Septembrie 2025

Psihologul Mihai Copăceanu a evidențiat o tendință alarmantă în creșterea consumului de droguri în rândul adolescenților, în special la vârsta de 13 ani, când fetele de gimnaziu încep să consume substanțe interzise. Această perioadă este caracterizată printr-o curiozitate crescută și influența anturajului, care pot duce la comportamente de risc. Primul an de facultate este o altă etapă vulnerabilă datorită scăderii supravegherii din partea părinților, ceea ce amplifică expunerea tinerilor la droguri și alcool. Copăceanu subliniază că părinții se confruntă adesea cu disperarea, neștiind cum să reacționeze la această problemă, și propune monitorizarea activităților sociale ale copiilor, promovând interacțiuni în anturaje pozitive. El recomandă ca educația pentru formarea unor relații sănătoase să înceapă devreme în parcursul școlar, având în vedere că influența anturajului joacă un rol esențial în dezvoltarea adolescenților.

Judecătorul federal Steven D. Merryday a respins o plângere de 85 de pagini depusă de Donald Trump împotriva ziarului 'The New York Times', calificând-o ca fiind necorespunzătoare și inadmisibilă, și oferindu-i un termen de 28 de zile pentru a depune o nouă plângere, limitată la 40 de pagini. În cadrul hotărârii, judecătorul a subliniat că plângerea conține 'injurii și invective' și nu respectă cerințele legale. Trump a solicitat daune de 15 miliarde de dolari, acuzând publicația de defăimare, dar judecătorul s-a concentrat pe aspectele de formă ale plângerii, refuzând să discute validitatea acuzațiilor. New York Times a reacționat afirmând că procesul este lipsit de temei și are scopul de a descuraja jurnalismul independent.

Deținătoarea trofeului, Italia, s-a calificat în finala Billie Jean King Cup după o victorie dramatică cu 2-1 împotriva Ucrainei, revenind de la un dezavantaj inițial. Meciul a avut loc la Shenzhen Bay Sports Centre Arena, iar echipa italiană a devenit astfel prima formație care ajunge în trei finale consecutive ale competiției. În prima partidă, Marta Kostyuk a obținut o victorie pentru Ucraina la simplu împotriva Elisabetei Cociarretto, însă Jasmine Paolini a egalat, învingând-o pe Elina Svitolina. În meciul decisiv de dublu, duo-ul format din Sara Errani și Jasmine Paolini a câștigat împotriva perechii ucrainene Kichenok/Kostyuk cu 6-2, 6-3. Italia va întâlni în finală câștigătoarea confruntării dintre Statele Unite și Marea Britanie, programată pentru sâmbătă.

În cadrul actualei etape a competițiilor din Superligă, Liga 2 și Liga 3, Federația Română de Fotbal a anunțat organizarea unui moment de reculegere în memoria fostului fotbalist și antrenor Florin Marin, care a decedat pe 18 septembrie 2025, la vârsta de 72 de ani. Născut pe 19 mai 1953 în București, Marin a avut o carieră de succes ca fundaș central, jucând pentru echipe precum Rapid București și Steaua București, iar ulterior a antrenat diverse cluburi din Liga 1 și Liga 2, inclusiv echipa națională U21. Federația transmite condoleanțe familiei și tuturor celor care l-au cunoscut, subliniind impactul său asupra fotbalului românesc.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat reluarea negocierilor cu Comisia Europeană pentru ajustarea țintelor de decarbonizare, după ce România s-a angajat să închidă centralele pe cărbune, ceea ce ar putea conduce la creșterea prețurilor energiei electrice cu 25-30% și riscul de blackouts. Ivan a specificat că închiderea acestora, planificată pentru 31 decembrie, ar putea atrage penalități de până la 2 miliarde de euro pentru nerespectarea angajamentelor din 2020. Ministerul propune soluții pentru stabilizarea pieței energetice, care includ păstrarea cărbunelui în mixul energetic și simplificarea procedurilor pentru investiții în infrastructura energetică. De asemenea, România importă aproximativ 22% din energia necesară, iar falia în producția din surse regenerabile în sezonul rece complică situația energetică. Ivan a subliniat necesitatea intervenției CSAT pentru deblocarea finalizării hidrocentralelor și impactul prețului ridicat al energiei asupra competitivității economice a țării.

