Iulie 2025

OpenAI a lansat Study Mode, o nouă caracteristică a ChatGPT, care transformă interacțiunea utilizatorilor cu AI-ul dintr-un simplu schimb de răspunsuri într-un proces activ de învățare. Această opțiune, disponibilă pentru toți utilizatorii înregistrați fără a necesita un abonament, provoacă elevii prin întrebări și încurajează gândirea critică, în loc să se bazeze pe reproducerea mecanică a informațiilor. Modulul a fost dezvoltat în colaborare cu profesori și experți în educație, având ca scop îmbunătățirea performanței academice prin abordarea problemelor pas cu pas. OpenAI subliniază că, în loc de a oferi răspunsuri directe, modulul va ghida utilizatorii prin întrebări de orientare, facilitând astfel o învățare mai profundă. Produsul va fi disponibil pe ChatGPT Edu în următoarele săptămâni.

Conform datelor publicate de agenţia naţională de statistică, indicele preţurilor de consum (CPI) din Rusia a scăzut cu 0,05% în ultima săptămână, marcând a doua săptămână consecutivă de deflaţie, ceea ce a dus la o creştere totală a preţurilor în 2025 de 4,51%, comparativ cu 5,06% în aceeaşi perioadă a anului trecut. Preţurile la fructe şi legume au înregistrat un declin semnificativ de 4,1%. Inflaţia anuală a încetinit la 9,02%, iar Banca centrală a Rusiei a redus dobânda-cheie cu 200 de puncte de bază, la 18%, revizuind prognoza de inflaţie pentru 2025 la 6% – 7%.

O echipă de cercetători din China a realizat o descoperire semnificativă în fosa Kurile-Kamceatka, identificând ecosisteme chimiosintetice la adâncimi de până la 9.533 de metri, unde viața nu depinde de fotosinteză, ci de chemosinteză. Aceste comunități, dominate de viermi tubulari și scoici, se hrănesc cu fluide bogate în metan și hidrogen sulfurat, demonstrând o adaptare unică la condiții extreme de presiune și întuneric. Studiile recente, publicate în revista Nature, contestă ideile anterioare despre raritatea vieții la aceste adâncimi și sugerează existența unor ecosisteme complexe, ridicând întrebări despre posibilitatea existenței unor comunități similare pe alte corpuri cerești, cum ar fi lunile lui Saturn și Jupiter. Specialista în geochimie marină Mengran Du a subliniat importanța continuării explorărilor în zonele extreme ale oceanelor, unde viața nu doar că supraviețuiește, ci și prosperă.

În noaptea de 30 spre 31 iulie 2025, Kievul a fost ținta unui atac aerian masiv din partea Rusiei, soldat cu cel puțin 13 morți, inclusiv un copil de șase ani, și 135 de răniți, dintre care nouă erau copii. Atacul a implicat utilizarea a peste 300 de drone și 8 rachete, afectând 27 de locații din patru cartiere, inclusiv zone rezidențiale, școli și spitale. Președintele Volodimir Zelenski a condamnat atacul, subliniind impactul devastator asupra civililor și a cerut sprijin internațional. În semn de omagiu, ziua de 1 august a fost declarată zi de doliu la Kiev, iar toate evenimentele de divertisment au fost interzise. Kremlinul a negat că vizează civili, în ciuda retoricii extreme din presa rusă care sugerează eliminarea populației ucrainene. Acest atac a fost interpretat ca o reacție la amenințările președintelui american Donald Trump de a impune noi sancțiuni Rusiei, dacă nu se ajunge la un acord de încetare a focului.

În seara zilei de marți, 29 iulie 2025, Senatul Statelor Unite, controlat de republicani, a votat pentru numirea lui Emil Bove, fost avocat al lui Donald Trump, în funcția de judecător al Curții Federale de Apel, obținând 50 din cele 53 de voturi republicane, în ciuda opoziției a 47 de senatori democrați și a criticilor din partea unor membri ai sistemului judiciar. Senatorul democrat Dick Durbin a denunțat alegerea ca fiind o 'eroare gravă', subliniind loialitatea lui Bove față de Trump și îngrijorările exprimate de peste 900 de foști procurori și judecători. Audierile pentru nominalizarea sa au fost tensionate, cu acuzații că Bove ar fi dispus să ignore deciziile justiției pentru a susține politicile de expulzare a imigranților ilegali. Ministrul justiției, Pam Bondi, a felicitat nominalizarea, considerând-o o zi mare pentru țară.

