BNR: liberalizarea pieţei energiei şi majorarea TVA/accizelor provoacă un vârf al inflaţiei; prognoză 8,8% la finele lui 2025 şi riscuri ascendente
Banca Naţională a României prognozează o reconfigurare a inflaţiei pe următoarele opt trimestre, cu o rată anuală de 8,8% la finele anului 2025, 3,0% în decembrie 2026 şi 2,7% în trimestrul II 2027. Raportul identifică două şocuri de rundă întâi – majorarea tarifelor la energia electrică în iulie 2025 şi creşterea TVA şi accizelor în august 2025 – şi estimează că fiecare are un efect iniţial de circa 2 puncte procentuale asupra IPC, cu persistenţă de aproximativ 12 luni. Guvernatorul Mugur Isărescu a estimat un vârf al inflaţiei de aproximativ 9,6–9,7% în septembrie şi a cuantificat contribuţiile şocurilor: liberalizarea energiei 2–2,2 pp, majorarea TVA 1,6 pp şi accizele 0,4 pp, cumulând circa 4–4,3 pp. Datele pentru iulie 2025 arată o inflaţie anuală de 7,84% şi majorări pe categorii: electricitate +62,97%, gaze şi încălzire +34,44%, mărfuri nealimentare +8,18%, servicii +7,33% şi alimente +7,67%. Eurostat raportează creşteri semnificative la fructe proaspete (+39,74%), conserve de fructe (+27,92%), legume (+15,98%), pâine (+6,43%), cafea (+13,05%) şi ulei (+10,05%), precum şi creşteri la servicii precum bilete CFR (+16,92%), în timp ce anumite produse au scăzut (zahăr -3,08%, cartofi -2,38%). Comparativ cu proiecţia din mai 2025, estimarea BNR pentru sfârşitul lui 2025 a fost majorată cu 4,2 pp, din care aproximativ 2 pp se datorează creşterii impozitelor indirecte şi circa 1,5 pp subestimării anterioare a scumpirii energiei, iar proiecţia pentru sfârşitul lui 2026 a fost revizuită în scădere cu 0,4 pp ca urmare a ajustării inflaţiei de bază. BNR avertizează că balanţa riscurilor rămâne înclinată în sus din cauza incertitudinilor privind evoluţia preţurilor administrate, în special gazul natural, şi a posibilelor noi măsuri fiscale, elemente care pot slăbi ancorarea aşteptărilor inflaţioniste. Banca justifică menţinerea politicii monetare actuale şi anunţă intenţia de a evita creşterea ratelor dobânzilor, iar guvernatorul subliniază necesitatea majorării absorbţiei fondurilor europene pentru a limita riscul de recesiune. Isărescu a cerut Autorităţii de Supraveghere Financiară o comunicare mai intensă privind proiectul legii plăţii pensiilor private, care prevede limitarea retragerii integrale la cel mult 25% şi transformarea restului în retragere programată sau anuitate viageră. Fostul premier Marcel Ciolacu a cerut măsuri guvernamentale imediate, a propus introducerea impozitului progresiv de la 1 ianuarie 2026, plăţi compensatorii one‑off pentru pensionari cu pensii mici, majorarea salariului minim în raport cu costul vieţii şi dialog cu ANRE şi companiile energetice pentru a contracara creşterile de preţuri. Analişti independenţi avertizează că efectele de rundă a doua şi practicile comercianţilor pot amplifica scumpirile şi pot conduce la proiecţii de inflaţie de 12–14% toamna aceasta. Pentru context regional, Eurostat arată o inflaţie medie în UE de 2,6% în 2024 cu România înregistrând cea mai mare creştere anuală din UE în 2024 (+5,8%), iar Destatis raportează o inflaţie de 2,0% anuală în Germania în iulie 2025.
Surse (13)
Articole din presă despre acest subiect
Rata inflației în Germania a fost de 2,0% în iulie 2025, neschimbată față de iunie, iar inflația de bază s-a menținut la 2,7%.
Eurostat arată că România a avut cea mai mare creștere a prețurilor de consum din UE în 2024 (+5,8% față de 2023), iar în iulie 2025 inflația în România a urcat la 7,84% pe fondul majorării TVA şi scumpirii energiei electrice (+62,97%).
Eurostat arată că România a avut cea mai mare creștere a prețurilor de consum în 2024 (+5,8% față de 2023), iar în iulie 2025 inflația națională a urcat la 7,84%, cu scumpiri puternice la energie, alimente și servicii.
Inflaţia în Germania a stagnat la 2% în iulie, cu inflaţia de bază la 2,7%, scăderi ale preţurilor la energie şi creşteri ale preţurilor la alimente şi servicii.
BNR prognozează o rată anuală a inflației IPC de 8,8% la finele anului 2025, urmată de 3,0% în decembrie 2026 și 2,7% în trimestrul II 2027, iar creșterea la sfârșitul acestui an este explicată în principal prin majorarea tarifelor la electricitate (iulie 2025) și creșterea impozitelor indirecte (august 2025).
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat că vârful inflaţiei va fi probabil în jur de 9,6–9,7% în septembrie, iar inflaţia ar urma să revină în intervalul ţintă până la finalul anului viitor, în contextul unor şocuri de ofertă generate de liberalizarea energiei, majorarea TVA şi creşterea accizelor.
Inflația anuală a urcat la 7,84% în iulie, iar guvernatorul BNR Mugur Isărescu estimează un vârf de aproximativ 9,6–9,7% în septembrie din cauza eliminării plafonului la energie, majorării TVA și creșterii accizelor.
BNR prognozează o rată anuală a inflației de 8,8% la finele anului 2025 din cauza liberalizării tarifului la energie şi majorării taxelor indirecte, cu scădere la 3,0% în decembrie 2026 şi 2,7% în T2 2027, dar riscurile rămân orientate în sus.
BNR prognozează un vârf al inflației aproape de 10% în septembrie, cauzat de liberalizarea pieței energiei și majorările de TVA şi accize; guvernatorul Mugur Isărescu afirmă că măsurile fiscale sunt necesare, deși reduc consumul şi cresc riscul de recesiune, iar creșterea economică estimată pentru următoarele 12 luni este între 0–1%.
BNR prognozează că, după încheierea schemei de plafonare a preţurilor la energie şi implementarea consolidării fiscale, inflaţia anuală va fi de 8,8% la finele anului 2025, 3,0% în decembrie 2026 şi 2,7% în T2 2027, dar riscurile rămân înclinate în sus.
BNR avertizează că inflația va înregistra un salt amplu în trimestrul III 2025, posibil până la 9,7%, iar fostul premier Marcel Ciolacu cere Guvernului măsuri urgente — impozit progresiv din 2026, plăți compensatorii și intervenţii în piața energiei.
BNR estimează, în Raportul trimestrial din august 2025, că rata anuală a inflaţiei va fi 8,8% la finele anului 2025, 7,9% în trimestrul II 2026 şi 2,7% în trimestrul II 2027, pe fondul încheierii plafonării preţurilor la energie şi al consolidării fiscale.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a majorat prognoza de inflaţie pentru sfârşitul anului la 8,8% (de la 4,6%), afirmând că după datele pe iulie inflaţia ar putea depăşi 9% şi că vârful va fi în septembrie la circa 9,6–9,7%.