Premier Energy Group a semnat un acord pentru achiziționarea a 51% din Iberdrola Renovables Magyarorszag KFT, un portofoliu de parcuri eoliene cu o capacitate totală de 158 MW, pentru suma de 128 milioane euro. Această tranzacție, care reprezintă prima investiție majoră a grupului în afara piețelor tradiționale din România și Republica Moldova, va permite Premier Energy să își crească capacitatea de producție regenerabilă în regiune la peste 500 MW. Tranzacția va fi finalizată la sfârșitul anului 2025 sau începutul anului 2026, supusă aprobatărilor de reglementare, și va beneficia de o finanțare externă angajată de 90 milioane euro. Premier Energy, listată pe BVB în 2024, continuă să își extindă portofoliul de energie regenerabilă, punând accent pe stabilitatea și potențialul de creștere al pieței ungare.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat o analiză internă privind directorul Constantin Bordeianu, condamnat penal de două ori pentru conducere fără permis și care gestionează investiții de aproape 14 miliarde de euro, fără a avea expertiza necesară. Ivan a subliniat importanța actualizării legislației pentru a interzice persoanelor cu dosare penale ocuparea funcțiilor de conducere, menționând că acestea pot afecta imaginea instituțiilor. De asemenea, fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a denunțat abuzuri în promovarea lui Bordeianu, subliniind că nu îndeplinește criteriile legale necesare. Ivan a promis o anchetă pentru a clarifica aspectele legate de respectarea criteriilor de transparență și legalitate în numirea acestuia.

Instituțiile din România subliniază importanța completării bianuale a certificatului de viață de către pensionarii care locuiesc în străinătate, aceasta fiind o cerință stabilită prin Legea nr. 360/2023, în vigoare din 1 septembrie 2024. Până pe 30 septembrie 2025, pensionarii trebuie să transmită acest document, care anterior era necesar o singură dată pe an. În județul Iași, dintr-un total de aproximativ 2.000 de beneficiari, 1.000 au trimis deja certificatul, iar restul sunt în proces de completare. Nerespectarea termenului va duce la suspendarea automată a pensiei, ceea ce poate provoca întârzieri financiare considerabile pentru beneficiari. Certificatul de viață trebuie să fie semnat de o autoritate legală din țara de reședință a pensionarului.

Franța traversează o criză politică și economică severă, caracterizată printr-o instabilitate fără precedent, înregistrând cinci prim-miniștri în mai puțin de doi ani și o majoritate parlamentară fragmentată. Problemele economice, inclusiv un deficit bugetar major și o datorie publică ce depășește 3.000 de miliarde de euro, au dus la ample greve și proteste sociale, care reflectă nemulțumirea cetățenilor față de măsurile de austeritate impuse. În acest context, președintele Emmanuel Macron a anunțat alegeri anticipate pentru iulie 2024, încercând să stabilizeze situația. Recent, agenția de rating Fitch a retrogradat statutul Franței, amplificând îngrijorările investitorilor și crescând costurile de împrumut. Analiștii avertizează că, în absența unor reforme eficiente, țara riscă o creștere a extremismului politic și chiar necesitatea unei asistențe externe din partea FMI.

În seara zilei de vineri, un accident rutier pe DN 1B, în localitatea Merei, județul Buzău, a implicat șase autovehicule, provocând blocarea completă a circulației pe ambele sensuri. Centrul Infotrafic din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române a anunțat că momentan nu se cunosc detalii despre eventualele victime, iar persoanele implicate vor fi evaluate medical. Valorile de trafic sunt în creștere și se estimează că circulația va fi reluată în jurul orei 22:00.

Proiectul de lege depus de deputații independenți Radu Mihail Ionescu și Monica Ionescu, care prevede pedepse cu închisoarea între 3 și 7 ani pentru vătămarea fătului după 14 săptămâni de sarcină, a generat reacții vehemente din partea partidelor politice și organizațiilor sociale. Criticii, printre care se numără liderul AUR George Simion și deputata PSD Victoria Stoiciu, avertizează că inițiativa ar putea reduce perioada legală pentru întreruperea sarcinii de la 14 săptămâni la 8 săptămâni și ar putea duce la transformarea fătului în persoană din punct de vedere juridic. S-a subliniat că proiectul, care extinde definirea vătămării fătului, induce confuzii între infracțiunile legate de avort și cele de vătămare, iar experții în drept consideră că legislația curentă este suficientă. Deși Ionescu a respins aceste acuzații, afirmând că inițiativa vizează protejarea fătului, nu restricționarea avortului, controversele persistă, iar discuțiile politice continuă.