Pe 30 iulie 2025, Peninsula Kamceatka din estul Rusiei a fost lovită de un cutremur de magnitudine 8,8, generând valuri de tsunami de până la 5 metri, afectând în special portul Severo-Kurilsk. Deși milioane de oameni au fost evacuați în Rusia și în alte țări de-a lungul Oceanului Pacific, inclusiv Japonia, valurile de tsunami au fost semnificativ mai mici comparativ cu cele din cutremurele anterioare din 2004 și 2011, atingând doar 1,30 metri în Japonia. Autoritățile ruse nu au raportat victime sau daune majore, deși imagini din zonă arată clădiri prăbușite. Sistemele de avertizare timpurie au jucat un rol crucial în gestionarea situației, prevenind o tragedie similară cu cele din trecut. Pe 31 iulie, Agenția Meteorologică Japoneză a ridicat avizul de tsunami, confirmând că nu mai există zone costiere afectate de alerte. Se estimează că replicile ar putea continua în următoarele săptămâni, iar autoritățile monitorizează situația îndeaproape.

Fosta vicepreședintă a Statelor Unite, Kamala Harris, a declarat pe 30 iulie 2025 că nu va candida pentru funcția de guvernator al Californiei în alegerile din 2026, punând capăt speculațiilor privind o întoarcere în politica de stat. Harris a subliniat că, deși iubește California, a decis să se concentreze pe alte forme de serviciu public, fără a exclude o posibilă candidatură pentru președinție în 2028. Această decizie deschide calea pentru o competiție acerbă în cadrul Partidului Democrat, având în vedere că actualul guvernator, Gavin Newsom, nu mai poate candida din cauza limitelor constituționale. Printre posibilii candidați se numără Eleni Kounalakis, Katie Porter, Antonio Villaraigosa și Xavier Becerra. Harris a menționat că intenționează să împărtășească detalii despre proiectele sale în lunile următoare și că se concentrează pe scrierea unei cărți, intitulată '107 Days', care va explora campania sa pentru președinție din 2024, programată pentru lansare pe 23 septembrie. De asemenea, ea a descris perioada actuală ca un 'moment de criză' și a subliniat necesitatea unor metode noi pentru a aduce schimbarea.

În prima jumătate a anului 2025, companiile din România au închiriat spații industriale și logistice cu o suprafață totală de peste 500.000 de metri pătrați, ceea ce reprezintă o creștere de 25% față de aceeași perioadă din 2024, plasând acest semestru pe locul al treilea în topul celor mai active semestre din ultimii 12 ani. Bucureștiul a rămas principalul centru de închiriere, concentrând 70% din totalul închirierilor, urmat de Timișoara. Cererea a fost dominată de operatorii din logistică și retail, cu 66% din totalul cererii fiind nouă. Rata de neocupare a crescut ușor la 5,8%, dar se estimează o reducere în a doua parte a anului. Chiriile s-au stabilizat între 4,30 și 4,70 euro pe metru pătrat pe lună, însă se preconizează ajustări ușoare din cauza presiunii costurilor.

Trailerul pentru „Avatar: Fire and Ash”, regizat de James Cameron, a fost publicat pe rețelele de socializare după difuzarea sa în săli. Filmul, care va fi lansat pe 17 decembrie 2025, promite o poveste mai întunecată decât predecesoarele sale, având în centru un nou trib de Na'Vi, Poporul Cenușii, care trăiește în medii vulcanice. Distribuția include nume mari precum Sam Worthington, Zoe Saldaña și Kate Winslet, asigurând continuitatea poveștii și a personajelor din primele două lungmetraje. Trailerul sugerează o explorare a temelor de ură, doliu și renaștere, prezentând o serie de scene grandioase cu foarte puține dialoguri.

