Septembrie 2025

Etapa a XI-a a Superligii de fotbal din România va debuta vineri cu meciurile FC Hermannstadt - FC Argeș la ora 18:00 și Universitatea Craiova - Dinamo la ora 21:00. FC Hermannstadt, după o victorie recentă cu 2-1, se va confrunta cu FC Argeș, care se află într-o formă bună, neînvinși în ultimele cinci etape. Universitatea Craiova, având doar o înfrângere pe teren propriu în 2025, va întâlni o echipă a Dinamo București care rămâne neînvinsă în ultimele șapte jocuri. Arbitrii pentru meciul FC Hermannstadt - FC Argeș sunt George Găman, Radu Ghinguleac și Raul Ghiciulescu, în timp ce pentru meciul Universitatea Craiova - Dinamo, arbitrajul va fi condus de Adrian Cojocaru, Florian Alexandru Vișan și Ioan Alexandru Corb. De asemenea, camerele VAR sunt incluse pentru ambele meciuri, cu Iulian Dima și Valentin Porumbel pentru primul, iar Andrei Chivulete și Cosmin Bojan pentru al doilea.

Institutul de Cercetare Climatică din Potsdam a avertizat că acidificarea oceanelor a depășit limitele de siguranță, având repercusiuni severe asupra ecosistemelor marine și economiei globale, inclusiv asupra sectoarelor cheie precum pescuitul, turismul și energia. Aceasta amenință existența economică a statelor insulare și afectează direct peste un miliard de oameni care depind de resurse marine. Din cele nouă 'limite planetare', șapte au fost încălcate, iar principala cauză este emisiile de dioxid de carbon provenite din arderea combustibililor fosili, contribuind la o scădere a pH-ului apei cu 0,1 unități și o creștere a acidității cu aproape 40% de la începutul erei industriale. Raportul, prezentat în timpul Adunării Generale a ONU, subliniază necesitatea acțiunilor urgente pentru a integra știința în politicile de mediu, având în vedere că ignorarea acestor riscuri poate conduce la pierderi economice semnificative și transferul costurilor de neacțiune către bugetele publice și prețurile de consum.

Președintele american Donald Trump a anunțat că, începând cu 1 octombrie 2025, vor fi impuse taxe vamale drastice, inclusiv de 100% pentru medicamentele de marcă importate, cu excepția celor fabricate în SUA. De asemenea, se vor aplica taxe de 25% pentru camioanele grele fabricate în afara Statelor Unite, o taxă de 50% pentru mobilierul de bucătărie și de 30% pentru mobilierul tapițat. Trump justifică aceste măsuri prin motive de securitate națională și prin scopul de a stimula producția americană, avertizând că este necesar să se protejeze industria locală de importurile străine. Experții și reprezentanți ai industriei europene, inclusiv Federația Europeană a Industriilor Farmaceutice, și-au exprimat îngrijorările cu privire la impactul acestor taxe asupra aprovizionării și costurilor, fiind deja previzibile efecte negative asupra colaborării comerciale cu Statele Unite. Uniunea Europeană a solicitat scutiri de la aceste taxe, bazându-se pe un acord comercial anterior care limitează taxele la 15%.

Banca Națională a Elveției (BNS) a declarat că tarifele de 39% impuse de Statele Unite constituie o provocare majoră pentru companiile exportatoare și au un impact semnificativ asupra activității economice, în special în industriile de mașini și ceasuri. Martin Schlegel, președintele BNS, a subliniat că această măsură va tempera economia, prognoza de creștere economică pentru 2025 fiind estimată la 1–1,5%. Totodată, prognoza pentru 2026 a fost revizuită la sub 1%, datorită efectelor negative ale acestor tarife. BNS a decis să mențină dobânda de politică monetară la 0% pentru a sprijini economia în acest context dificil, caracterizând evoluția recentă ca o deteriorare semnificativă a perspectivelor economice.

