Iulie 2026

Spania a ridicat ordinele de evacuare pentru 15 localități afectate de incendiile de vegetație, permițând locuitorilor să revină la casele parțial distruse, în timp ce Franța se confruntă cu riscul reaprinderii a 14 focare, inclusiv în stațiunea Lacanau, pe fondul prognozelor de noi valuri de căldură și vânt uscat ce agravează situația. Incendiile din sud-vestul Franței au atins o intensitate extremă, generând fenomene rare de tip pirocumulonimbus (nori de foc), un semn al intensificării și imprevizibilității acestor dezastre în contextul schimbărilor climatice, deși în apropiere de Madrid situația se stabilizează treptat, cu peste 63.000 de persoane evacuate inițial. Franța înregistrează deja un record absolut cu peste 116.000 de hectare distruse, iar peste 300.000 de persoane au fost evacuate din Franța și Spania în total, în timp ce Portugalia și Grecia se confruntă și ele cu focare active.

Administrația americană pregătește o majorare semnificativă a finanțării, de sute de milioane de dolari, pentru programe menite să limiteze influența globală a Chinei. Un proiect central vizează alocarea a 175,8 milioane de dolari pentru înlocuirea cablurilor submarine de telecomunicații în America Centrală și Caraibe. De asemenea, se ia în considerare posibilitatea suplimentară de a investi aproape 500 de milioane de dolari în proiecte de securitate cibernetică, protejarea lanțurilor de aprovizionare cu minerale critice și securizarea infrastructurii portuare în regiuni precum America Latină, Africa și Asia, ca răspuns la interesele economice și diplomatice ale Beijingului.

China a avertizat că va adopta măsuri de retorsiune dacă Statele Unite nu vor retrage restricțiile impuse recent asupra importurilor de roboți avansați, inclusiv modele umanoide, decizie considerată o lovitură pentru producătorii chinezi care domină piața globală. Comisia Federală pentru Comunicații (FCC) din SUA a inclus acești roboți pe lista produselor cu import restricționat, invocând riscuri de securitate cibernetică și națională, precum și posibilitatea utilizării lor de către actori rău-intenționați pentru supraveghere sau preluarea controlului. Ministerul chinez al Comerțului a cerut retragerea măsurii, iar companiile chineze din acest domeniu, precum Agibot, Unitree și UBTech, au înregistrat scăderi pe bursă în urma anunțului.

Franța și Spania sunt grav afectate de incendii de vegetație intense, descrise de autorități ca fiind "fără precedent" și printre cele mai grave din istoria țării, amplificate de un val de căldură extremă și condiții climatice nefavorabile. În regiunea franceză Gironde, aproape de Bordeaux, flăcările au distrus 42.000 de hectare și peste 240 de proprietăți, majoritatea case, determinând evacuarea a aproximativ 220.000 de persoane, inclusiv turiști și locuitori din campinguri. Franța se confruntă cu cel mai mare număr de hectare arse din 1949, depășind 116.000 de hectare la nivel național de la începutul anului, iar unele incendii au fost considerate "fără precedent" și "imprevizibile". În Spania, pompierii luptă de cinci zile cu incendii de proporții, în special la vest de Madrid, afectând peste 27.000 de hectare, în timp ce autoritățile emit alerte de caniculă și risc extrem de incendiu, cu temperaturi ce depășesc frecvent 40 de grade Celsius. Multe dintre aceste incendii sunt provocate de om, adesea din neglijență, iar echipele de intervenție primesc sprijin internațional, inclusiv din partea Uniunii Europene și a Turciei.

Patru exemplare de elani, un mascul și trei femele, aduse în țară la finalul lunii aprilie din Germania, Franța și Elveția, și-au încheiat perioada de carantină și se adaptează cu succes în Parcul Natural Vânători Neamț, la trei luni de la sosirea lor. Această inițiativă face parte dintr-un proiect Romsilva menit să readucă specia de elan în fauna României, după o absență de peste două secole. Animalele au fost selectate riguros pentru o aclimatizare optimă.