Premierul României, Ilie Bolojan, a declarat recent că toate companiile de stat care pot fi redresate trebuie să continue să funcționeze, în timp ce cele care înregistrează pierderi cronice și au datorii semnificative vor fi închise, considerându-le o 'gaură neagră' pentru bugetul de stat. El a subliniat dificultățile în încasarea veniturilor bugetare, legate de evaziunea fiscală și legislația inadecvată, menționând că ANAF a început să îmbunătățească colectarea impozitelor prin modificări legislative recente. Bolojan a adăugat că există firme, în special din sectorul energiei, care sunt într-o situație critică și a cerut măsuri ferme împotriva companiilor neviabile, sugerând că numai cele cu potențial de redresare ar trebui să beneficiaze de suportul statului. De asemenea, premierul a abordat problema evaziunii fiscale și a anunțat reforme pentru a închide portițele legislative care facilitează această practică.

Excedentul comercial al Germaniei cu Statele Unite a scăzut cu aproximativ 15% în primele șapte luni ale anului 2025, ajungând la 34,6 miliarde de euro, cel mai redus nivel din 2021, conform datelor Oficiului Federal de Statistică. Exporturile germane către SUA au suferit un declin de 5,3%, în timp ce importurile din SUA au crescut cu 2,2%. Scăderea excedentului se datorează introducerii de taxe vamale de 15% și majorării tarifelor pe oțel și aluminiu de către SUA, complicând relațiile comerciale. Cu toate acestea, Statele Unite continuă să fie principalul partener comercial al Germaniei, deși este de așteptat ca aceste tarife să afecteze comerțul bilateral pe termen lung.

România a obținut un loc în Consiliul Guvernatorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) pentru perioada 2025-2027, conform rezultatelor votului din 19 septembrie 2025. Aceasta marchează o revenire în acest for internațional, având în vedere că România a mai fost membru între 2008 și 2010. Această alegere este o recunoaștere a expertizei țării în sectorul nuclear civil, evidențiată prin realizări precum Centrala Nucleară de la Cernavodă. Ministerul Afacerilor Externe subliniază importanța acestei alegeri ca o oportunitate de a sprijini utilizarea pașnică a energiei nucleare și de a contribui activ la elaborarea standardelor de securitate nucleară. Ministrul Oana Ţoiu a exprimat angajamentul României de a colabora cu diverse instituții pentru a gestiona provocările din domeniu și a promova obiectivele AIEA.

Vineri, 19 septembrie 2025, Bursa de Valori București a înregistrat o scădere generalizată pe toți indicii, principalul indice BET depreciindu-se cu 1,21%, ajungând la 20.648,34 puncte, însoțit de declinuri și pentru indicii BET-Plus și BET-XT. Valoarea totală a tranzacțiilor a fost de 322,64 milioane lei (aproximativ 63,61 milioane euro), cele mai lichide acțiuni fiind cele ale Băncii Transilvania, care au atins tranzacții de 199,55 milioane lei, urmate de OMV Petrom și Hidroelectrica. De asemenea, s-au înregistrat creșteri notabile pentru acțiunile Green Tech International, Transelectrica și Turism Felix, în timp ce cele mai mari scăderi au fost observate la Conted, Societatea Energetică Electrica și Sinteza.

Premierul Ilie Bolojan a evidențiat impactul semnificativ al măsurilor de austeritate asupra bugetului educațional, estimând costurile între patru și cinci miliarde de lei anual. Deși 62% dintre elevi beneficiază de burse, numărul acestora a crescut de 25 de ori în ultimii trei ani, ajungând la aproape un miliard de euro în 2024 de la 200 de milioane de lei în 2021. Aceste cheltuieli nu sunt sustenabile fără un buget excedentar, iar reducerea posturilor didactice complică și mai mult situația. Premierul a subliniat necesitatea unei reforme în educație, având în vedere că numărul elevilor scade, ceea ce face imposibilă continuarea acestor cheltuieli fără o strategie bugetară adecvată.