James Comey, fost director al FBI, a fost pus sub acuzare de un juriu federal pentru obstrucționarea justiției și pentru declarații false, în contextul investigației referitoare la interferența Rusiei în alegerile din 2016. Acuzațiile, care includ fapte legate de mărturia sa din 30 septembrie 2020, au fost inițiate după ce președintele Donald Trump a cerut public urmărirea penală a adversarilor săi politici, intensificând presiunea asupra Departamentului de Justiție. Comey, care riscă până la cinci ani de închisoare dacă va fi condamnat, susține că este nevinovat și că acuzațiile sunt o răzbunare politică. La mijlocul acestui scandal, Trump a declarat că Comey este un 'polițist corupt' și a exprimat dorința de a urmări penal și alți critici ai săi, ceea ce ridică întrebări cu privire la respectarea separației puterilor în stat. Următoarea audiere a lui Comey este programată pentru 9 octombrie 2025.

Comisia Europeană a anunțat desfășurarea unei anchete antitrust împotriva companiei germane SAP pe 26 septembrie 2025, investigând dacă politica acesteia a distorsionat concurența în sectorul serviciilor de mentenanță și suport pentru software-ul licențiat 'on-premises'. SAP susține că își respectă regulamentele de concurență prevăzute de Uniunea Europeană și că va coopera cu autoritățile pentru a clarifica situația, estimând un impact financiar neglijabil. Cu toate acestea, acțiunile companiei au înregistrat o scădere de aproximativ 2% pe piața de la Londra ca reacție la anunțul anchetei. Cu o capitalizare bursieră de 282 miliarde euro, SAP se prezintă ca o companie valoroasă, deși recentul anunț a generat o îngrijorare în rândul investitorilor.

Pe 25 și 26 septembrie 2025, primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, a exprimat îngrijorări cu privire la prețurile excesive ale energiei în România, subliniind că Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) nu își îndeplinește responsabilitățile. El a accentuat că, în ciuda producerii ample de energie, acestea nu se traduc în prețuri accesibile pentru consumatori, ceea ce afectează investițiile și profitabilitatea industriei. Dan a cerut o mai bună corelare între companiile de stat care produc energie și a subliniat necesitatea unor reforme rapide în gestionarea pieței, spunând că ministrul energiei este implicat activ în soluționarea acestor probleme, iar corecturile pot fi realizate într-un termen relativ scurt.

Amazon a convenit să plătească 2,5 miliarde de dolari în cadrul unui acord cu Comisia Federală pentru Comerț (FTC) din SUA, referitor la acuzațiile de înscriere a utilizatorilor în serviciul Prime fără consimțământul acestora și dificultățile întâmpinate la anularea abonamentului. Dintre această sumă, 1,5 miliarde de dolari vor fi destinate rambursării celor 35 de milioane de clienți afectați, iar un miliard de dolari se va aloca ca amendă civilă. Deși Amazon nu admite vinovăția, compania se angajează să îmbunătățească transparența și să simplifice procedurile de dezabonare. Cazul, care a fost investigat timp de mai mulți ani, a marcat al doilea cel mai mare pachet de despăgubiri obținut vreodată de FTC și subliniază impactul practicilor înșelătoare asupra consumatorilor.

Benjamin Netanyahu, premierul Israelului, a declarat că recunoașterea statului Palestina de către Franța și alte cinci țări europene, inclusiv în contextul susținut de președintele Emmanuel Macron la ONU, nu impune nicio obligație Israelului. Netanyahu a reafirmat poziția sa fermă că nu va exista un stat palestinian, o declarație care contrazice tendința tot mai mare de recunoaștere a Palestinei în Europa, susținută de majoritatea țărilor europene, precum și de națiuni precum Rusia și multe state arabe. Această reacție survine după aproape doi ani de conflict în Fâșia Gaza și subliniază o disociere clară a Israelului față de inițiativele internaționale de recunoaștere a statului Palestina.

O femeie în vârstă de 24 de ani, cetățean român, a fost arestată și încarcerată la penitenciarul din Dijon, acuzată de uciderea unui bărbat de 81 de ani în Tournus, incident ce a avut loc pe 20 septembrie 2025. Suspecta a fost identificată pe baza imaginilor de pe camerele de supraveghere și a mărturiilor din jurul incidentului, în care victimei i-au fost aplicate mai multe lovituri de cuțit. Inițial, cazul a fost deschis pentru omor calificat, dar a fost reclasificat în omucidere, din lipsă de dovezi privind premeditarea. Procurorul Patrice Guigon a confirmat că tânăra este urmărită penal pentru 'crimă precedată de o altă infracțiune'.