Prețul motorinei a depășit recent pragul de 10 lei pe litru în marile rețele de benzinării din România, cu tendințe de creștere accelerate, influențate de eliminarea plafonării adaosului comercial și de tensiunile pe piața internațională a petrolului, precum și de conflictul din Orientul Mijlociu. Litrul de motorină se vinde în medie cu 10,22 lei, iar benzina standard cu 9,25 lei, carburanții înregistrând o creștere medie de 8,8% la motorină și 5,7% la benzină în ultima lună. Între timp, Comisia economică a Senatului a avizat favorabil un proiect de lege ce propune reducerea prețului carburanților prin mecanismul unei accize dinamice, care ar putea scădea între 5% și 25% pentru cel puțin trei luni, ca o posibilă soluție guvernamentală pentru a tempera creșterile.

Partidul Social-Democrat (SPD) din Germania intenționează să reintroducă în Constituție interzicerea explicită a discriminării pe baza identității sexuale, în urma unui atac mortal produs în timpul paradei Christopher Street Day din Berlin. Copreședinții SPD, Bärbel Bas și Lars Klingbeil, au reiterat propunerea de consolidare a protecției politice pentru persoanele queer și se opun reducerilor bugetare pentru programele de sprijin. Partidul Die Linke și-a oferit deja sprijinul, oferind voturile necesare pentru atingerea majorității de două treimi în parlament, requisite pentru modificarea Constituției, care necesită aprobarea ambelor camere legislative. SPD solicită, de asemenea, o anchetă completă privind atacul din capitală.

Cu ocazia Zilei Imnului Național, marcată anual pe 29 iulie, au fost organizate ceremonii militare și religioase în garnizoanele din țară, inclusiv un eveniment central în Piața Tricolorului din București. Președintele Nicușor Dan, premierul interimar Ilie Bolojan și ministrul apărării Radu Miruță au transmis mesaje ce subliniază importanța imnului "Deșteaptă-te, române!" ca simbol al demnității, suveranității, unității și continuității naționale, subliniind și relevanța sa ca îndemn la educație, spirit critic și implicare civică pentru generațiile actuale și viitoare, precum și necesitatea apărării valorilor românești într-un context internațional complex. Restricții de circulație au fost impuse în București pentru a facilita desfășurarea ceremoniei.

Forțele americane și saudite au lansat lovituri aeriene comune de precizie în estul Irakului, vizând situri logistice și de armament aparținând unor miliții aliniate Iranului. Aceste operațiuni represive vizează grupări coordonate de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) și vin ca răspuns direct la peste 30 de atacuri cu drone și rachete desfășurate de IRGC în ultimele 72 de ore. Printre țintele atacurilor recente s-au numărat forțe americane din Iordania, unde apărarea antiaeriană a interceptat multiple rachete balistice iraniene, și infrastructura energetică saudită, incluzând instalații petroliere. Arabia Saudită a confirmat participarea la operațiuni, subliniind că nu urmărește o escaladare, dar va riposta la orice agresiune, marcând prima dată când Riadul își asumă responsabilitatea pentru lansarea unor lovituri pe teritoriul irakian de la începutul conflictului dintre Iran și SUA. Irakul a denunțat aceste bombardamente ca fiind o "încălcare flagrantă a suveranității țării" și a convocat o ședință de urgență a Consiliului Național de Securitate.

Grupul Boeing a anunțat pentru al doilea trimestru al anului 2026 o pierdere netă de 428 de milioane de dolari, influențată major de o cheltuială de 280 de milioane de dolari aferentă programului avioanelor prezidențiale americane, care anticipează livrarea primei aeronave în 2028. În ciuda acestei pierderi, compania a înregistrat un succes financiar, cu o cifră de afaceri de 24,56 miliarde de dolari, în creștere cu 8%, și un flux de numerar liber pozitiv de 631 de milioane de dolari. Aceste rezultate pozitive sunt susținute de relansarea livrărilor de avioane comerciale, accentuată de ritmul de producție al modelului 737 MAX, compania livrând 314 avioane în primul semestru, cel mai bun performanță din ultimii șase ani și menținându-se pe traiectoria unui flux de numerar pozitiv pentru întregul an, accelerând totodată programele întârziate, inclusiv certificarea modelului Boeing 737 Max 7.