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a confirmat că programul Rabla pentru persoane fizice va fi lansat în acest an, imediat după aprobarea pachetului doi de măsuri fiscale, având un buget de 200 de milioane de lei. Discuțiile din coaliție se concentrează pe stabilirea programelor Administrației Fondului pentru Mediu pentru 2025, cu fonduri provenite din vânzarea de certificate destinate reducerii emisiilor. Buzoianu a menționat că programul va continua cu o alocare de peste 200 de milioane de lei pentru achiziția de autovehicule mai puțin poluante, păstrând valoarea voucherului pentru mașinile cu motor termic și hibride, în timp ce subvenția pentru autoturismele electrice va fi ajustată din cauza constrângerilor bugetare. Detalii suplimentare vor fi anunțate în perioada următoare.

Inundațiile recente din județele Suceava și Neamț au avut un impact devastator, provocând moartea a trei persoane și distrugerea a zeci de gospodării. Ministrul mediului, Diana Buzoianu, a fost informată de președintele Nicușor Dan despre necesitatea unei vizite în zonele afectate, programată pentru joi, 31 iulie, pentru a evalua situația. În acest context, autoritățile au mobilizat resurse, inclusiv motorină, apă, alimente și containere din rezerva de stat, pentru a sprijini persoanele afectate. Echipele Administrației Naționale „Apele Române” intervin operativ, desfășurând lucrări de decolmatare și evacuare a apei, în urma precipitațiilor semnificative din ultimele 24 de ore. Buzoianu a subliniat importanța unei infrastructuri de prevenție funcționale și a criticat neutilizarea fondurilor europene destinate prevenirii inundațiilor, în timp ce Guvernul a decis alocarea de resurse imediate pentru comunitățile afectate.

Donald Trump a declarat că ruptura sa cu Jeffrey Epstein a fost cauzată de comportamentul acestuia față de angajații de la spa-ul său din Mar-a-Lago, inclusiv Virginia Giuffre, o victimă cunoscută a traficului sexual. Trump a afirmat că l-a dat afară pe Epstein cu aproximativ 20 de ani în urmă, după ce acesta a angajat angajați fără permisiunea sa, inclusiv pe Giuffre, care a acuzat prințul Andrew de agresiune sexuală. Deși Trump a promis dezvăluiri legate de acest caz, guvernul său a anunțat că nu există dovezi noi care să justifice publicarea unor documente suplimentare. Virginia Giuffre a murit în aprilie 2023, iar recent, Departamentul Justiției și FBI-ul au confirmat că nu există dovezi ale unei liste secrete a clienților lui Epstein. În ciuda comentariilor anterioare pozitive ale lui Trump despre Epstein, acesta a subliniat că a exclus pe Epstein din clubul său din cauza comportamentului său nepotrivit, dar cronologia evenimentelor ridică întrebări.