Pe plaja Paradise din Thassos, turiștii români au avertizat cu privire la curenții RIP prezenți în zonă, care reprezintă un pericol semnificativ pentru siguranța înotătorilor. Acești curenți pot trasa rapid persoanele în larg, iar utilizatorii de pe rețelele sociale au relatat experiențe traumatizante, subliniind importanța precauției. Martorii au confirmat că efectele curenților se fac simțite chiar și în ape puțin adânci, ceea ce accentuează necesitatea de a cunoaște metodele corecte de evacuare dintr-un astfel de curent. Un turist a menționat că pericolele similare ale curenților RIP se regăsesc și pe litoralul românesc, inclusiv la Năvodari și Vama Veche. Reacțiile utilizatorilor pe platformele de socializare au arătat o îngrijorare comună și au sfătuit toți vizitatorii să fie prudenți atunci când se află în apă, în special familiile cu copii.

O brățară de aur veche de 3.000 de ani, disparută pe 9 septembrie din Muzeul Egiptean din Cairo, a fost găsită topită după ce a fost furată de o specialistă în restaurare. Bijuteria, decorată cu o sferă din lapis-lazuli și datând din epoca regelui Amenemope, a fost vândută unui negustor pentru aproximativ 3.735 de dolari, înainte de a fi topită. Incidentul a determinat arestarea a trei suspecți și confiscarea brățării, evaluată la aproximativ 4.000 de dolari. Ministerul Turismului și Antichităților a anunțat că va verifica toate celelalte artefacte din laboratorul de restaurare pentru a preveni noi furturi. Acest incident are loc cu câteva săptămâni înainte de deschiderea Marelui Muzeu Egiptean, prevăzută pentru 1 noiembrie 2025.

Ministrul german al Muncii, Barbel Bas, a anunțat că va înăspri sancțiunile pentru persoanele care solicită ilegal beneficii sociale, inclusiv indemnizațiile de șomaj. El a subliniat că sprijinul financiar trebuie să ajungă doar la cei care au cu adevărat nevoie, în condițiile în care un studiu recent a arătat că 72% dintre beneficiari consideră că suma de 563 de euro pe lună nu este suficientă pentru o viață demnă. În plus, ministrul a evidențiat importanța unei colaborări mai bune între autorități pentru a combate angajările ilegale și a anunțat înființarea unui centru de competențe dedicat prevenirii fraudei în domeniul beneficiilor sociale.

Grupul format din companiile turce Belin Mining, Ceylan Metal Grup, Nakkaș Holding și GTS Investments B.V. a trimis o scrisoare de intenție către ArcelorMittal și autoritățile române pentru a prelua combinatul ArcelorMittal Hunedoara, care a anunțat recent închiderea activității din cauza costurilor ridicate la energia electrică și a concurenței internaționale, peste 477 de angajați fiind trimiși în șomaj tehnic. Președintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor, a confirmat primirea acestei scrisori, subliniind interesul investitorilor de a continua producția de profile laminate și de a realiza investiții în modernizare. ArcelorMittal a decis oprirea definitivă a producției pe 12 septembrie 2025, invocând imposibilitatea de a concura pe piețele interne și internaționale, ceea ce a determinat autoritățile locale să solicite desecretizarea contractului de privatizare din 2003 în contextul acestei crize.

Fostul președinte PNL, Theodor Stolojan, a exprimat nemulțumiri față de opozitia PSD și a altor partide împotriva reformei administrației locale inițiate de premierul Ilie Bolojan, subliniind că aceasta generează o stagnare și un sentiment de dezgust în rândul populației. Stolojan a contrastat eforturile de a-l convinge pe Bolojan că greșește, comparându-le cu 'vânzarea castraveților grădinarului'. El a subliniat că măsurile recente, cum ar fi înghețarea salariilor și pensiilor, afectează negativ cetățenii și au contribuit la nemulțumiri. Fostul premier a avertizat că o eventuală respingere de către Curtea Constituțională a reformelor propuse pentru pensiile magistraților ar putea amplifica aceste proteste, accentuând astfel urgența implementării reformelor necesare.

Pe 1 octombrie, președintele Consiliului European, António Costa, va conduce o reuniune informală a liderilor Uniunii Europene la Copenhaga, în contextul încălcării recente a spațiului aerian estonian de către avioane militare rusești, un incident pe care liderii îl consideră o provocare inacceptabilă. Costa subliniază necesitatea unui răspuns colectiv și consolidarea flancului estic al Europei, precum și intensificarea cooperării în domeniul apărării. Reuniunea va aborda modalitățile de consolidare a solidarității între statele membre pentru a răspunde provocărilor actuale din partea Rusiei.