România a convocat ambasadorul Federației Ruse la București și a declarat persoană indezirabilă un membru al ambasadei, ca reacție la încălcarea spațiului aerian național între 24 și 26 iulie, dronele doborâte fiind identificate ca având proveniență rusească. Moscova, prin purtătoarea de cuvânt a MAE, Maria Zaharova, a respins acuzațiile, calificând incidentele drept „înscenări propagandistice” și „incidente regizate”, acuzând Bucureștiul de „politică iresponsabilă de sprijinire a Kievului” și amenințând cu un „răspuns adecvat” la „acțiunile neprietenoase” ale României. Uniunea Europeană a convocat însărcinatul cu afaceri al Moscovei la Bruxelles, condamnând ferm încălcarea spațiului aerian românesc și atacul asupra consulatului leton din Ucraina, propunând noi sancțiuni împotriva Rusiei.

Un segment de 12 kilometri al Autostrăzii A3, dintre Zimbor și Poarta Sălajului, va fi deschis circulației pe 10 august, după ce o dispută politică a fost deblocată în urma unei întâlniri la Ministerul Transporturilor. Deși lucrările pe acest lot, alături de alte tronsoane de pe A7 și A0, sunt finalizate de aproximativ 42 de kilometri, CNAIR refuzase recepția, invocând necesitatea finalizării unor infrastructuri sau loturi adiacente, acuzații respinse de Asociația Pro Infrastructură care susține că deschiderea circulației este posibilă imediat. Autoritățile au convenit să asigure buna utilizare a segmentului nou deschis prin finalizarea nodurilor rutiere de descărcare a traficului, evitând astfel ca cetățenii să continue să circule pe drumuri naționale nesigure și aglomerate din cauza întârzierilor.

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a anunțat demararea negocierilor cu toate formațiunile parlamentare, prin intermediul liderilor grupurilor parlamentare Mihai Enache și Petrișor Peiu, cu scopul grăbirii organizării alegerilor anticipate și formării unui guvern stabil pentru următorii patru ani. Liderul AUR, George Simion, critică vehement președintele pentru inactivitatea de 84 de zile în desemnarea unui premier, catalogând situația drept o încălcare gravă a Constituției și o dovadă de iresponsabilitate, sugerând că președintele devine pasibil de suspendare. Formațiunea reiterează că nu va susține nicio soluție guvernamentală din care este exclusă, dar se declară deschisă la dialog și concesii rezonabile, cu condiția să nu-și trădeze electoratul. AUR a respins colaborarea cu liderul PSD, Sorin Grindeanu, pe motiv că acesta nu și-ar fi respectat angajamentele și a negat acuzațiile legate de poziționarea sa geopolitică, subliniind prioritatea de a fi "pro-români". Pentru o eventuală participare la guvernare, AUR propune ca George Simion să fie premier, condiționând intrarea la guvernare de participarea activă în Executiv și implementarea programului economic al partidului.

Analistul politic George Rîpă sugerează o soluție radicală pentru deblocarea crizei guvernamentale din România, propunând președintelui să numească un premier tehnocrat, selectat din mediul privat internațional, pentru a gestiona guvernarea până în 2028. Această propunere vine în contextul stagnationării negocierilor între partidele politice, în ciuda intereselor convergente, susținute de partidele pro-occidentale, de a evita un blocaj prelungit și alegeri anticipate, care ar avantaja AUR. Rîpă consideră că românii ar accepta o astfel de formă de guvernare ca ieșire din impas, având în vedere că strategia actuală de consultări politice a atins limitele.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, și-a exprimat optimismul privind formarea unui guvern cu puteri depline după 15 august, PSD solicitând mandatul de premier în calitate de cel mai mare partid din Parlament și indicând că negocierile politice vor fi reluate treptat. Grindeanu a menționat discuții cu liderul UDMR, Kelemen Hunor, și a subliniat necesitatea unei majorități parlamentare formate prin combinarea a cel puțin două dintre cele trei forțe politice majore, precizând că PSD nu a impus „linii roșii” pentru o eventuală colaborare cu PNL sau USR, dar a invocat rezerve față de AUR, legat de divergențe privind valorile europene și transatlantice, deși a remarcat un sprijin pragmatic din partea acestei formațiuni pentru proiecte PSD în domenii ca sănătatea și cadastru. Conducerea social-democrată a decis să propună o majoritate extinsă pentru noul Executiv, dar liberalii și USR resping oferta PSD, considerând-o o capcană politică, iar liderul AUR a avertizat împotriva manipulărilor parlamentare.