Analizele recente arată că pensionarii români se confruntă cu una dintre cele mai scurte perioade de viață după pensionare din Uniunea Europeană. Bărbații români, care se pensionează la 65 de ani, trăiesc în medie doar 7,9 ani după această vârstă, în contrast cu bărbații din Italia, care se pensionează la 67 de ani și au o speranță de viață de 81,7 ani, beneficiind astfel de aproximativ 14,7 ani de pensie. Femeile din România se pensionează la 61 de ani și au o speranță de viață de 80,5 ani, ceea ce le oferă 19,5 ani de viață după pensionare, însă această valoare rămâne sub standardele din alte țări europene, precum Franța sau Suedia. Aceste date evidențiază un decalaj semnificativ între România și țările dezvoltate din vestul Europei în ceea ce privește speranța de viață și vârsta de pensionare.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că bugetul de 10 miliarde de lei alocat Programului „Anghel Saligny” este epuizat, generând tensiuni în coaliția de guvernare, în special între PSD și PNL. Sorin Grindeanu, liderul interimar al PSD, a subliniat importanța continuării finanțării programului, considerându-l o prioritate esențială pentru dezvoltarea comunităților. În încercarea de a găsi soluții, Bolojan a propus ca primarii să contracteze credite bancare, dar această variantă a fost respinsă de edili, care cer redirecționarea de fonduri de la alte ministere. Ministerul Dezvoltării a propus o ordonanță de urgență care permite finalizarea proiectelor existente, dar interzice inițierea de noi proiecte. În cadrul unei întâlniri recente, liderii coaliției au convenit să discute prioritățile programului Anghel Saligny și să elaboreze un document tehnic pentru continuarea investițiilor în infrastructură esențială, precum apă, canalizare, gaze și drumuri. De asemenea, se discută despre un al doilea pachet de măsuri fiscale, care include modificări la primul pachet și reforme în companiile de stat, dar adoptarea acestuia a fost amânată pentru luna august, în contextul nemulțumirilor exprimate de PSD privind înghețarea fondurilor pentru investiții. Premierul a avertizat că orice alocare suplimentară va necesita tăieri din alte programe, iar deficitul bugetar al României a ajuns la 69,80 miliarde lei în primele șase luni ale anului 2025, depășind estimările inițiale.

Primăria București a anunțat o serie de proiecte pentru modernizarea transportului public, incluzând achiziția a 250 de tramvaie moderne, cu o valoare totală de 385 milioane euro, și achiziția a 100 de troleibuze articulate, estimată la 99,7 milioane euro. Primarul interimar Stelian Bujduveanu a subliniat importanța acestor inițiative, menționând că lucrările de reabilitare a 50 de kilometri de linii de tramvai vor începe pe 1 august. De asemenea, s-a aprobat extinderea rețelei de tramvai în Prelungirea Ghencea, cu o nouă linie de 5,8 kilometri. Aceste proiecte sunt parte dintr-un plan mai amplu, cu cofinanțare totalizând aproape un miliard și jumătate de euro, destinat îmbunătățirii transportului în comun din capitală.

Pe 31 iulie 2025, România va experimenta vreme instabilă, cu maxime de temperatură variind între 22-34 de grade Celsius, însoțită de ploi abundente și furtuni, în special în județele Gorj, Vâlcea, Argeș, Dâmbovița, Prahova și nordul județului Buzău, unde a fost emis un Cod Portocaliu de inundații. Avertizările meteorologice indică acumulări de apă de 20-40 l/mp, iar instabilitatea atmosferică va continua să afecteze regiunile montane și sudice. Deși vremea se va îmbunătăți temporar vineri și sâmbătă, ploile vor reveni duminică, cu riscuri de grindină și descărcări electrice. În București, temperaturile vor varia între 33 și 34 de grade, iar nopțile vor rămâne răcoroase. Autoritățile recomandă prudență în trafic și evitarea deplasărilor neesențiale în zonele afectate de inundații, în contextul în care echipele de salvatori continuă intervențiile pentru a reduce efectele inundațiilor recente.

Oana Ţoiu, ministrul de Externe al României, a declarat că este esențial ca nivelul prezenței trupelor NATO pe teritoriul românesc să rămână constant, subliniind contribuțiile mai multor țări la acest efort. Într-o discuție la Antena 3, Ţoiu a evidențiat interesul crescut al administrației americane pentru regiune, în special după summitul NATO de la Haga, și a subliniat importanța unei prezențe militare stabile în România, inclusiv în formarea piloților de avioane F-16. De asemenea, ea a discutat despre rolul crucial al NATO și Uniunii Europene în menținerea păcii, afirmând că apartenența la aceste organizații este esențială pentru atragerea de investiții. Ţoiu a avertizat asupra informațiilor false care sugerează că Guvernul României ar încuraja implicarea în război, subliniind că, dimpotrivă, aceste alianțe contribuie la siguranța națională. Ea a menționat că frica de război este justificată, dar este important ca cetățenii să fie informați corect despre avantajele apartenenței la NATO și UE, și a subliniat necesitatea de a trece de la ajutorul pentru Ucraina în a rezista, la ajutorul pentru a câștiga.

