Septembrie 2025

Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) a informat că, pe 29 septembrie 2025, a efectuat o tranșă de plată de 16,7 milioane lei, destinată unui număr de 168.606 români vulnerabili, pentru acoperirea facturilor de energie electrică aferente lunilor iulie și august. Această plată se alătură primelor 27,384 milioane lei oferite anterior pentru 274.541 de beneficiari, ajungând astfel la aproape 450.000 de români care beneficiază de acest sprijin. Solicitanții pot depune cererile pentru voucherele de energie prin intermediul platformei epids.mmuncii.ro, la primării sau oficiile poștale, iar ANPIS oferă asistență printr-un call-center dedicat, având deja primele tichete de energie emis.

Președintele american Donald Trump a anunțat intenția de a impune o taxă vamală de 100% asupra filmelor produse în afara Statelor Unite, o măsură pe care o consideră necesară pentru a proteja industria cinematografică americană, afectată de concurența internațională. Această decizie a fost comunicată pe platforma sa Truth Social și a generat reacții de îngrijorare în rândul directorilor de studiouri și analiștilor, care contestă baza legală și aplicabilitatea acesteia. Măsura ar putea destabiliza modelul de afaceri al Hollywoodului, care depinde de veniturile internaționale, și ar putea duce la stagnarea producției de filme în SUA. Deși Trump susține că industria a fost 'furată' de alte țări, implementarea acestei taxe rămâne neclară. Analizând impactul pe piețele financiare, acțiunile companiilor precum Netflix și Warner Bros Discovery au înregistrat scăderi semnificative imediat după anunț. În plus, Trump a menționat că se va extinde utilizarea tarifelor vamale și pentru alte produse, inclusiv medicamente de marcă.

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a anunțat că va depune actele necesare pentru a reobține cetățenia moldovenească, pe care a pierdut-o în urma unei decizii a fostului președinte Igor Dodon, care a argumentat că obținerea acesteia a fost ilegală. Băsescu a explicat că a evitat să inițieze procedura de reobținere înainte de alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, pentru a nu influența opinia publică, decizia sa de a amâna demersurile venind ca urmare a dorinței de a evita suspiciunile de interes electoral. Maria Băsescu, fosta primă doamnă, păstrează dublă cetățenie și a votat la recentele alegeri. Băsescu a obținut cetățenia moldovenească în 2016, însă aceasta i-a fost retrasă, generând controverse și fiind contestată în instanță; Curtea Supremă de Justiție a stabilit că cererea sa este de competența Judecătoriei Chișinău. De asemenea, Băsescu a lăudat spiritul democratic demonstrat de cetățenii moldoveni în alegeri, considerând schimbările democratice ca fiind preferabile violenței.

Ion Cristoiu, publicist și scriitor, a criticat acțiunile președintei Moldovei, Maia Sandu, care a interzis 33 din cele 66 de partide, argumentând că aceste măsuri încalcă normele democratice și statul de drept. El a subliniat că motivarea interdicției prin legături cu Moscova nu justifică eliminarea formațiunilor politice și a avertizat că un astfel de precedent ar putea influența România, vizând în special partidele naționaliste. Aceasta ridică serioase îngrijorări cu privire la respectarea principiilor democratice în regiune, mai ales în contextul alegerilor din 28 septembrie.

Ion Cristoiu a abordat alegerile parlamentare din Republica Moldova, punând accent pe victoria Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) condus de Maia Sandu. În timpul emisiunii „Ai aflat, cu Ionuț Cristache”, el a subliniat că, deși victoria este proclamabilă, participarea la vot a fost scăzută, cu o jumătate din electorat neimplicat. Cristoiu a evidențiat că temele dezbătute s-au concentrat pe securitate, lăsând deoparte problemele economice reale, inclusiv inflația, care ar trebui să devină o prioritate pentru viitorul guvern. De asemenea, el a subliniat că gestionarea corupției rămâne o provocare semnificativă pentru noua administrație și a anticipat o intensificare a agresiunii politico-mediatice în urma alegerilor, comparând situația cu perioada preelectorală din România lui Ceaușescu.