Operațiunile TikTok din Statele Unite se află într-o stare incertă, în ciuda unor discuții recente între președintele american Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping. Trump a exprimat dorința de a găsi un cumpărător american pentru aplicație, menționând că în timpul convorbirii s-a ajuns la progrese, dar detalii precise despre eventualul acord nu au fost confirmate de partea chineză. În timp ce Xi Jinping a solicitat un mediu echitabil pentru investitorii chinezi și a avertizat împotriva impoziției de restricții comerciale unilaterale, întrebările persistă cu privire la structura de proprietate a TikTok și controlul algoritmului, esențial pentru funcționarea aplicației. Congresul SUA a stabilit o dată limită pentru vânzarea activelor TikTok până în ianuarie 2025, adăugând presiune asupra negocierilor, având în vedere că aplicația este utilizată de aproximativ 170 de milioane de utilizatori în America. Discuțiile vor continua la summitul APEC din Coreea de Sud, unde se speră că se va ajunge la un acord clar, în ciuda divergențelor existente între cele două țări, inclusiv cele legate de alte teme importante precum comerțul și războiul din Ucraina.

În meciul din Cupa Rusiei dintre Zenit Sankt Petersburg și Ahmat Groznîi, fundașul tunisian Nader Ghandri a fost eliminat inițial cu cartonaș roșu, dar decizia a fost anulată de VAR, permițându-i să revină pe teren. După ce a oferit tricoul său unui suporter înainte de a fi notificat despre anularea cartonașului, Ghandri s-a întors în meci fără tricou, iar suporterul i-a returnat cadoul. Ghandri a marcat un gol și, la finalul partidei, l-a căutat pe suporter pentru a-i oferi tricoul cu care jucase, demonstrând astfel recunoștință.

O investigație a Poliției din Hunedoara a fost deschisă după ce un băiat de 15 ani a fost agresat vineri pe strada 22 Decembrie din Petroșani. Adolescențul a fost amenințat cu un cuțit și lovit cu o piatră de două persoane necunoscute. Deși nu exista urme vizibile de agresiune, victima a solicitat asistență medicală și a fost transportată la spital. Autoritățile continuă să cerceteze circumstanțele incidentului și să identifice autorii agresiunii.

Octavian Popescu, jucătorul de 22 de ani de la FCSB, traversează o perioadă dificilă, având o cădere abruptă în performanțe comparativ cu debutul său. Impresarul Ioan Becali a subliniat influența negativă a anturajului asupra fotbalistului, menționând o viață dezordonată care a dus la distrageri sociale, iar Popescu a ratat un transfer la Benfica Lisabona din cauza problemelor de comunicare și a pretențiilor financiare ale clubului. În actualul sezon, el nu a reușit să marcheze în cele 11 meciuri și nu mai este eligibil pentru regula U21, având locul de titular pierdut. În acest context, o întâlnire decisivă este programată între Popescu, impresarul său și Gigi Becali, având scopul de a-l ajuta să își redreseze cariera, întrucât evaluarea jucătorului a scăzut de la 4 milioane de euro în 2022 la 1,4 milioane de euro.

Procuratura Generală a anunțat că Ministerul Justiției din Grecia a revocat decizia de suspendare a extrădării lui Vladimir Plahotniuc, asigurând astfel transferul acestuia în Republica Moldova, programat pentru 25 septembrie. Plahotniuc, un oligarh căutat de autoritățile moldovene de peste șase ani, este sub anchetă în mai multe dosare penale, inclusiv unul privind furtul a un miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc. Procesul de extrădare a fost reluat în urma discuțiilor între autoritățile din Moldova și Grecia, iar procurorul Alexandru Cernei a confirmat că Plahotniuc va fi încarcerat în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău pentru a aștepta judecarea cauzelor sale.

În contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, foști ambasadori americani subliniază importanța acestor alegeri pentru soarta Republicii Moldova și a securității regionale. Aceștia avertizează că o victorie a forțelor pro-ruse, susținute de Kremlin, ar putea destabiliza securitatea regională și ar amenința flancul estic al NATO, oferind un nou punct de sprijin pentru agresiunea Rusiei în regiune. Într-o scrisoare deschisă adresată cetățenilor moldoveni, ambasadorii exprimă solidaritate cu președinta Maia Sandu și cu partidul său, PAS, îndemnând alegătorii să opteze pentru democrație și integrare europeană. Președinta Sandu a afirmat că rezultatul acestor alegeri va decide viitorul democratic al Moldovei și parcursul său spre Uniunea Europeană, în timp ce amenințările dezinformării și atacurilor hibride rămân prezente, complicând procesul electoral.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat recent inițiative menite să abordeze criza prețurilor mari la energia electrică și să sprijine turismul economic în România. Pe 19 septembrie, Ivan a prezentat un memorandum destinat Guvernului, ce va fi supus analizei Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), conținând o analiză detaliată a situației energetice, date tehnice și propuneri pentru îmbunătățirea condițiilor de avizare a proiectelor energetice. În cadrul planului, se subliniază crearea unui fond pentru investiții strategice și stimulente fiscale pentru companiile care utilizează gaz natural, având ca obiectiv reducerea deficitului comercial și promovarea energiei electrice produse local, inclusiv prin dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Ivan a menționat că prețurile energiei electrice din România sunt printre cele mai mari din Uniunea Europeană, ceea ce afectează bugetul familiilor și competitivitatea companiilor. Scopul declarat al acestor măsuri este transformarea României din importator net de energie în exportator net în următorii șapte ani.

În noaptea de 19 spre 20 septembrie 2025, forțele ucrainene au lansat atacuri cu drone asupra instalațiilor petroliere, vizând în special regiunile Saratov și Samara, pentru a perturba infrastructura energetică rusă, în contextul unei crize de combustibil din Rusia. Aceste atacuri au dus la daune semnificative, inclusiv o explozie și un incendiu la o rafinărie din Saratov, unde a fost rănită o persoană. Guvernatorul Roman Busarghin a confirmat daune la locuințe și vehicule, menționând rănirea unei femei, însă impactul asupra rafinăriilor nu a fost confirmat în totalitate. Ministerul Apărării al Rusiei a declarat că a interceptat 149 de drone, dintre care 27 în Saratov și 15 în Samara. De asemenea, raportări anterioare din 18 septembrie indicau atacuri asupra rafinăriilor din Bașkortostan și Volgograd, care au dus la penurii de combustibil și cozi lungi la benzinării. Aceste atacuri, pe lângă deteriorarea infrastructurii, sunt considerate o strategie eficientă pentru afectarea economiei ruse, într-una dintre cele mai grave crize de combustibil din ultimele decenii. Guvernul rus analizează soluții pentru a gestiona deficitul bugetar, inclusiv creșterea TVA-ului.

Pe 19 septembrie 2025, un incident major a avut loc la Aeroportul Internațional Henri Coandă din București, unde echipajul unei aeronave a raportat prezența unei drone civile de mici dimensiuni la aproximativ 3,5 km de aeroport, în timpul pregătirilor pentru aterizare. Aeronava a aterizat în siguranță la ora 15:45, iar incidentul a fost imediat raportat autorităților, inclusiv Autorității Aeronautice Civile Române, Companiei Naționale Aeroporturi București și ROMATSA, care au inițiat o anchetă comună. Ancheta a condus la identificarea dronei și a locației de operare, subliniind riscurile asociate utilizării neautorizate a dronelor în apropierea aeroporturilor, unde operarea acestora este interzisă. Pilotul Tarom, Cezar Osiceanu, a remarcat pericolele pe care le reprezintă dronele pentru zborurile comerciale și a solicitat o reglementare mai strictă, menționând că aeroporturile militare ar putea fi și mai vulnerabile. Autoritățile au avertizat că utilizarea ilegală a dronelor poate avea consecințe legale severe.

Pe 19 septembrie 2025, Comisia Europeană a propus un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, axat pe sectorul energetic și pe entitățile care sprijină eludarea sancțiunilor. Pachetul, discutat în urma unor întâlniri cu președintele american Donald Trump, include interdicția importurilor de gaz natural lichefiat rusesc și restricții pentru companiile care procesează combustibili din Rusia. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a dezvăluit că, deși importurile de petrol rusesc s-au redus semnificativ, provocarea gazului rusesc rămâne o problemă urgentă, cu 19% din necesarul de gaze al UE provenind din Rusia. Sancțiunile vor viza și companiile și persoanele care colaborează cu Moscova, inclusiv bănci și platforme de criptomonede. În același timp, Estonia a raportat recente încălcări ale spațiului său aerian de către avioane rusești, provocând o reacție rapidă din partea NATO, avioanele italiene F-35 intervenind pentru a le intercepta. Incidentul, considerat de oficialii estonieni drept unu fără precedent, a determinat guvernul de la Tallinn să solicite activarea articolului 4 din Tratatul NATO, ceea ce implică consultări urgente între aliați. Ministerul rus al Apărării a contestat acuzațiile, afirmând că zborul avioanelor a fost planificat conform regulilor internaționale. Reacțiile internaționale s-au intensificat, cu România și alte state membre NATO exprimând solidaritate cu Estonia și cerând măsuri concrete împotriva agresiunii rusești.