Vicepreşedintele Parlamentului European, Nicu Ştefănuţă, a iniţiat un demers pentru activarea Mecanismului de Protecţie Civilă al UE, având în vedere inundaţiile devastatoare din judeţele Neamţ şi Suceava, care au afectat peste 2.500 de persoane. Avertizările hidrologice indică creşteri semnificative ale debitelor râurilor, cu riscuri de revărsare care ar putea afecta şi alte regiuni. Ştefănuţă a subliniat importanţa intervenţiei rapide, solicitând autorităţilor să acţioneze imediat pentru a proteja cetăţenii şi a preveni o criză mai gravă. El a contactat Ministerul Mediului, Ministerul Afacerilor Interne şi prim-ministrul Ilie Bolojan pentru a solicita sprijin tehnic esenţial, inclusiv echipe de intervenţie şi monitorizare hidrologică avansată. Situaţia continuă să se agraveze, iar sute de gospodării din judeţul Neamţ au suferit daune semnificative.

O criză majoră afectează sistemul sanitar din România, după ce ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat absența șefului Centrului de Mari Arși de la Spitalul Floreasca la un control ministerial, considerată inacceptabilă. Controlul a relevat nereguli administrative, inclusiv lipsa ventilației centralizate în Secția de Arși Grav și condiții inadecvate de tratament, fiind declanșat după ce o pacientă a raportat dureri extreme din cauza lipsei de calmante, iar imagini cu gândaci și furnici au fost făcute publice. Ministrul a solicitat demisia coordonatorului centrului și a anunțat constituirea unui grup tehnic pentru revizuirea legislației privind îngrijirea pacienților cu arsuri grave, având ca scop recâștigarea încrederii în sistemul de sănătate. De asemenea, Rogobete a subliniat necesitatea unor măsuri legislative pentru îmbunătățirea managementului spitalelor și evaluarea personalului medical.

Oana Ţoiu, ministrul de Externe al României, a declarat că țara lucrează activ pentru a reveni în programul Visa Waiver, subliniind progresele în consolidarea încrederii și a disponibilității de investiții în relațiile bilaterale. Ea a menționat participarea României la declarațiile NATO și UE care condamnă atacurile hibride ale Federației Ruse, ceea ce a întărit credibilitatea țării. Discuțiile cu oficialii americani continuă, iar Guvernul român își aliniază eforturile pentru a avansa în această direcție. Ţoiu a evidențiat, de asemenea, că schimbările în agenda Statelor Unite, de la mandatul lui Joe Biden la cel al lui Donald Trump, au influențat acest proces, dar nu a putut oferi detalii despre perspectivele concrete ale revenirii în programul Visa Waiver.

Primăria din Besançon, Franța, a retractat plângerea referitoare la 'furtul' steagului Ucrainei de pe Esplanada Drepturilor Omului, explicând că steagul a fost îndepărtat din greșeală de către serviciile municipale, conform unei directive care se aplica doar sediului primăriei. Municipalitatea a subliniat că a dorit să își exprime susținerea față de poporul ucrainean. În aceeași zi, convoaiele de solidaritate au plecat din Besançon pentru a livra materiale necesare în Ucraina, acțiune posibilă datorită contribuțiilor comunității locale și a întreprinderilor.

Jaqueline Cristian, jucătoare română clasată pe locul 52 WTA, a avansat în runda a treia a turneului WTA 1000 de la Montreal, învingând-o pe cehoaica Linda Noskova cu 6-3, 6-4, într-un meci care a durat o oră și 19 minute. Cristian a reușit să revină de la 2-4 în setul secund, câștigând patru ghemuri consecutive. Prin această victorie, românca a obținut un premiu de 33.000 de dolari și 65 de puncte WTA. În următoarea rundă, Cristian o va întâlni pe kazaha Elena Rybakina, cap de serie numărul 9 și fostă campioană la Wimbledon.