Pe 29 septembrie 2025, Adunarea Generală a Acționarilor Fondului Proprietatea a decis anularea procesului de selecție a administratorului inițiat în septembrie 2023 și a aprobat prelungirea mandatului actualului administrator, Franklin Templeton, care va continua cel puțin pentru o perioadă provizorie de șase luni. Acționarii au criticat transparența procesului de selecție anterior și au solicitat un audit al cheltuielilor, promițând totodată o revizuire a acestuia conform cerințelor Ministerului Finanțelor. De asemenea, propunerea de numire a parteneriatului ROCA FP a fost respinsă, iar acționarii trebuie să aleagă între continuarea colaborării cu Franklin Templeton sau reluarea selecției. În cadrul aceleași întâlniri, acționarii au aprobat alocarea unor dividende de 37,2 milioane lei, cu data de înregistrare pe 4 noiembrie și plata începând cu 25 noiembrie.

Pe 29 septembrie 2025, președintele României, Nicușor Dan, a adus un omagiu Cardinalului Lucian Mureșan, arhiepiscop major al Bisericii Greco-Catolice Române, în cadrul ceremoniei de înmormântare desfășurate la Catedrala Sfânta Treime din Blaj. Dan a subliniat importanța comunității greco-catolice în formarea identității Transilvaniei și a României, evidențiind rolul său istoric și contribuția esențială la reconcilierea națională, în special având în vedere persecuțiile suferite de aceasta. El a declarat că societatea actuală are nevoie de modele de valori, promovând principiile de reconciliere și moralitate promovate de cardinal, esențiale pentru tineri într-o epocă în care valorile sunt relativizate. La funeralii au participat sute de preoți și credincioși, iar Consiliul Local Blaj a decretat ziua de 29 septembrie ca zi de doliu local în semn de respect pentru cardinalul decedat la vârsta de 94 de ani.

Pe 29 septembrie 2025, președintele american Donald Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu au lansat un plan complex de pace destinat Fâșiei Gaza, ce vizează un armistițiu și demilitarizarea zonei, în urma conflictului intensificat după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, soldate cu mii de morți. Planul în 20 de puncte propune eliberarea ostaticilor și retragerea graduală a forțelor israeliene, fiind susținut de state arabe și lideri internaționali, inclusiv Emmanuel Macron și Keir Starmer. Deși Netanyahu și-a exprimat sprijinul pentru inițiativă, el a subliniat că Israelul va rămâne activ în Gaza și a respins deschiderea către formarea unui stat palestinian, continuând să apere acțiunile militare împotriva Hamas. Între timp, Hamas a început consultări interne cu privire la plan, în timp ce Israelul a obținut promisiuni de securitate din partea SUA. Kremlinul a declarat, de asemenea, sprijin pentru inițiativa lui Trump, subliniind dorința de a contribui la stabilirea păcii în Orientul Mijlociu. Răspunsul Hamas rămâne însă neclar, generând îngrijorări cu privire la viabilitatea negocierilor și coordonarea în cadrul părților implicate.

Un muncitor srilankez, în vârstă de 48 de ani, a decedat la Spitalul Județean de Urgență din Timișoara, în urma rănilor suferite într-o explozie care a avut loc pe 1 septembrie la fabrica de prelucrare a lemnului Kronospan din Sebeș. În urma incidentului, Inspectoratul de Poliție Județean Alba a deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă. Explozia, soldată cu un incendiu semnificativ, a generat intervenția mai multor echipaje de pompieri din județele Alba, Sibiu și Mureș, fiind însoțită de o coloană de flăcări și fum vizibil de la mari distanțe. În prezent, autoritățile continuă investigațiile pentru a determina circumstanțele exacte ale incidentului.

