Atacuri masive cu drone și rachete asupra Kievului și evoluția sprijinului militar american pentru Ucraina în contextul discuțiilor diplomatice între Trump și Putin

În noaptea de 3 spre 4 iulie 2025, Rusia a lansat un atac aerian masiv asupra capitalei Ucrainei, Kiev, și altor regiuni, folosind peste 550 de drone, inclusiv drone Shahed, și 11 rachete balistice și de croazieră, provocând pagube semnificative în șase dintre cele zece districte ale capitalei, inclusiv incendii la clădiri rezidențiale, unități medicale și infrastructură feroviară, cu cel puțin 23 de persoane rănite, dintre care 14 au fost spitalizate. Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât 270 de ținte aeriene și 208 drone, iar autoritățile au intervenit pentru stingerea incendiilor și redirecționarea traficului feroviar afectat. Atacurile au fost însoțite de niveluri periculoase de poluare a aerului cauzate de incendiile rezultate. În paralel, o dronă ucraineană a atacat regiunea Rostov din sudul Rusiei, provocând moartea unui profesor pensionar într-o clădire rezidențială din satul Dolotinka, iar alte atacuri cu drone au fost respinse fără victime suplimentare. În contextul acestor atacuri, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunțat agresiunea rusă ca fiind deliberată, masivă și cinică, solicitând aliaților, în special Statelor Unite, să impună sancțiuni dure și să furnizeze sisteme de apărare antiaeriană, precum sistemele Patriot, considerate esențiale pentru protejarea vieții civile. Zelenski a purtat o convorbire telefonică de aproximativ 40 de minute cu fostul președinte american Donald Trump, în care au discutat despre escaladarea atacurilor rusești, continuarea livrărilor de arme și cooperarea în domeniul apărării aeriene și tehnologiilor militare, inclusiv proiecte comune de producție de drone. Trump a exprimat dezamăgirea față de convorbirea telefonică avută anterior cu președintele rus Vladimir Putin, considerând că Rusia nu dorește să oprească războiul și că nu s-au înregistrat progrese în negocierile de pace, în timp ce Kremlinul a reafirmat continuarea operațiunii militare speciale și obiectivele sale teritoriale, inclusiv anexarea unor regiuni ucrainene și împiedicarea aderării Ucrainei la NATO. Administrația americană a suspendat temporar livrările unor echipamente militare esențiale către Ucraina, inclusiv interceptoare pentru sistemele Patriot și rachete Hellfire, invocând preocupări legate de stocurile interne, decizie criticată de oficiali militari, membri ai Congresului și aliați europeni, care au avertizat că aceasta ar putea slăbi capacitatea de apărare a Ucrainei. Germania negociază achiziționarea sistemelor Patriot pentru a suplini această suspendare, iar liderii europeni pregătesc o reuniune pentru consolidarea sprijinului militar. România a condamnat ferm atacurile rusești asupra civililor din Ucraina, exprimând solidaritate cu poporul ucrainean și monitorizând condițiile pentru redeschiderea consulatului român din Odesa. În paralel, Rusia a relaxat sancțiunile economice, permițând finanțarea proiectelor nucleare civile rusești, inclusiv centralei Paks-2 din Ungaria, susținută de premierul Viktor Orban, ceea ce a generat îngrijorări privind influența Moscovei în sectorul energetic european. Negocierile de pace între Rusia și Ucraina rămân blocate, Rusia insistând asupra cedării unor regiuni și renunțării Ucrainei la aderarea la NATO, condiții respinse de Kiev. În acest context, Ucraina solicită consolidarea cooperării cu UE și NATO pentru apărare și pace durabilă, în timp ce atacurile aeriene rusești continuă să afecteze grav infrastructura și populația civilă.