Echipa FCSB a fost eliminată din Liga Campionilor după ce a pierdut cu 1-2 pe teren propriu în fața echipei nord-macedonene FK Shkendija, având un scor general de 1-3. Deși FCSB a deschis scorul prin Juri Cisotti, adversarii au egalat rapid și au marcat golul decisiv în minutul 87. Antrenorul Elias Charalambous a subliniat problemele mentale ale jucătorilor și a cerut scuze suporterilor pentru prestația echipei, recunoscând că echipa a cedat psihic după primirea golului. Gigi Becali, patronul echipei, a criticat dur jucătorii pentru lipsa de concentrare și a declarat că nu va mai vorbi despre fotbal pentru o perioadă, considerând eliminarea o rușine. FCSB va continua competiția în Europa League, unde va întâlni echipa Drita din Kosovo, cu meciul tur programat pe 7 august. Mihai Stoica, președintele Consiliului de Administrație, a recunoscut că echipa a avut o prestație slabă, dar a îndemnat la calm și concentrare pentru meciurile viitoare, inclusiv derby-ul cu Dinamo. Daniel Bîrligea și alți jucători au exprimat regretul față de performanța echipei, subliniind importanța mobilizării pentru meciurile următoare.

Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a cerut încetarea activităților Fundației Umanitare Gaza, acuzând sistemul de distribuire a ajutoarelor de provocarea unei 'băi de sânge' în Fâșia Gaza, în contextul în care ONU a raportat că armata israeliană a ucis peste 1.000 de palestinieni în apropierea centrelor de distribuire gestionate de GHF. Franța va începe vineri parașutarea de ajutoare umanitare în Gaza, unde aproximativ 2,4 milioane de palestinieni sunt asediați de Israel din octombrie 2023, iar ONU a semnalat niveluri alarmante de malnutriție în rândul populației.

Barajul provizoriu destinat devierii pârâului Corund a fost depășit din cauza ploilor abundente, generând inundații pe drumul tehnologic și scurgeri necontrolate de apă. Prefectura Harghita a anunțat lucrări de urgență pentru refacerea și înălțarea barajului, precum și crearea unui canal de drenaj. De asemenea, s-a emis o avertizare meteorologică de Cod portocaliu, urmată de un Cod galben hidrologic pentru zona afectată. În urma scăderii debitului pârâului, sistemul de țevi corugate a început să funcționeze normal, iar autoritățile monitorizează constant riscurile de inundații. Devierea pârâului a fost realizată anticipat pentru a gestiona situația de criză provocată de inundațiile din zona Salinei Praid.

În luna iunie 2025, România a înregistrat o producție de 53.035 autoturisme, ceea ce reprezintă o creștere de 15,2% comparativ cu aceeași lună din 2024, conform datelor Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM). Uzina Dacia de la Mioveni a contribuit cu 27.968 unități, iar uzina Ford Otosan de la Craiova a realizat 25.067 unități. Cu toate acestea, în primele șase luni ale anului 2025, industria auto din România a suferit un declin de 2,8%, cu un total de 284.216 vehicule fabricate, comparativ cu 292.378 unități în aceeași perioadă din 2024. Dacia a înregistrat o scădere de 7,5% în producție, în timp ce Ford Otosan a avut o creștere de 3,7%. Această situație reflectă dificultățile întâmpinate de Dacia, care a modificat mixul de producție și a suferit o scădere a vânzărilor pe piața locală, în contextul în care Programul Rabla nu a fost reluat din cauza îndoielilor exprimate de ministra Mediului.

Pe 30 iulie 2025, România a efectuat o misiune de evacuare medicală din Fâșia Gaza, transportând 12 pacienți pediatrici și 36 de aparținători, cetățeni palestinieni, cu o aeronavă C-130 Hercules. Aceasta a fost a opta operațiune umanitară organizată de România, solicitată de Departamentul pentru Situații de Urgență, în contextul deteriorării situației de securitate din regiune. Pacienții au fost aduși la București, unde patru dintre ei, împreună cu șase aparținători, vor fi transportați în Franța, iar alți opt pacienți, însoțiți de 30 de aparținători, vor primi tratament în Norvegia. Misiunea a fost realizată cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne, având ca scop asigurarea îngrijirii medicale necesare pentru pacienții vulnerabili. MAE a reafirmat angajamentul României de a contribui la atenuarea crizei umanității din Gaza și a solicitat soluții pentru protejarea civililor și eliberarea ostaticilor.