Pe 28 septembrie 2025, în preajma alegerilor parlamentare din Republica Moldova, Poliția Română și SRI au efectuat verificări la secțiile de votare din București, având ca motiv un e-mail primit referitor la posibile dispozitive explozive. Aceste verificări preliminare nu au confirmat existența amenințărilor, iar autoritățile au asigurat că nu există riscuri pentru desfășurarea procesului electoral. Alertele cu bombă au fost raportate și în alte orașe europene, inclusiv Roma, Genova, Bruxelles, și în SUA, iar Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a sugerat că aceste acțiuni ar face parte dintr-un plan al Federației Ruse de a submina alegerile. În ciuda alarmelor, secțiile de votare din diaspora funcționează normal.

Keith Kellogg, emisarul special al președintelui Donald Trump, a confirmat recentele declarații conform cărora Ucraina a primit permisiunea de a efectua atacuri cu rachete cu rază lungă împotriva Rusiei, deși Pentagonul a restricționat unele dintre acestea. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a amenințat cu atacuri asupra țintelor cheie ruse, inclusiv Kreml, într-un context în care Ucraina își solicită intens rachetele Tomahawk din partea Statelor Unite. Admrației Trump examinează cererea Ucrainei pentru aceste rachete, care ar permite atacuri în adâncimea teritoriului rus; aceste livrări ar urma să fie plătite de statele europene membre NATO. Reacția Kremlinului a fost de minimizare a impactului acestor arme asupra conflictului, însă oficialii ruși monitorizează îndeaproape discuțiile americane, evidențiind îngrijorările cu privire la cine ar controla utilizarea rachetelor. Această situație, marcată de tensiuni, este complicată de provocările economice cu care se confruntă Rusia și de incursiunile armatei ucrainene în infrastructurile energetice rusești.

Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului de Copii 'Louis Ţurcanu' din Timişoara a fost inaugurată pe 29 septembrie 2025, în cadrul unei clădiri noi construite cu o investiţie de peste 80 milioane lei, majoritatea fondurilor provenind din bugetul local. Noul UPU va putea prelua pacienţi în termen de zece zile, având o capacitate de 150 de paturi și fiind echipat cu diverse încăperi specializate. Proiectul, ce a durat 11 ani, va fi complet funcțional în doi sau trei ani odată cu finalizarea tuturor secţiilor, inclusiv Imagistică și Nou-născuți. În 2024, aproximativ 45.000 de copii au fost tratați la Urgențe, iar viceprimarul Ruben Lațcău a subliniat dificultățile întâmpinate în atragerea fondurilor europene pentru sănătate.

Agenția Europeană de Mediu a publicat un raport alarmant care subliniază deteriorearea mediului în Europa, cu peste 80% din habitatele protejate aflându-se într-o stare precară, în ciuda scăderii cu 37% a emisiilor de gaze cu efect de seră din 1990. Deși s-au realizat unele progrese în reducerea poluării, acestea sunt considerate insuficiente pentru a combate criza climatică, iar doar două din cele 22 de obiective climatice pentru 2030 sunt pe drumul cel bun. Schimbările climatice accelerate afectează grav biodiversitatea, iar producția nesustenabilă contribuie la degradarea mediului, generând riscuri crescute pentru sănătatea populației și reducerea semnificativă a producției agricole. În plus, în ciuda apelurilor urgente pentru acțiuni din partea AEM, guvernele europene continuă să se confrunte cu diferențe de priorități, ceea ce complică stabilirea de noi obiective climatice și amenință competitivitatea economică. Vicepreședintele Comisiei Europene, Teresa Ribera, a insistat asupra necesității de a proteja natura pentru bunăstarea cetățenilor.

Pe 29 septembrie 2025, Ministerul Justiției din România a confirmat arestarea lui Horațiu Potra, împreună cu fiul său Dorian și nepotul Alexandru Potra, în Emiratele Arabe Unite, la cererea autorităților române. Cei trei sunt reținuți în așteptarea procedurilor de extrădare, fiind acuzați de tentative de acțiuni împotriva ordinii constituționale și implicarea în planuri subversive. Mandatele de arestare au fost emise în luna februarie, iar reținerea lor a avut loc pe 24 septembrie. Ministerul Justiției a subliniat că, în ciuda absenței unui tratat formal de extrădare cu EAU, se vor iniția demersuri legale, urmând ca un judecător din Emiratele Arabe Unite să analizeze cererea de extrădare. Autoritățile române continuă discuțiile referitoare la tratatele de asistență judiciară internațională. Potra, căutat pentru faptele sale extrem de grave, a inițiat demersuri pentru a obține azil în Rusia.