Un incident alarmant a avut loc pe Transfăgărășan, unde un turist, neatent la pericol, a fost surprins de un urs care s-a apropiat la câțiva centimetri de el. Bărbatul, inițial nemișcat, a fugit spre mașina sa în momentul în care animalul i-a apărut în față, în timp ce ursul îl urmărea. Scena, filmată și distribuită pe rețelele sociale, a generat milioane de vizualizări și numeroase discuții despre riscurile interacțiunii cu animalele sălbatice.

Președintele Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber, a condamnat ferm incursiunile dronelor rusești în spațiul aerian românesc, calificându-le drept "inacceptabile" și subliniind că securitatea României este echivalentă cu securitatea întregii Europe. El a lăudat reacția rapidă și determinarea autorităților române în doborârea dronelor, apreciind curajul demonstrat în protejarea cetățenilor. Weber a confirmat solidaritatea europeană cu România și a pledat pentru accelerarea consolidării capacităților de apărare la nivelul Uniunii Europene, inclusiv prin susținerea demersurilor de întărire a securității la frontiera estică.

Roberto Mancini a fost numit selecționer al naționalei Italiei, marcând preluarea celui de-al doilea mandat în fruntea "Squadra Azzurra", după ce anterior a antrenat echipa națională a Arabiei Saudite și Al Sadd din Qatar. Federația Italiană de Fotbal (FIGC) a anunțat numirea, care intervine după retragerea lui Andrea Pirlo și demisia lui Paolo Maldini. Claudio Ranieri va prelua funcția de director tehnic al echipei naționale, înlocuindu-l pe Maldini. Printre realizările anterioare ale lui Mancini cu Italia se numără câștigarea EURO 2020 și stabilirea unei serii record de 37 de meciuri fără înfrângere.

Fundașul spaniol Marc Cucurella și-a respectat promisiunea și și-a tatuat chipul selecționerului Luis de la Fuente, după ce Spania a câștigat Cupa Mondială din 2026. Fotbalistul a publicat imagini pe rețelele de socializare cu noul tatuaj, care îl înfățișează pe antrenor în costum, ținând trofeul Cupei Mondiale. Cucurella, jucător esențial și titular în toate meciurile competiției, a subliniat pe Instagram: „Promisiunile sunt respectate”. Victoria Spaniei împotriva Argentinei, în finala de la New Jersey, a marcat al doilea trofeu mondial din istoria țării.

Primăria București a transmis un apel cetățenilor și operatorilor economici pentru a contribui la eradicarea șobolanilor din Capitală, subliniind că planul anual de deratizare, care implică distribuirea a aproximativ 140.000 de cutii cu produs raticid și intervenții punctuale, nu este suficient în absența cooperării publice. Autoritățile explică faptul că prezența șobolanilor este favorizată de resturile alimentare aruncate pe domeniul public, gunoiul menajer nearanjat, precum și clădirile și terenurile abandonate, cerând totodată populației să nu mai hrănească animalele pe stradă. Se reamintește că responsabilitatea curățeniei și gestionarea deșeurilor revin, pe lângă primăria generală, și primăriilor de sector.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat obținerea acordului din partea președintelui american Donald Trump pentru ca Ucraina să primească licențe de producție a rachetelor interceptoare utilizate în sistemele Patriot. Această decizie importantă, discutată în cadrul întrevederilor de la Washington, vizează reducerea dependenței de stocurile americane și accelerarea capacităților de apărare antiaeriană ale Ucrainei, necesare pentru contracararea intensificării bombardamentelor rusești și protejarea infrastructurii energetice înainte de iarnă. Deși producția locală ar putea dura aproximativ un an, colaborarea cu producători precum Lockheed Martin și Raytheon deschide perspectiva unei cooperări tehnologice și a unei accelerări a procesului. Vizita lui Zelenski în SUA a inclus, de asemenea, discuții strategice cu Donald Trump despre reinicierea negocierilor de pace cu Rusia și despre eforturile Ucrainei de a convinge SUA că sprijinirea sa servește intereselor americane, în timp ce liderul ucrainean a subliniat că Rusia a pierdut inițiativa în conflict, dar Putin refuză o încetare a focului.