Fostul președinte Barack Obama a criticat declarațiile lui Donald Trump care sugerează o legătură între administrarea paracetamolului în timpul sarcinii și autismul la copii, descriind aceste afirmații ca o 'violență împotriva adevărului' și subliniind riscurile pe care le reprezintă pentru sănătatea femeilor însărcinate. Vorbind la O2 Arena din Londra în cadrul unui turneu european, Obama a accentuat că aceste comentarii contravin recomandărilor comunității medicale și subminează sănătatea publică. De asemenea, el a evidențiat o 'luptă' între viziuni politice opuse în SUA, criticând populismul lui Trump și complacerea progresiștilor din trecut. În plus, Obama va primi titlul de Cetățean de Onoare al orașului Dublin și va susține un alt eveniment în capitala irlandeză.

În noaptea de luni spre marți, drone neidentificate de mici dimensiuni au fost observate zburând deasupra bazei militare Mourmelon-le-Grand din Franța, ceea ce a determinat autoritățile militare să intensifice măsurile de securitate și să deschidă o investigație. Autoritățile au confirmat că aceste drone nu erau operate de personal militar și că legislația franceză interzice zborul dronelor civile deasupra instalațiilor militare. Incidentul a fost clasificată drept 'excepțional' și a dus la o plângere depusă la jandarmerie. De asemenea, s-a observat un trend alarmant de incursiuni similare în mai multe țări europene, iar în contextul acestora, se suspectează o implicare a Rusiei și a operațiunilor de 'atac hibrid'. În paralel, ministerul german al Apărării a raportat survolarea fregatei 'Hamburg' de către avioane de recunoaștere rusești în timpul exercițiului NATO 'Neptune Strike'. O reuniune a statelor membre UE este programată pentru vineri, pentru a discuta propuneri de securitate, inclusiv un 'zid antidrone'.

Pe 25 și 26 septembrie 2025, președintele american Donald Trump a semnat un ordin executiv care facilitează separarea aplicației TikTok de compania-mamă chineză ByteDance, conform unei legislații din 2024 care impune ca aplicația să fie deținută de investitori non-chinezi. Acordul, evaluat la aproximativ 14 miliarde de dolari, va permite investitorilor americani, inclusiv Oracle, Silver Lake și fondul MGX din Abu Dhabi, să controleze majoritatea operațiunilor, cu ByteDance păstrând o participație sub 20%. În cadrul acestui consorțiu, investitorii americani vor deține 80% din noua companie, care va avea un consiliu majoritar american responsabil de algoritmii aplicației. Termenul-limită pentru finalizarea tranzacției a fost extins până pe 16 decembrie 2025, având în vedere necesitatea de a răspunde preocupărilor legate de securitatea națională și accesul Chinei la datele utilizatorilor americani. Această acțiune a fost negociată în contextul sprijinului expresat de președintele chinez Xi Jinping, deși Beijingul nu a confirmat formal acordul.

În contextul presiunilor internaționale de a limita achizițiile de energie din Rusia, premierul slovac Robert Fico a declarat că Slovacia va căuta modalități de cooperare cu Statele Unite, explicând că doar 2% din veniturile Rusiei provin din aceste achiziții și că alternativele sunt costisitoare și nesigure. Fico a subliniat dificultățile tehnice și financiare cu care se confruntă Slovacia, care nu dispune de infrastructura necesară pentru a înlocui complet combustibilul rusesc. Aceleași teme au fost evidențiate și în discuțiile dintre Viktor Orban, premierul Ungariei, și președintele american Donald Trump, Orban afirmând că renunțarea la energiile din Rusia ar reprezenta un 'dezastru' economic pentru țara sa, estimând o scădere de 4% a economiei. În ciuda eforturilor Uniunii Europene de a reduce dependența energetică de Rusia, atât Slovacia cât și Ungaria continuă să importe combustibili fosili din surse rusești, invocând provocările geografice și infrastructurale care complică diversificarea surselor de energie.