Pilotul de Formula 1, Lewis Hamilton, a confirmat pe rețelele de socializare moartea câinelui său, Roscoe, în urma unei lupte de patru zile cu pneumonia. Roscoe, care avea 12 ani, a fost ținut în viață artificial înainte ca Hamilton să ia decizia dificilă de a-l eutanasa, descrisă de acesta ca fiind 'cea mai grea decizie din viața sa'. Hamilton a ales să nu participe la testul Pirelli de săptămâna trecută pentru a fi alături de câinele său în ultimele zile. El a subliniat impactul pe care Roscoe l-a avut în viața sa, numindu-l un 'prieten adevărat' și un 'suflet frumos', împărtășind amintiri frumoase despre legătura lor. Mesajele de condoleanțe au venit din partea echipei Ferrari și a comunității F1, care au omagiat animalul pentru influența sa pozitivă asupra fanilor și a paddock-ului Formula 1.

Pe 29 septembrie 2025, Ministerul Apărării Naționale a fost informat despre găsirea unor fragmente de dronă în zona canalului Șontea Nouă din județul Tulcea, ca urmare a unui apel la serviciul 112. O echipă mixtă formată din specialiști ai MApN, Serviciului Român de Informații și Poliției de Frontieră a început cercetările pentru a determina proveniența acestor fragmente și contextul incidentului. Ministerul a subliniat că de la începutul conflictului din Ucraina, România a înregistrat numeroase incidente legate de drone, inclusiv un recent atac asupra spațiului aerian românesc, ceea ce evidențiază creșterea provocărilor din partea Rusiei. Autoritățile române continuă să fie în alertă în această situație, urmând ca fragmentele de dronă să fie expertizate pentru a stabili originea și natura acestora.

La cea de-a XXI-a ediție a Bucharest International Film Festival (BIFF), desfășurată pe 28 septembrie 2025, filmul 'The President’s Cake', regizat de Hasan Hadi, a câștigat Marele premiu. Pelicula, care explorează lupta unei fetițe irakiene pentru a aduna ingredientele necesare tortului de ziua lui Saddam Hussein, a fost recunoscută și pentru cinematografia sa, obținând de asemenea premiul pentru cea mai bună imagine, oferit lui Tudor Panduru. Premiul pentru cel mai bun scenariu a fost acordat filmului 'The Last One for the Road', scris de Adriano Candiago și Francesco Sossai. În premieră, BIFF a inclus o competiție de scurtmetraje, câștigată de 'Spectacle', regizat de Bálint Kenyeres. Festivalul a avut loc în diferite locații din București, inclusiv la Cinema Muzeul Țăranului Român și Cinemateca Eforie, și a fost susținut de Ministerul Culturii și de numeroși parteneri instituționali și media, având un impact considerabil asupra promovării cinematografiei independente.

Un accident tragic s-a petrecut pe 29 septembrie 2025, în localitatea Nistria, județul Neamț, când un băiat de 14 ani, aflat la volanul unui tractor, a accidentat două femei de 52 și 67 de ani, rezultând în moartea uneia dintre ele, în timp ce cealaltă a fost transportată la spital pentru îngrijiri medicale. Incidentul a fost agravat de prezența unui bărbat de 49 de ani, care a mutat utilajul agricol fără autorizația poliției și care avea permisul anulat, fiind descoperit că se afla sub influența alcoolului. Cercetările continuă pentru a stabili circumstanțele exacte ale accidentului, existând acuzații de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă.