Comitetul Olimpic Internațional a decis ca sportivii ruși și belaruși să concureze ca sportivi neutrali independenți la Jocurile Olimpice de iarnă din 2026, fără steag național sau imn, în urma suspendării Comitetului Olimpic Rus în octombrie 2023, din cauza recunoașterii regiunilor ocupate din Ucraina. Această decizie menține sancțiunile anterior aplicate la Jocurile Olimpice de vară din 2024. Participarea sportivilor va fi conditionată de o verificare riguroasă pentru a dovedi că nu au legături cu forțele armate ruse sau nu susțin conflictul din Ucraina, iar echipele rusești rămân excluse de la competiții. Jocurile Olimpice de iarnă sunt programate să înceapă pe 6 februarie 2026, iar patru patinatori ruși au obținut deja aprobarea pentru a încerca să se califice ca sportivi neutri.

Guvernul, condus de premierul Ilie Bolojan, se pregătește să decidă săptămâna viitoare asupra prelungirii plafonării adaosului comercial la alimentele de bază, măsură care expiră pe 1 octombrie. Discuțiile recente au evidențiat poziția pro-plafonare a PSD și UDMR, în contrast cu opoziția PNL și USR care consideră măsura ineficientă. În cadrul consultărilor cu marii retaileri, aceștia au acceptat să respecte decizia Guvernului, deși nu sunt de acord cu plafonarea, care impune un adaos de maxim 5%. Creșterea prețurilor alimentelor și o inflație estimată de peste 10% au condus la presiuni politice pentru menținerea plafonării. Consultanții economici avertizează că măsura ar putea genera efecte adverse asupra concurenței și sugerează importanța reglementării prețului energiei. În plus, premierul a subliniat necesitatea promovării produselor românești, deși comercianții se confruntă cu dificultăți în asigurarea stocurilor din partea fermierilor locali.

În data de 19 septembrie 2025, Hidroelectrica a decis încetarea de comun acord a mandatelor directorului general Károly Borbély și directorului financiar Marian Fetița pentru a răspunde presiunilor din partea Comisiei Europene, care a semnalat deficiențe în guvernanța corporativă ce ar putea afecta accesul la fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Demisiile lor au venit ca urmare a riscurilor de penalizări estimate la 16 milioane de euro, subliniind importanța transparenței în procesele de selecție. În locul lor, Bogdan-Nicolae Badea a fost numit CEO interimar, iar Radu-Ioan Constantin va exercita atribuțiile de CFO. Hidroelectrica se confruntă cu provocări financiare severe, incluzând o scădere de 41% a profitului net în prima parte a anului 2025, iar Ministerul Energiei a cerut măsuri imediate pentru a remedia deficiențele identificate. Consiliul de Supraveghere al companiei a confirmat că, deși nu au fost constatate nereguli în activitatea conduceRii anterioare, această decizie a fost luată pentru a preveni pierderi financiare și a asigura continuitatea operațiunilor.

Pe 19 septembrie 2025, autoritățile ruse au declarat 'Mișcarea Satanistă Internațională' ca fiind o organizație teroristă, ceea ce expune persoanele asociate la pedepse severe. Această decizie a fost precedată de o hotărâre a Curții Supreme din iulie, care a interzis oficial mișcarea, deși nu există dovezi ale existenței unei organizații formale sub acest nume. Justificările autorităților subliniază că mișcarea promovează ideologii extremiste și comportamente criminale, inclusiv împotriva minorilor, și este văzută ca parte a unei tendințe mai largi de reprimare a comunităților percepute ca amenințări, cum ar fi comunitatea LGBT+. Această acțiune reflectă retorica președintelui Vladimir Putin și legătura sa strânsă cu Biserica Ortodoxă Rusă.