Cancelarul german Friedrich Merz a avansat o propunere pentru crearea unui mecanism european care să permită Ucrainei accesul la un împrumut fără dobândă de 140 miliarde de euro, garantat prin activele rusești înghețate, fără a le confisca. Aceasta a fost discutată într-un context mai larg, în urma unei inițiative a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a propus pe 10 septembrie utilizarea acestor fonduri pentru a susține Ucraina, rambursarea urmând să aibă loc numai după ce Rusia va plăti despăgubiri pentru daunele cauzate de război. În ciuda temerilor legate de reacții negative din partea Rusiei și de certuri între statele membre, discuțiile vor continua într-un summit informale ce va avea loc la Copenhaga, în săptămâna următoare. De asemenea, experții juridici ai Uniunii Europene examinează modalități de a avansa propunerea fără a necesita unanimitatea votului din partea statelor membre, având în vedere posibilele blocaje. Merz a subliniat că o astfel de soluție este esențială pentru sprijinul continuu al Ucrainei, în timp ce multe dintre activele rusești înghețate, evaluate la 210 miliarde de euro, se află majoritar în Belgia.

Recent, Danemarca a fost sub o alertă crescută din cauza prezenței dronelor deasupra mai multor aeroporturi, ceea ce a determinat închiderea acestora și activarea discuțiilor cu NATO privind o posibilă activare a Articolului 4. Ministrul Apărării din Danemarca, Troels Lund Poulsen, a caracterizat incidentul ca un 'atac hibrid', cu posibila implicare a unui actor profesionist, astfel cum sugerează şi premierul Mette Frederiksen, care a legat aceste acțiuni de Rusia, deși Kremlinul a negat orice implicare. Aceste evenimente s-au desfășurat pe fondul unor incursiuni similare recente în spațiul aerian al altor state NATO, inclusiv Polonia și România. De asemenea, avioane rusești, inclusiv MiG-31 și Su-35, au fost interceptate de forțele NATO, care continuă să își întărească prezența în regiune pentru a răspunde provocărilor. În plus, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că este important ca statele membre să fie pregătite pentru orice provocare, subliniind necesitatea de a doborî aeronavele rusești dacă acestea intră în spațiul aerian. România a decis recent să împărtășească o strategie clară privind doborârea dronelor intruzive, reflectând o abordare similară cu cea a Poloniei. Președintele român, Nicușor Dan, a semnalat că țara este sub amenințare din partea acțiunilor de dezinformare rusești și a subliniat nevoia de a proteja suveranitatea națională prin cooperarea cu partenerii internaționali.

Donald Trump a provocat controverse afirmând că utilizarea paracetamolului în timpul sarcinii ar putea fi asociată cu autismul la copii, ceea ce a determinat reacții promptă din partea comunității medicale și a viitoarelor mame. Deși Trump a cerut omisiții de pe eticheta medicamentului și a încurajat evitarea acestuia, specialiștii din întreaga lume, inclusiv organizațiile medicale din SUA și Europa, au respins aceste afirmații, subliniind că nu există dovezi concludente care să le susțină. Instituții precum Organizația Mondială a Sănătății și grupuri de experți din domeniul sănătății confirmă că paracetamolul este considerat sigur pentru utilizarea în sarcină, având un profil de siguranță mai bun decât alternativele în contextul febrei sau durerii. În contrast cu avertismentele lui Trump, multe femei însărcinate, inclusiv din Marea Britanie și Italia, au început să posteze pe TikTok despre utilizarea paracetamolului, contestând aceste declarații și evidențiind necesitatea de consultare medicală înainte de a lua decizii legate de medicație. În acest context, experții atenționează că frica generată de afirmațiile nefondate poate conduce la consecințe serioase asupra sănătății fătului, subliniind importanța unei informări corecte și fundamentate.