Pe 29 septembrie 2025, conform datelor Băncii Naționale a României, euro a crescut ușor, atingând 5.0783 lei, în timp ce dolarul american s-a depreciat la 4.3338 lei. Lira sterlină a evoluat pozitiv, cotată la 5.8217 lei, iar francul elvețian a avut o ușoară apreciere, ajungând la 5.4389 lei. Gramul de aur a fost cotat la 530.7520 lei, cu o creștere semnificativă față de ziua anterioară. În tranzacțiile pe piața euro/dolar, cursul a variat între 1,1698 și 1,1733 dolari. Aceste cursuri sunt bazate pe cotele băncilor, care nu sunt obligatorii în tranzacțiile efective de schimb valutar.

Cristina Ich ia măsuri legale împotriva amenințărilor constante pe care le primește online, inclusiv mesaje de tipul 'o să te omor!', și a declarat că se simte terorizată și teamă permanentă să iasă singură din casă. Recent, a criticat comportamentul jignitor al internauților care au atacat-o pe ea și pe copilul ei, subliniind că nimeni nu are dreptul să vorbească urât despre copii. În ciuda plângerii depuse la Poliție, Ich continuă să trăiască sub presiunea acestor atacuri, care au intensificat trauma emoțională resimțită, în special după un incident în care a primit un mesaj răutăcios referitor la fiul său.

La sfârșitul lunii august 2025, România a realizat o rată de absorbție de 17,1% din fondurile pentru politica de coeziune, depășind media Uniunii Europene de 12,3%. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că, deși acest rezultat este un semn pozitiv, este necesară accelerarea ritmului de utilizare a fondurilor, având în vedere că aproximativ 20% din alocările Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt destinate sectorului privat, în special IMM-urilor, cu aproape 5.000 de contracte semnate pentru valori ce depășesc 1,15 miliarde de euro. Pîslaru a anunțat regândirea programului Start-Up Nation cu fonduri europene, axându-se pe sustenabilitate și transparență, și a promis deblocarea proiectelor întârziate până la finalul anului. De asemenea, o Banca de Investiții și Dezvoltare va sprijini accesul rapid la finanțări pentru IMM-uri, iar MIPE va implementa o hartă interactivă pentru a urmări tranparența utilizării acestor fonduri.

Cris-Tim Family Holding, un lider pe piața alimentară din România, anunță planurile de listare pe Bursa de Valori București, printr-o ofertă intermediată de Erste Group și BRD. Estimarea pentru evaluarea companiei se situează între 280 și 330 milioane EUR, iar listarea include vânzarea de acțiuni existente și o majorare de capital social. Această inițiativă, așteptată să se finalizeze cu un prospect ce va fi trimis Autorității de Supraveghere Financiară, vizează atragerea de capital pentru un program de investiții ambițios, cu un buget de 890 milioane lei între 2025 și 2030, destinat extinderii capacităților de producție și diversificării portofoliului. În 2024, Cris-Tim a realizat venituri de 1,2 miliarde lei, înregistrând un profit net de 88 milioane lei, și planifică să extindă exporturile, inclusiv pe piața din SUA, în ciuda provocărilor legate de reglementări.

Pe 29 septembrie 2025, ministrul Economiei, Radu Miruță, a anunțat reluarea concursului pentru angajarea membrilor Consiliului de Administrație al companiei de stat IPROCHIM, după identificarea unor nereguli grave în procesul anterior de selecție, care a fost considerat ilegal. Verificările efectuate de Corpul de Control al ministerului și Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) au dus la inițierea procedurilor disciplinare pentru doi funcționari și la trimiterea a posibilelor fapte penale către Parchet. Ministrul a subliniat importanța unei transparențe totale și corectitudinii în cadrul noii proceduri de selecție, care va respecta legislația în vigoare. Verificările vor continua și în alte companii de stat din portofoliul ministerului.