Johnson & Johnson a anunțat o propunere de acord, în valoare de până la 5,5 miliarde de dolari, pentru a soluționa aproximativ 76.000 de procese din Statele Unite, în care compania este acuzată că pudra sa pentru bebeluși pe bază de talc ar fi cauzat cancer ovarian. Plățile ar urma să se desfășoare începând cu 2027, iar acordul devine final dacă este acceptat de cel puțin 95% dintre reclamanți și de firmele de avocatură. Compania neagă în continuare acuzațiile, susținând că produsele sale sunt sigure și că optiunea de soluționare urmărește doar încheierea unor litigii care durează de peste 15 ani, permițând companiei să se concentreze pe activitățile sale principale, după ce a retras pudra de talc de pe piața globală înlocuind-o cu produse pe bază de amidon de porumb.

Acțiunile producătorilor de cipuri au marcat scăderi semnificative pe piețele internaționale de la SUA și Asia, pe fondul accentuării îngrijorărilor legate de sustenabilitatea investițiilor masive în inteligența artificială (AI), creșterea concurenței, inclusiv din partea Chinei, și presiunile asupra costurilor de finanțare. Bursa din Coreea de Sud a fost afectată puternic, cu companii precum Samsung Electronics și SK Hynix înregistrând pierderi considerabile, iar indicele KOSPI a fost suspendat temporar. Aceste declinuri extinse la nivel global, inclusiv pe piețele din Japonia, Taiwan și China, vin după o perioadă de creșteri susținute de cererea pentru memoria AI, dar investitorii analizează acum rentabilitatea investițiilor masive în infrastructura tehnologică, în contextul anticipării unor posibile decizii privind ratele dobânzilor și al discuțiilor despre garanții financiare extinse pentru companii precum OpenAI.

Greva generală din sistemul sanitar continuă pe fondul nemulțumirilor legate de proiectul noii legi a salarizării și deficitul de personal, cu peste 480 de spitale afectate, iar activitatea se limitează la urgențe. Sindicatele SANITAS și Solidaritatea Sanitară contestă proiectul de lege, invocând posibile reduceri salariale, în timp ce premierul interimar Ilie Bolojan susține că protestul este bazat pe dezinformări și că niciun venit nu va scădea, ba chiar vor exista creșteri salariale. Guvernul a aprobat deblocarea a peste 6.850 de posturi în sistemul sanitar, o măsură considerată insuficientă de sindicate, care acuză și discrepanțe în repartizarea acestora, precum și un posibil criteriu politic în alocare, acuzații respinse de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Totodată, proiectul Legii salarizării nu a fost încă trimis în Parlament, negocierile cu sindicatele continuând, cu posibilitatea de a ajunge la o formă finală la jumătatea lunii august, în timp ce partidele politice, precum PSD și UDMR, contestă proiectul în forma actuală și condiționează susținerea de modificări substanțiale și clarificări financiare. Pe de altă parte, dezbateri politice aprinse au marcat obținerea fondurilor europene din PNRR, cu PSD revendicând votarea a cinci jaloane esențiale și acuzându-l pe ministrul Dragoș Pîslaru de comportament necorespunzător și gestionarea defectuoasă a fondurilor și a demersurilor legislative, acuzații respinse de acesta și de ministerul pe care îl conduce.