Pe 30 iulie 2025, președintele american Donald Trump a semnat un decret care impune taxe vamale suplimentare de 40% asupra produselor din Brazilia, ceea ce ridică suprataxa totală la 50%. Aceste măsuri sunt o reacție la urmărirea penală a fostului președinte brazilian Jair Bolsonaro, acuzat de tentativă de lovitură de stat, pe care Trump o consideră o 'vânătoare de vrăjitoare'. În plus, Departamentul Trezoreriei din SUA a impus sancțiuni judecătorului Curții Supreme braziliene, Alexandre de Moraes, acuzat de Washington de detenții arbitrare. Guvernul brazilian, condus de președintele Luiz Inácio Lula da Silva, a condamnat aceste sancțiuni ca fiind arbitrare și nejustificate. Începând cu 6 august 2025, Statele Unite vor aplica taxe vamale suplimentare de 40% asupra importurilor din Brazilia, pe lângă cele de 10% deja impuse din aprilie, ceea ce a generat reacții dure din partea lui Lula, care a subliniat că aceste măsuri subminează suveranitatea națională și afectează economia Braziliei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a promulgat o lege care permite recrutarea persoanelor în vârstă de peste 60 de ani pentru a servi în roluri necombatante în armată, ca răspuns la dificultățile de a atrage noi recruți în fața invaziei ruse. Acești voluntari trebuie să treacă de o comisie medicală și să obțină aprobarea autorităților militare, iar fiecare va fi supus unei perioade de testare de două luni. Măsura vine în contextul unei penurii severe de personal militar, în urma intensificării atacurilor ruse și a deschiderii de noi fronturi. Autoritățile ucrainene au încercat diverse măsuri pentru a atrage recruți, inclusiv scăderea vârstei minime de mobilizare și stimulente financiare pentru tineri, însă fără succes semnificativ. Mobilizarea actuală este percepută ca fiind coruptă și ineficientă, iar mulți bărbați aleg să evite înrolarea, uneori cu riscuri mari.

Consiliul de Administrație al Renault Group l-a numit pe François Provost în funcția de CEO și Președinte al Renault S.A. și Renault s.a.s., începând cu 31 iulie 2025, pentru un mandat de patru ani. Provost, cu o experiență de 23 de ani în cadrul companiei, a ocupat anterior poziția de Director de Achiziții și a fost implicat în parteneriate strategice cu companii globale. Această numire vine după plecarea bruscă a fostului CEO, Luca de Meo, și are loc într-un moment critic pentru Renault, care se confruntă cu provocări financiare și o revizuire a prognozelor de profit. Noul CEO a declarat că va dedica toate eforturile pentru dezvoltarea Grupului, într-un context de transformare majoră a industriei auto, vizând atingerea emisiilor zero de CO₂ în Europa până în 2040. Provost va trebui să implementeze măsuri de eficientizare și să gestioneze tranziția către mobilitatea electrică, în contextul unei piețe auto în stagnare.

Grădina zoologică Tiergarten Nürnberg a anunțat pe 29 iulie 2025 că a ucis 12 babuini din specia Guineea, invocând suprapopularea și lipsa opțiunilor de relocare, după ce populația a crescut la 43 de exemplare, depășind capacitatea adăpostului de 25 de animale. Această decizie a stârnit indignare și proteste din partea grupurilor pentru drepturile animalelor, care au încercat să blocheze accesul personalului în grădina zoologică. Activistii au pătruns în incinta grădinii zoologice, dar au fost reținuți de poliție. Organizațiile de protecție a animalelor au anunțat că vor depune plângeri penale în urma acestui incident, amintind de cazuri anterioare de eutanasiere controversate în grădinile zoologice europene.