Un cutremur puternic de magnitudinea 5,4 a avut loc duminică, 28 septembrie 2025, în nord-vestul Turciei, având epicentrul în localitatea Simav, provincia Kutahya, la o adâncime de 8 kilometri, la ora locală 12:59. Seismul a fost resimțit până la Istanbul, situat la aproximativ 100 de kilometri distanță, determinând evacuarea temporară a locuitorilor îngrijorați în parcuri și scuaruri. Deși serviciile de urgență AFAD nu au raportat victime sau daune semnificative, seara a fost marcată de o replică cu magnitudinea 4,0. Turcia, situată pe falii tectonice active, a suferit cutremure devastatoare în trecut, inclusiv un seism în 2023 care a provocat peste 53.000 de decese. Acest cutremur recent reamintește vulnerabilitatea regiunii la activitatea seismică.

Eduard Ionescu a obținut o victorie remarcabilă la turneul de tenis de masă China Smash 2025, învingându-l pe campionul european și medaliat cu bronz olimpic, Alexis Lebrun, cu 3-1 la seturi (6-11, 11-9, 13-11, 11-9). Deși a început meciul cu o înfrângere în primul set, Ionescu, clasat pe locul 74 mondial, a reușit să își ajusteze jocul și, astfel, să se impună, asigurându-și un loc printre primii 32 de jucători ai probei de simplu, conform Federației Române de Tenis de Masă. Lebrun ocupă, în prezent, locul 12 în clasamentul mondial, evidențiind astfel calitatea și importanța acestei victorii pentru Ionescu.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a raportat un atac masiv de proporții asupra Ucrainei, în noaptea de 27 spre 28 septembrie, când Rusia a lansat aproape 500 de drone și peste 40 de rachete, vizând în special infrastructura civilă din Kiev, Zaporojie și Odesa. Aceste atacuri au avut ca rezultat deteriorarea gravă a unor obiective, inclusiv o fabrică de cauciuc și Institutul de Cardiologie din Kiev, soldându-se cu cel puțin patru morți, printre care un copil, și peste 80 de răniți. Zelenski a condamnat acțiunile rusești, calificându-le drept „odios” și a solicitat un răspuns ferm din partea comunității internaționale, insistând pe necesitatea sprijinului din partea SUA și a aliaților. În urma acestor escaladări, Polonia și-a alertat sistemele de apărare, iar Uniunea Europeană nu va avansa un împrumut de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina fără implicarea activelor rusești înghețate. Operațiunile de intervenție și evaluare a pagubelor continuă în zonele afectate.

'Prințesa circului', o operetă de Emmerich Kálmán, va fi prezentată săptămâna aceasta la Teatrul Național de Operetă și Musical 'Ion Dacian'. Trei soprane, Rodica Ștefan, Mihalea Alexa și Patricia Seymour, vor interpreta rolul prințesei Feodora Palinska în diverse zile, iar tenorul Mihai Urzicana va juca rolul enigmaticului Mister X. Spectacolul beneficiază de campania 'Cu chef de viață', care oferă bilete la preț redus seniorilor. Biletele sunt disponibile online și la casa de bilete a teatrului, prețurile variind de la 27 lei în timpul săptămânii până la 49 lei în weekend. Programul lunii octombrie va continua cu alte producții variate, inclusiv evenimente dedicate bicentenarului Johann Strauss.

Pe 29 septembrie 2025, președintele Nicușor Dan a promulgat o lege care modifică Codul Penal, sancționând cămătăria cu închisoare de la șase luni la cinci ani. Legea modifică articolul 351 din Codul Penal prin stabilirea că darea de bani cu dobândă de către persoane neautorizate este o infracțiune, cu confiscarea integrală a sumelor împrumutate și a dobânzilor obținute, chiar dacă acestea sunt incluse în sumele ulterioare împrumutate. Modificările legislative, inițiate de deputații USR, răspund unei decizii anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care permitea cămătarilor să recupereze sumele împrumutate, diminuând astfel eficiența sancțiunilor. Proiectul legislativ are ca obiectiv protejarea persoanelor vulnerabile, descurajând practicile ilegale și asigurând un cadru legal mai ferm în lupta împotriva cămătăriei.

