BNR menține dobânda cheie la 6,5%, Guvernul Bolojan implementează măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar și reforme structurale în contextul evaluărilor europene și tensiunilor politice interne

În ședința din 8 iulie 2025, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, precum și ratele dobânzilor pentru facilitatea de creditare Lombard la 7,50% și pentru facilitatea de depozit la 5,50%, păstrând neschimbate și nivelurile ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale instituțiilor de credit. Decizia reflectă o politică monetară prudentă în contextul creșterii inflației anuale la 5,45% în mai 2025, influențată de majorarea prețurilor la alimente, energie, costurile salariale și deprecierea leului, precum și anticiparea unei creșteri temporare a inflației în lunile următoare ca urmare a expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și a majorării TVA și accizelor începând cu 1 august 2025. BNR estimează că pachetul fiscal-bugetar adoptat va avea efecte dezinflaționiste pe termen mediu și va contribui la corectarea deficitului de cont curent, însă avertizează asupra incertitudinilor externe, inclusiv războiul din Ucraina și tensiunile comerciale globale. Activitatea economică a stagnat în primul trimestru al anului 2025, cu o creștere modestă a PIB-ului de 0,3%, deficit comercial și de cont curent în creștere, scăderi ale numărului de salariați și o ușoară reducere a ratei șomajului. BNR subliniază importanța absorbției eficiente a fondurilor europene și implementarea reformelor structurale pentru susținerea stabilității macroeconomice și creșterii economice durabile. Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a adoptat un pachet fiscal considerat cel mai important din ultimii 15 ani, menit să reducă deficitul bugetar record de 9,3% din PIB, prin majorarea cotei generale de TVA de la 19% la 21%, creșterea accizelor cu 10%, introducerea unei cote reduse unice de 11%, impozitarea suplimentară a băncilor cu 4% pe cifra de afaceri, majorarea impozitului pe dividende la 16% din 2026 și aplicarea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensiile ce depășesc 3.000 de lei, precum și pentru alte categorii sociale, începând cu 1 august 2025. Aceste măsuri vor conduce la scumpiri semnificative, inclusiv o creștere estimată a prețului motorinei la circa 7,8 lei/litru și a benzinei la aproximativ 7,53 lei/litru, cu impact asupra costurilor de transport și lanțurilor economice, iar micii comercianți avertizează asupra unor scumpiri în lanț, în special la alimente și pâine. Guvernul a anunțat o schemă de restituire parțială a accizelor pentru companiile de transport pentru a atenua impactul asupra sectorului. În paralel, premierul Ilie Bolojan a prezentat un al doilea pachet fiscal ce va include reforme privind pensiile speciale, în special majorarea vârstei de pensionare a magistraților de la 48 la 65 de ani și reducerea pensiilor excesive, reforma ANAF pentru creșterea capacității de colectare a taxelor, combaterea evaziunii fiscale, restructurarea companiilor de stat și a autorităților autonome, precum și digitalizarea administrației publice. Aceste reforme sunt condiții esențiale pentru absorbția fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În plan politic, PSD a exprimat nemulțumiri privind modul în care propunerile sale au fost integrate în pachetul fiscal, criticând aplicarea CASS pentru veterani, foști deținuți politici și mame în concediu de creștere a copilului, precum și impozitarea câștigurilor din jocurile de noroc, acuzând lipsa de susținere în coaliție și amenințând cu reevaluarea participării în guvernare. Tensiunile au fost amplificate de acuzații reciproce între PSD și USR privind inițiativele legislative, iar liderii PSD au solicitat o consultare internă pentru a decide strategia politică viitoare. Deputații liberali au criticat dublul discurs al PSD și au cerut clarificări privind angajamentul partidului în coaliție. Vicepremierul Dragoș Anastasiu a subliniat necesitatea unei reforme prudente și bine planificate, evitând măsuri pripite, și a recunoscut că investițiile anterioare au depășit resursele disponibile, generând dezechilibre fiscale. La nivel european, Consiliul ECOFIN a apreciat pachetul fiscal adoptat de România ca un pas important în corectarea deficitului excesiv, evitând sancțiuni, dar a solicitat înăsprirea politicii bugetare, accelerarea implementării reformelor din PNRR, consolidarea cheltuielilor pentru apărare și securitate, reducerea dependenței de combustibili fosili și promovarea incluziunii sociale. Comisia Europeană va monitoriza progresul României și va evalua impactul măsurilor în toamna anului 2025, cu termen limită pentru adoptarea unor măsuri suplimentare până la 15 octombrie 2025 și încheierea procedurii de deficit excesiv până în 2030. Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a subliniat angajamentul ferm al României pentru consolidarea fiscală și revenirea pe o traiectorie sustenabilă, evidențiind dialogul consolidat cu Comisia Europeană și importanța menținerii disciplinei financiare la toate nivelurile administrației și companiilor de stat. De asemenea, ministrul a prezentat la reuniunile europene și pachetul legislativ privind moneda euro digitală și securitizarea, subliniind necesitatea unui tratament egal pentru toate statele membre și complementaritatea monedei digitale cu numerarul. În ansamblu, România se află într-un moment critic, cu un deficit bugetar ridicat și presiuni inflaționiste, iar succesul reformelor fiscale și structurale este esențial pentru stabilitatea economică, menținerea accesului la fondurile europene și evitarea retrogradării ratingului de țară.