Pe 26 septembrie 2025, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a fost întâmpinat cu huiduieli și plecări ale delegaților în timpul discursului său la Adunarea Generală a ONU, unde a reafirmat angajamentul Israelului de a continua acțiunile împotriva Hamas și a cerut sancțiuni împotriva Iranului. Netanyahu a respins ideea unui stat palestinian, afirmând că recunoașterea acestuia ar constitui un 'suicid național' pentru Israel, în timp ce președintele american Donald Trump a declarat că nu va permite anexarea Cisiordaniei. Trump a menționat că un acord pentru Gaza este aproape finalizat, cu detalii discutate în întâlniri cu Netanyahu, și a prezentat un plan de pace cu 21 de puncte, incluzând un armistițiu permanent și o autoritate internațională de tranziție sub conducerea lui Tony Blair, care nu va permite strămutarea populației din Gaza. Liderii arabi și musulmani au solicitat garanții împotriva anexării Cisiordaniei. Reacțiile internaționale la politicile lui Netanyahu s-au intensificat, unii oficiali palestinieni și diplomați internaționali catalogând discursul său drept plin de minciuni. Discursul lui Netanyahu a fost oglindit în proteste pe fondul recunoașterii recente a statului palestinian de către unele țări, iar unii diplomați au părăsit sala în semn de protest. Aceste evenimente semnalează o escaladare a tensiunilor și complexitatea situației în regiune.

Prim-ministrul bulgar, Rosen Jeliazkov, a declarat că Bulgaria va suspenda tranzitul gazelor rusești începând cu anul 2026, conform angajamentelor Uniunii Europene de a înceta importurile rusești de gaze până în 2028. Această decizie a fost luată în contextul unor negocieri în cadrul UE pentru a devansa termenul de încheiere a relațiilor energetice cu Rusia, dar propunerea necesită sprijin unanim din partea statelor membre, cu Ungaria și Slovacia manifestându-și opoziția față de noile sancțiuni. Bulgaria își diversifică sursele de aprovizionare, incluzând gaze naturale lichefiate din SUA, și își dezvoltă potențialul de a deveni un hub pentru energia regenerabilă în regiune.

Un studiu recent desfășurat în București și județul Ilfov a arătat că o treime dintre persoanele cu vârste între 30 și 60 de ani prezintă un risc semnificativ de infarct miocardic sau accident vascular cerebral, conform unei cercetări care a implicat 1.564 de participanți. Dintre aceștia, aproximativ 30% sufereau de hipertensiune arterială, iar majoritatea nu erau în tratament adecvat. De asemenea, un procent similar reporta niveluri crescute de colesterol, iar aproape 70% dintre respondenți nu respectau recomandările de activitate fizică, ceea ce agravează riscurile cardiovasculare asociate. Cardiologul Ștefan Busnatu a subliniat importanța educației în sănătate și a încurajat persoanele cu risc ridicat să consulte specialiști, evidențiind necesitatea unor campanii de informare pentru promovarea unui stil de viață sănătos.

În prima etapă din grupa Ligii Europa, FCSB a obținut o victorie importantă cu 1-0 împotriva echipei Go Ahead din Deventer, grație prestației remarcabile a portarului Ştefan Târnovanu, care a primit o notă de 8,6 de la SofaScore. Târnovanu a subliniat importanța acestei victorii pentru moralul echipei, având în vedere poziția slabă din campionat, și a exprimat speranța că acest meci va marca un nou început. Portarul a subliniat sprijinul esențial al fanilor și a dedicat victoria colegilor săi, printre care și Lix, care a primit urări de sănătate de ziua sa. FCSB va evolua următorul meci împotriva Oțelului, având dorința de a continua forma bună.

Maria Branyas, o supercentenară care a trăit până la 117 ani, a fost subiectul unor studii recente care au analizat genetic și biologic longevitatea sa remarcabilă. Cercetătorii de la Institutul de Cercetare Josep Carreras au descoperit că, deși prezenta semne de îmbătrânire, avea trăsături genetice favorabile sănătății, inclusiv un epigenom tânăr și un nivel scăzut de inflamație. Analizele au relevat și eficiența microbiomului său intestinal. Dr. Manel Esteller a subliniat interacțiunea între moștenirea genetică și alegerile de viață ale Mariei, care a inclus o dietă mediteraneană, activitate fizică regulată și evitarea obiceiurilor nocive. Deși nu s-a putut confirma că consumul de iaurt ar fi fost singurul factor al longevității sale, acesta a fost asociat cu beneficii asupra sănătății. Aceste studii oferă perspective noi asupra îmbătrânirii sănătoase și sugerează strategii pentru creșterea speranței de viață.