Un grup bipartizan de senatori americani a ajuns la un acord asupra unui proiect de lege menit să impună noi sancțiuni împotriva Rusiei, concentrându-se în special pe exporturile sale de petrol și gaze naturale, extinzând totodată măsurile restrictive și asupra Iranului. Proiectul de lege ar abilita președintele SUA să impună tarife asupra marilor importatori de energie rusească și asupra țărilor care ajută Moscova să eludeze sancțiunile energetice. În ciuda unui vot procedural programat marți seara, adoptarea finală a legii ar putea fi amânată până în septembrie. S-a propus ca proiectul să poarte numele regretatului senator republican Lindsey Graham.

Președintele Volodimir Zelenski nu intenționează să-l repună în funcția de ministru al Apărării pe Mihailo Fedorov, considerând că demiterea comandantului-șef Oleksandr Sîrski și numirea generalului-maior Mîhailo Drapatîi reprezintă concesii suficiente în ciuda protestelor de stradă. Deși Fedorov a refuzat alte propuneri guvernamentale, insistând că doar funcția sa anterioară i-a permis să continue reformele, sondajele indică o creștere a încrederii publice în fostul ministru, poziționându-l ca un politician popular și un potențial candidat la prezidențiale.

Partidul Social Democrat acuză Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan de iresponsabilitate și reacție întârziată în ceea ce privește deblocarea a peste 6.800 de posturi în spitale și ambulanțe. Social-democrații susțin că memorandumul Guvernului pentru deblocarea acestor posturi este caduc, deoarece Parlamentul a adoptat deja legislația necesară, iar Guvernul a amânat subiectul timp de luni de zile din motive financiare, găsind soluția doar după intervenția legislativă.

UEFA și-a reafirmat opoziția fermă față de propunerea FIFA, condusă de președintele Gianni Infantino, de a crea o companie comercială, FIFA Forward Enterprise (FFE), și de a vinde 20-30% din acțiuni unor investitori privați, o mișcare criticată ca transformând fotbalul într-un activ financiar. Forul european consideră că acest plan depășește limitele etice și că guvernanța sportului nu este tranzacționabilă, în ciuda afirmațiilor lui Infantino că este o oportunitate de a genera venituri suplimentare și de a distribui 20 de milioane de dolari fiecărei asociații membre. Federațiile naționale, inclusiv cele franceză și engleză, și-au exprimat, de asemenea, îngrijorările, subliniind lipsa consultării în procesul decizional al FIFA.

Prim-vicepreședintele PNL, Ciprian Ciucu, consideră că o fuziune între PNL și USR nu ar fi o idee potrivită, afirmând că cele două formațiuni sunt compatibile mai degrabă pentru o alianță electorală decât pentru o unire organizațională. Ciucu a propus ca PNL să vizeze un proiect politic amplu pentru modernizarea României, axat pe anul 2028, care ar putea include o alianță electorală extinsă. Această alianță ar putea uni partide din zona centru-dreapta, precum Forța Dreptei, REPER și Mișcarea Populară.

Un cutremur cu magnitudinea 3.4 pe scara Richter s-a produs marți, 28 iulie 2026, la ora locală 17:01:11, în zona seismică Vrancea, județul Buzău. Evenimentul a avut loc la o adâncime de 119.6 kilometri, iar intensitatea redusă și adâncimea mare au limitat propagarea undelor seismice la suprafață, nefiind înregistrate pagube materiale sau alerte pentru populație. Specialiștii de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) consideră astfel de mișcări normale pentru dinamica geologică a zonei. De la începutul lunii iulie, în România au fost înregistrate 23 de cutremure cu magnitudini cuprinse între 2 și 3.4.

Noi înregistrări audio, obținute de procurorul special Robert Hur în 2024, îl surprind pe președintele Joe Biden recunoscând că deținea materiale clasificate după încheierea mandatului său de vicepreședinte în 2017, discuții care au avut loc în timpul redactării memoriilor sale. Aceste înregistrări, publicate de republicanii din Congres, vin în contextul unei investigații în care procurorul special a concluzionat că Biden a gestionat documentele în mod necorespunzător, dar nu a recomandat punerea sa sub acuzare, invocând temeri legate de percepția juraților asupra acestuia. Casa Albă a criticat publicarea materialelor, considerând-o o utilizare politică a Departamentului de Justiție, în timp ce republicanii acuză că anumite informații au fost ascunse intenționat.

