Belarusul. Paluckas a subliniat că va continua să-și apere onoarea în fața anchetelor, în ciuda demisiei sale.

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că un control efectuat la Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a relevat nereguli semnificative, inclusiv alocarea de prime în valoare de 25 de milioane de lei către direcții silvice cu pierderi cumulate de peste 70 de milioane de lei. Raportul, care conține suspiciuni de deturnare de fonduri, a fost trimis Parchetului General pentru investigații suplimentare. Buzoianu a subliniat lipsa de transparență în contabilitate și blocajul instituțional al Romsilva, care nu are un director general sau un consiliu de administrație, afectând astfel plățile și contractele. De asemenea, ea a criticat legislația actuală privind guvernanța corporativă, care limitează intervenția ministrului în procesul decizional, și a transmis un mesaj optimist, afirmând că pădurile României reprezintă o comoară națională care merită protejată.

Începând cu 1 septembrie 2025, World Athletics va introduce un test genetic pentru atletele care doresc să participe la competițiile feminine, inclusiv la Campionatele Mondiale de Atletism din Tokyo, programate între 13 și 21 septembrie. Testul va determina prezența genei SRY, asociată cu cromozomul Y, și poate fi realizat prin prelevare de salivă sau analiză de sânge. Atletele care nu au cromozomul Y vor fi eligibile să concureze în categoria feminină, în timp ce cele care au acest cromozom vor putea participa doar în competiții care nu afectează clasamentul mondial. Președintele World Athletics, Sebastian Coe, a subliniat importanța acestui test pentru asigurarea integrității sportului feminin, menționând că toate sportivele trebuie să aibă certitudinea că nu există un plafon biologic invizibil. Regulile stipulează că pot concura doar femeile biologice și anumite categorii de bărbați biologici, iar femeile transgender nu sunt acceptate în competiții internaționale de elită. Procesul va fi gestionat cu respectarea confidențialității și fără a impune intervenții chirurgicale. De asemenea, sportivii români au obținut un total de 9 medalii la Campionatele Balcanice de atletism pentru seniori, desfășurate recent în Grecia, incluzând 4 medalii de aur.

Anchetatorii din Timișoara au descoperit legături între un jaf de aproape 10 milioane de lei de la Poșta din Timișoara și o serie de spargeri de locuințe din oraș. Jaful a avut loc în noaptea de 30 spre 31 mai 2025, când infractorii au pătruns în instituție și au sustras 16 saci cu bani destinați pensiilor. O amplă acțiune a poliției, desfășurată pe 30 iulie 2025, a dus la reținerea a doi suspecți, în timp ce alți trei sunt dați în urmărire generală, fiind plecați din țară. În urma perchezițiilor efectuate în județele Timiș și Constanța, poliția a reușit să blocheze microbuzul folosit de hoți, recuperând o parte din banii furați, iar șoferul a fost arestat preventiv. Unul dintre suspecți, fost membru al unei grupări interlope, este implicat în acest caz, iar poliția continuă cercetările pentru a captura restul complicilor și a clarifica circumstanțele jafului.

Recenta decizie a președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, de a plasa Biroul Național Anticorupție (NABU) și Procuratura Specializată Anticorupție (SAP) sub autoritatea procurorului general a generat proteste semnificative în întreaga țară, fiind prima reacție de amploare de la începutul invaziei rusești în 2022. Criticile din partea Uniunii Europene au determinat o reacție rapidă, iar Zelenski a propus un nou proiect de lege care va restabili independența acestor structuri, proiect ce urmează să fie votat în Parlament. Protestele continuă la Kiev, cu sute de persoane adunate pentru a-și exprima nemulțumirea față de deciziile autorităților, iar liderii europeni au avertizat că finanțarea Ucrainei ar putea fi afectată dacă eforturile anticorupție sunt blocate. Oleksandr Klimenko, șeful SAPO, a subliniat că recentele măsuri legislative au provocat confuzie și teamă în rândul agențiilor anticorupție, iar un nou protest este programat pentru miercuri seară, subliniind angajamentul cetățenilor pentru menținerea democrației. Votul din Parlament este așteptat să aibă loc pe 31 iulie, iar modificările legislative sunt considerate esențiale pentru parcursul Ucrainei către aderarea la Uniunea Europeană.

Valentina Matvienko, președinta Consiliului Federației Ruse și una dintre cele mai apropiate aliate ale lui Vladimir Putin, a participat la Conferința Mondială a președinților de parlamente organizată de Uniunea Interparlamentară la Geneva, pe 28 iulie 2025. Prezența sa a generat controverse, având în vedere sancțiunile impuse de Uniunea Europeană și Elveția pentru susținerea invaziei rusești în Ucraina. Deși autoritățile elvețiene i-au acordat permisiunea de acces, Ministerul de Externe al Ucrainei a condamnat ferm apariția sa, subliniind responsabilitatea personală a Matvienkăi pentru agresiunea rusă și afirmând că locul ei ar trebui să fie în fața justiției, nu pe scena conferințelor internaționale. Această vizită a evidențiat dinamica puterii în cercul lui Putin, într-un context marcat de tensiuni geopolitice.