Liberty Galați, cel mai mare combinat siderurgic din România, a concediat 3.300 de angajați din cauza dificultăților financiare severe, având datorii de aproximativ un miliard de euro. Compania, care este în concordat preventiv din martie, a anunțat o posibilă reluare a activităților de laminare în octombrie, sub coordonarea administratorului concordatar Remus Borza, care a solicitat sprijin guvernamental. Dorinel Umbrărescu, un cunoscut om de afaceri, a devenit cel mai serios ofertant pentru preluarea combinatului, condiționând oferta de cesionarea creanței de peste 500 milioane de euro pe care statul român o are de recuperat. În lipsa unor garanții clare, investitorii rămân reticenți, iar Guvernul, condus de vicepremierul Marian Neacșu, explorează soluții pentru a preveni falimentul și a atrage noi investiții. Umbrărescu a confirmat că negocierile sunt în derulare, dar pentru moment, salvarea Liberty Galați rămâne o provocare majoră.

Guvernul României a adoptat un proiect de lege ce instituie stagiu militar voluntar pentru tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani, program care va demara în 2026 și va avea o durată de patru luni. Participanții vor beneficia de soldă, cazare și masă, iar la final, cei care finalizează stagiul vor rămâne în rezerva Armatei Române. Inițiativa răspunde nevoii de a înlocui efectivele îmbătrânite și de a suplini deficitul de personal, cu o țintă de recrutare de 10.000 de tineri, din care se speră ca jumătate să se alăture permanent armatei. Ministerul Apărării Naționale al României vizează să crească numărul de cadre active disponibile în caz de conflict de la 70.000 la 120.000, iar modificările legislative recente permit militarilor să lovească ținte aflate în afara țării, sporind capacitățile de reacție în situații de criză. Proiectul prevede și un bonus de aproximativ 6.000 de euro pentru participanți, fiind ideal pentru tinerii atrași de oportunitățile oferite de program.

Ministerul Finanțelor din România lucrează la introducerea mecanismului de taxare inversă pentru tranzacțiile cu îmbrăcăminte și încălțăminte, în scopul reducerii pierderilor din colectarea TVA, estimat la un decalaj de 33,7% pentru 2023. Această măsură, ce transferă responsabilitatea plății TVA de la vânzători la clienți, va fi aplicabilă doar după obținerea acordului Comisiei Europene, în urma discuțiilor pentru o derogare necesară. De asemenea, există intenția de a extinde acest mecanism și în sectorul legumelor-fructelor, dat fiind deteriorarea neîncasării TVA. Specialiștii subliniază eficiența taxării inverse în combaterea evaziunii fiscale, deși aplicarea sa generalizată ar putea fi afectată de noile reglementări europene ce vor intra în vigoare în 2030 și există controverse legate de fezabilitatea acestei metode pe termen lung.

Pe 29 septembrie 2025, Ministerul Finanțelor din România a publicat Proiectul Ordonanței de Urgență pentru rectificarea bugetului de stat, care preconizează majorarea veniturilor cu 3,23 miliarde lei și a cheltuielilor cu 27,81 miliarde lei, ceea ce va conduce la un deficit bugetar de 24,57 miliarde lei, reprezentând 8,4% din PIB. Rectificarea este esențială pentru protejarea funcționării instituțiilor publice și asigurarea plății pensiilor și alocațiilor. Ministerul Muncii va beneficia de 5,5 miliarde lei, destinat sprijinului social, în timp ce alte ministere, precum cele ale Sănătății și Transporturilor, vor avea tăieri de fonduri. Deficitul bugetar pentru primele opt luni ale anului 2025 a ajuns la 86,36 miliarde lei, reflectând provocările financiare cu care se confruntă Guvernul, care luptă cu o creștere a cheltuielilor sociale și datoriei publice. Premierul Ilie Bolojan a subliniat importanța menținerii disciplinei fiscale și a eficientizării cheltuielilor, anticipează o a doua rectificare bugetară până în noiembrie, urmând ca rectificarea curentă să fie supusă votului în zilele următoare. Guvernul se angajează să asigure fonduri pentru progresele în cadrul proiectelor europene, în special în ceea ce privește energia și infrastructura, în ciuda reducerilor impuse bugetelor unor ministere.