În contextul multiplelor reclamații privind prezența șobolanilor în Capitală și a unui plan anual de deratizare în curs, Primăria București a transmis un apel pe Facebook către cetățeni, subliniind importanța curățeniei individuale și a responsabilității comune în eradicarea rozătoarelor. Instituția reamintește că, pe lângă tratamentele deratizare, inclusiv cele punctuale solicitate, factori precum resturile alimentare aruncate pe stradă, gunoiul menajer negestionat și clădirile abandonate favorizează înmulțirea dăunătorilor, solicitând totodată cetățenilor să nu mai hrănească animalele pe domeniul public, întrucât salubrizarea și gestionarea deșeurilor sunt responsabilități ce revin și primăriilor de sector.

Societatea Națională a Sării (SALROM) a propus instituirea codului portocaliu de alertă la Salina Praid, ca măsură preventivă, după înregistrarea unor microvibrații cu magnitudine ce depășește nivelul codului galben, în perioada 25-27 iulie 2026. Aceste fenomene, conjugate cu o creștere a salinității pârâului Corund, sunt interpretate de specialiști ca semnale ale unor procese de redistribuire a tensiunilor în masivul de sare, fără a indica prăbușiri. Verificările de suprafață și cele din teren, inclusiv observații aeriene, nu au relevat noi prăbușiri sau semne de instabilitate a masivului, iar frecvența și intensitatea microvibrațiilor sunt în scădere. Codul portocaliu nu implică evacuarea populației, ci intensificarea monitorizării.

Cancelarul german Friedrich Merz a calificat drept "inacceptabilă" și "neechilibrată" propunerea Comisiei Europene referitoare la bugetul UE pentru perioada 2028-2034, solicitând reduceri de sute de miliarde de euro și criticând, de asemenea, planul de creare a 2.500 de noi locuri de muncă în instituțiile UE, în contextul în care Germania își reduce propriul personal guvernamental. Merz a respins atât propunerea inițială, cât și o posibilă variantă de compromis, subliniind necesitatea unor reduceri în toate domeniile bugetare, indiferent de viitoarele modalități de finanțare. Irlanda, deținătoarea președinției rotative, va prezenta o nouă propunere de compromis în octombrie, în cadrul negocierilor sensibile cu alte state reticente, inclusiv cele beneficiare nete, în timp ce alte țări contribuitoare nete susțin poziția germană.

Prețul motorinei standard a depășit pragul psihologic de 10 lei pe litru la majoritatea benzinăriilor din România, inclusiv în București, după ce marii distribuitori, precum OMV Petrom, Lukoil și Rompetrol, au implementat creșteri de prețuri. Deși exporturile de țiței din Kazahstan prin conducta CPC, esențială pentru rafinăriile locale, au fost reluate, scumpirile sunt alimentate și de problemele de aprovizionare cu țiței provocate de atacurile din Marea Neagră. Măsurile guvernamentale de limitare a marjelor comerciale pentru carburanți au expirat la 1 iulie, iar încercările politice de a gestiona situația, inclusiv propuneri privind accizele dinamice sau scăderi etapizate, nu au avut efectul dorit în ceea ce privește stabilizarea prețurilor recente.

Parlamentul Ungariei a votat marți înființarea Autorității Naționale pentru Recuperarea Activelor (NVVH), o nouă agenție menită să combată corupția și să recupereze bunurile furate din fonduri publice. Această decizie, considerată un "pas uriaș" de către premierul Peter Magyar, va permite investigarea utilizării ilegale a fondurilor, verificarea conturilor bancare și solicitarea sprijinului autorităților judiciare. Partidul Fidesz a criticat vehement noua instituție, comparând-o cu o "poliție politică" ce ar putea fi folosită pentru intimidare, în timp ce partidul Tisza a salutat-o ca pe o promisiune electorală îndeplinită.