Administrația Trump, prin Departamentul de Stat, își propune să împiedice excluderea echipei naționale de fotbal a Israelului din competițiile internaționale, în special înainte de Cupa Mondială din 2026, în contextul discuțiilor UEFA referitoare la suspendarea echipelor israeliene din cauza războiului din Gaza. Aceste discuții au fost amplificate de acuzațiile de genocid adresate Israelului de către o comisie ONU, care a solicitat sancțiuni, subliniind că Israelul răspunde la atacurile Hamas. Deși nu s-a luat o decizie finală cu privire la excluderea Israelului din competiții, se așteaptă ca echipa să participe la un meci important împotriva Norvegiei pe 11 octombrie.

Academia de Studii Economice din București va începe anul universitar 2025-2026 printr-o ceremonie în Aula Magna pe 29 septembrie, la ora 10.00, la care vor participa reprezentanți din mediul universitar și preuniversitar. Un moment important al evenimentului va fi inaugurarea clădirii 'Mihai Eminescu', recent renovată cu o investiție de 164,63 milioane lei, care oferă facilități moderne pentru studiu și cercetare. Rectorul ASE, profesor univ. dr. Nicolae Istudor, a subliniat realizările academice ale instituției, care a admis peste 10.100 de noi studenți, consolidând comunitatea academică la peste 25.000 de membri.

Pe 28 septembrie 2025, cetățenii Republicii Moldova vor fi chemați la urne pentru alegeri parlamentare considerate vitale pentru viitorul politic și economic al țării, aflată între influența Rusiei și aspirațiile de integrare europeană. Președinta Maia Sandu a subliniat importanța scrutinului, avertizând că o victorie a forțelor pro-ruse ar putea compromite progresele în direcția integrării europene și ar putea transforma Moldova într-o bază pentru activități ostile în fața Europei. În contextul unei campanii electorale marcate de acuzații de interferență din partea Kremlinului, sondajele indică o competiție strânsă între Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și opoziția pro-rusă condusă de Blocul Patriotic. Autoritățile moldovene au desfășurat acțiuni de prevenire a manipularii votului, inclusiv rețineri legate de activități de spionaj, și au alertat despre posibile provocări externe, precum proteste violente după alegeri. Totodată, Uniunea Europeană a denunțat o 'campanie de dezinformare fără precedent' orchestrat de Rusia, ceea ce amplifică provocările legate de integritatea procesului electoral. În acest climat tensionat, importanța votului diasporei și a voturilor din regiunile complicate, precum Transnistria, va fi crucială pentru direcția pe termen lung a Moldovei. Apele politice din Moldova sunt extrem de agitate, iar participarea alegătorilor la scrutin este esențială nu doar pentru viitorul național, ci și pentru stabilitatea regională.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că Autostrada Moldovei va beneficia de finanțare integrală prin granturi nerambursabile, o schimbare semnificativă față de planurile inițiale care includeau împrumuturi, această decizie fiind deja acceptată de Comisia Europeană. În plus, Nazare a menționat că tronsonul Focșani-Bacău și alte segmente de infrastructură sunt, de asemenea, complet finanțate din aceste fonduri. El a subliniat importanța dezvoltării infrastructurii în zona Moldovei și a informată despre progresele înregistrate pe tronsonul autostrăzii Ploiești-Buzău. Vicepreședintele Băncii Europene de Investiții este programat să viziteze România săptămâna următoare pentru a semna un împrumut destinat Autostrăzii Sibiu-Pitești, care se află pe calea finalizării.

Președintele Sectorului 1, Nicușor Dan, a abordat în emisiuni recente, pe 25 septembrie 2025, teme economice și politice esențiale pentru România, subliniind importanța stabilității în guvernare. Dan a declarat că nu are un preferat între premierul Ilie Bolojan și președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, apreciind în același timp calitățile ambelor personalități și necesitatea unui consens politic în conducerea organizațiilor mari. De asemenea, el a respins speculațiile privind o presiune asupra lui Bolojan de a demisiona, subliniind colaborarea eficientă între ei. Dan a adus în discuție și problema surplusului de angajați din administrația locală și centrală, sugerând o eficientizare a acestora. El a reafirmat că toate agențiile de rating au convenit asupra unui pachet de măsuri care a contribuit la stabilitatea economică a țării.