Gheorghe Piperea, europarlamentar din partea AUR, a criticat sever inițiativa Uniunii Europene de a permite statelor membre să acceseze împrumuturi pe termen de 45 de ani, în valoare totală de 150 de miliarde de euro, pentru a sprijini Ucraina prin livrări de armament. El a subliniat că aceste împrumuturi vor pune o presiune considerabilă pe bugetele naționale și vor îndatora generații întregi de europeni, inclusiv români. Piperea a exprimat îngrijorări cu privire la lipsa de transparență în procesul de decizie și a pus la îndoială viabilitatea pe termen lung a Uniunii Europene, având în vedere contextul politic actual și posibilele consecințe ale unui război care s-ar putea încheia sau ale dispariției Uniunii Europene în următorii ani.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a confirmat că pacienta arsă de la Spitalul Floreasca a avut acces la analgezice, contrazicând informațiile anterioare. În urma inspecției, a fost descoperită lipsa ventilației centralizate în secția de arși grav, iar ministrul a cerut demisia coordonatorului ATI, care nu a fost prezent la un control ministerial, considerând absența inacceptabilă. De asemenea, au fost aplicate amenzi companiei de deratizare pentru nereguli. În contextul acuzațiilor grave privind condițiile de tratament și igienă, ministrul a anunțat constituirea unui grup tehnic pentru revizuirea legislației privind îngrijirea pacienților cu arsuri, subliniind necesitatea urgentă de reformă. Controlul a scos la iveală deficiențe administrative și a evidențiat lipsa de comunicare eficientă între personalul medical și pacienți, dar nu au fost identificate probleme cu stocurile de analgezice. Aceste măsuri vin ca răspuns la controalele care au scos la iveală deficiențe în sistemul de sănătate.

Parchetul federal belgian a anunțat că va trimite Curții Penale Internaționale dosarele referitoare la doi bărbați, prezentați ca militari israelieni, acuzați de crime de război în Fâșia Gaza, în urma unei anchete deschise de organizația nonguvernamentală Hind Rajab Foundation. Cei doi au fost localizați la festivalul Tomorrowland pe 18 iulie și, după audieri, au fost eliberați fără condiții. HRF îi acuză de arestări arbitrare și tortură, iar parchetul va analiza statutul acestora în contextul faptelor pentru care sunt acuzați. Această acțiune se aliniază unei investigații mai ample a CPI privind încălcările grave ale dreptului internațional umanitar în teritoriile palestiniene.

Turcia a prezentat recent bomba termobarică GAZAP, cântărind 900 de kilograme, care poate fi lansată de avioanele de luptă F-16, în cadrul unei expoziții de armament la Istanbul. Această armă, considerată cea mai puternică non-nucleară lansată din aer de o țară NATO, a trecut toate testele de certificare și este pregătită pentru utilizare. GAZAP este capabilă să provoace distrugeri semnificative și a fost utilizată în conflicte recente, inclusiv de Rusia în Ucraina. În plus, autoritățile turce au dezvăluit o nouă armă anti-buncăr, NEB-2 Ghost, evidențiind progresele industriei de apărare turce, care a evoluat timp de 50 de ani și a devenit un jucător important pe piața globală a armamentului. De asemenea, Turcia a anunțat progrese în negocierile pentru achiziționarea avioanelor de vânătoare Typhoon din Marea Britanie.

Un incendiu a izbucnit la Hotelul Majestic din stațiunea Olimp pe 29 iulie 2025, începând în zona acoperișului și în casa liftului, afectând 396 de persoane, dintre care 254 erau adulți și 142 copii. Echipele ISU au evacuat 50 de adulți, iar restul turiștilor s-au autoevacuat. Trei persoane au necesitat asistență medicală din cauza atacurilor de panică, dar au refuzat transportul la spital. Fumul a fost limitat la ultimul etaj, în cantități mici, iar cauza incendiului a fost identificată ca fiind un cablu electric ars. Intervenția pompierilor a continuat pentru stingerea completă a focarului, fără a fi raportate victime.