Pe 29 septembrie 2025, Bucureștiul a lansat o hartă interactivă ce reunește peste 60 de muzee și case memoriale, disponibilă gratuit în instituțiile culturale partenere și online. Proiectul, inițiat de Weekend Sessions, are ca scop facilitarea accesului publicului la patrimoniul cultural și transformarea vizitelor la muzee în experiențe obișnuite. Silvia Floares, fondator al Weekend Sessions, a descris această harta ca un instrument necesar pentru a conecta comunitatea cu istoria și arta capitalei. Proiectul este susținut de UniCredit Bank, Rompetrol și Primăria Capitalei, reafirmând angajamentul ARCUB de a promova cultura și accesul la educație artistică pentru toți cetățenii.

Premierul ungar Viktor Orban a reînnoit afirmațiile conform cărora Ucraina nu este un stat suveran, subliniind că depinde de sprijinul occidental, în contextul acuzațiilor președintelui ucrainean Volodimir Zelenski că drone ungare ar fi încălcat spațiul aerian al Ucrainei. Într-o serie de declarații, Orban a contestat aceste acuzații, susținând că adevărata amenințare provine din partea Rusiei și că incidentul cu dronele nu trebuie exagerat. Ungaria a reacționat vehement la acuzațiile lui Zelenski, cu Ministerul său de Externe atacând liderul ucrainean, considerându-l obsedat de Ungaria. Tensiunile s-au intensificat din cauza istoricului de legături dintre Ungaria și Moscova și a refuzului Budapestei de a susține integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană. Orban a acuzat Bruxelles-ul că aspiră să devină un 'proiect militar' împotriva Rusiei și a confirmat că Ungaria nu va oferi asistență militară Ucrainei, sporind astfel fricțiunile dintre cele două țări.

Pe 29 septembrie 2025, regiunea Valencia și alte zone din estul Spaniei au fost supuse unui cod roșu de alerta din cauza ploilor torențiale cauzate de Uraganul Gabrielle, cu estimări de precipitații ce ar putea depăși 200 mm. Deși au fost raportate inundații localizate, pagubele au fost minime și nu s-au înregistrat victime. Ca măsură de precauție, Primăria din Valencia a decis să închidă școlile, bibliotecile și parcurile, lăsând 500.000 de elevi fără cursuri. Autoritățile, inclusiv Prim-ministrul Pedro Sánchez, au solicitat respectarea indicațiilor serviciilor de urgență, amintind de inundațiile devastatoare din octombrie 2024, când 235 de persoane au murit, ceea ce a stârnit critici privind gestionarea eficientă a situațiilor de urgență. Codul roșu se menține pentru coasta Valenciei, în timp ce unele zone au fost scăzute la cod portocaliu, iar măsurile preventive continuă să fie implementate.

Vicepreședintele american JD Vance a confirmat că Statele Unite analizează cererea Ucrainei pentru livrarea rachetelor Tomahawk, cu rază de acțiune de până la 2.500 de kilometri, care ar permite atacuri asupra țintelor în interiorul Rusiei, inclusiv Moscova. După întâlnirea recentă dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și Donald Trump la ONU, s-a stabilit că rachetele ar putea fi vândute europenilor pentru a fi transferate Ucrainei, un demers sprijinit de liderii europeni. Reacția Kremlinului a fost rapidă, Dmitri Peskov avertizând că livrările de arme nu vor schimba dinamica conflictului, dar ar putea provoca o escaladare a tensiunilor. În plus, emisarul american Keith Kellogg a menționat că utilizarea acestor rachete de către Ucraina împotriva unor ținte rusești este o opțiune viabilă, confirmând astfel intențiile administrației Trump. De asemenea, se subliniază complexitatea transferului de rachete și întrebările legate de controlul utilizării acestora de către Ucraina, astfel că decizia finală va reveni lui Donald Trump.