Președintele Nicușor Dan a confirmat recent că un sondaj arată o intenție de vot de 40% pentru AUR, aspect pe care îl interpretează nu ca o susținere reală, ci ca o reflectare a dezamăgirii și neîncrederii față de partidele tradiționale din România. El subliniază că mulți cetățeni caută alternative din cauza corupției și a neîncrederii în instituțiile statului. Dan a menționat că este esențial pentru politicieni să recâștige încrederea alegătorilor, oferind soluții la problemele curente, și a negat posibilitatea unei alianțe între PSD și AUR, considerând că acest tip de colaborare nu este viabilă. În acest context, el reafirmă angajamentul său de a colabora cu partidele din coaliția guvernamentală pentru a menține o direcție pro-europeană.

Portarul echipei FCSB, Ştefan Târnovanu, a avut o prestație remarcabilă în meciul din prima etapă a grupelor Ligii Europa, contribuind decisiv la victoria cu 1-0 împotriva echipei olandeze Go Ahead. Târnovanu a fost apreciat cu o notă de 8,6 de la SofaScore, subliniind importanța acestei victorii pentru moralul echipei, având în vedere performanțele slabe din campionat, unde FCSB se află pe un loc dezamăgitor. El a evidențiat sprijinul esențial al fanilor și a dedicat victoria colegului său, Lix, dorindu-i sănătate. Următorul meci al echipei FCSB va fi împotriva formației Oțelul, iar echipa speră să continue forma bună obținută în Liga Europa.

În seara de 25 septembrie 2025, președintele Nicușor Dan a abordat tema pensiilor magistraților, accentuând necesitatea corectării anomaliilor din sistemul de justiție, unde pensiile sunt mai mari decât salariile. El a clarificat că o nouă lege propusă de guvernul Bolojan va modifica modul de calcul al pensiilor și va crește vârsta de pensionare, având în vedere o tranziție de 10 ani, cu aplicare în următorii 10-15 ani, sub rezerva aprobării Curții Constituționale, care a amânat pronunțarea până pe 8 octombrie. Într-o intervenție separată, Dan a salutat aprobarea recentă a legii care stabilește că pensia magistraților nu trebuie să depășească salariul acestora, denunțând ca anormală situația precedentă și subliniind presiunea pusă pe judecători în activitatea lor, promovând astfel o vârstă de pensionare mai mare pentru a asigura eficiența justiției.

Incendiul care a izbucnit marți seară la un depozit din Aleea Hobița, Sector 2, a fost stins joi dimineața după o intervenție extinsă care a implicat 26 de autospeciale. Flăcările s-au extins pe o suprafață de peste 7.000 de metri pătrați, grav afectând structura metalică a clădirii. Din cauza fumului dens, au fost emise patru mesaje RO-Alert pentru locuitorii din sectoarele 2, 3, 4 și 5, care au fost sfătuiți să se protejeze. Măsurătorile ulterioare au arătat o revenire a calității aerului în limite normale, deși inițial, poluarea a atins valori de până la 12 ori mai mari decât limitele acceptate din cauza arderii materialelor plastice. Autoritățile monitorizează în continuare zona, iar două autospeciale se află la fața locului pentru a se asigura că nu mai există riscuri.

Președintele chinez Xi Jinping a anunțat într-un mesaj video la un mini-summit ONU desfășurat la New York că China se angajează să reducă emisiile nete de gaze cu efect de seră cu 7-10% până în 2035, comparativ cu nivelul maxim estimat pentru acest an, 2025. Deși este considerat de unii experți ca un angajament insuficient pentru a combate schimbările climatice, acest obiectiv reprezintă o premieră prin stabilirea unei cifre precise pe termen scurt sau mediu, însemnând o reducere anuală de până la 1,4 miliarde de tone. China, fiind cea mai mare sursă de dioxid de carbon global, și-a propus și un obiectiv de neutralitate a carbonului până în 2060. Criticile vin din partea specialiștilor care afirmă că măsurile actuale sunt prea slabe și nu reflectă leadership-ul necesar în soluționarea crizei climatice, având în vedere dependența continuă de energia pe bază de cărbune, deși s-au realizat investitii semnificative în energii regenerabile. Acest angajament al Chinei este de așteptat să influențeze negocierile viitoare în cadrul summitului climatic COP30, programat pentru noiembrie în Brazilia.

Pe 26 septembrie 2025, la Casa Albă, președintele Donald Trump s-a întâlnit cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, abordând teme relevante pentru cooperarea dintre cele două țări în contextul războiului din Ucraina. Trump a reiterat importanța ca Turcia să oprească importurile de petrol din Rusia, cerere menționată în discuții anterioare din 25 septembrie. Cu această ocazie, Trump a arătat disponibilitatea de a ridica sancțiunile impuse sectorului de apărare turc, sancțiuni care au fost instaurate în 2020 după achiziția sistemelor S-400 din Rusia. De asemenea, el a propus reducerea dependenței energetice a Ungariei de Rusia. În ciuda problemelor persistente din relațiile bilaterale, cum ar fi cele legate de avioanele F-35, Erdogan a subliniat dorința de cooperare mai strânsă cu SUA, în timp ce Trump a făcut remarci privitoare la discuțiile despre alegerile fraudate, indicând o relație personală strânsă între cei doi lideri. Această întâlnire a generat optimism privind viitorul relațiilor dintre Turcia și SUA și a subliniat rolul esențial pe care Erdogan l-ar putea avea ca mediator în contextul conflictului ucrainean.

Președintele României, Nicușor Dan, a ales să nu participe la Adunarea Generală a ONU, considerând o opțiune mai utilă prezența în țară, unde a avut întâlniri cu investitori și a participat la ședințe ale coaliției și ale Consiliului Suprem de Apărare al Ţării (CSAT). El a menționat că România a fost reprezentată de ministra de Externe, Oana Țoiu, cu care s-a consultat înainte de decizia sa, subliniind că activitățile interne erau prioritare. Criticile au apărut în contextul în care Dan a fost acuzat că își prioritizează timpul pentru vacanțe și festivaluri, în loc să se implice în situații de criză, precum inundațiile din Broșteni, generând percepția de indiferență față de problemele interne ale țării. Deși și-a justificat absențele prin întâlniri politice și economice, imaginea sa a fost afectată de aceste critici, îndeosebi în raport cu absența de la un eveniment internațional important.

Pe 26 septembrie 2025, o dubă a Poliției din Dolj, în care se aflau doi agenți, a fost implicată într-un accident rutier pe DN 66, fiind proiectată într-un cap de pod după ce au transportat deținuți la arestul Inspectoratului din Gorj. Unul dintre agenți a necesitat îngrijiri medicale. Pe 25 septembrie, aceeași zi, o autospecială a Inspectoratului de Poliție Județean Dolj a fost acroșată de un autoturism care a efectuat un viraj la stânga, rezultând rănirea unui polițist care a fost transportat la spital. În ambele incidente, niciunul dintre șoferii implicați nu a consumat alcool, iar autoritățile au deschis dosare penale pentru vătămare corporală din culpă în fiecare caz. Detaliile accidentului de pe 25 septembrie includ transportul poliției de persoane reținute.

În cadrul unor declarații recente, liderii PSD și UDMR au reafirmat stabilitatea actualei coaliții de guvernare, excluzând categoric o colaborare cu AUR. Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, a subliniat nevoia de a oferi soluții economice pentru a contracara retorica negativă și popularitatea în creștere a AUR, declarând că guvernul ar putea rămâne în funcție până în martie 2027, conform protocolului coaliției. Tanczos Barna, vicepremierul UDMR, a adăugat că nu există un scenariu pentru destrămarea coaliției, considerând o alianță PSD-AUR ca fiind 'total anormală'. Amândoi liderii politici au recunoscut provocările economice cu care se confruntă guvernul și necesitatea de a recâștiga încrederea electoratului.