Bolojan: încetinirea europeană şi măsurile de corectare a deficitului reduc prognoza de creştere la 1–2%; risc de recesiune şi costuri de finanţare peste 10 miliarde euro

Guvernul atribuie scăderea activităţii economice unui factor extern — încetinirea creşterii în Europa, inclusiv stagnarea din Germania — şi unui factor intern — măsuri de corectare a deficitului care au inclus majorarea TVA, creşteri de contribuţii şi frânarea ritmului majorărilor salariale în sectorul public. Aceste măsuri au redus consumul şi au contribuit la o uşoară creştere a inflaţiei. Estimarea iniţială de creştere economică pentru 2025 de 2,5% a fost revizuită la un interval estimat între 1% şi 2%. Bolojan a afirmat că măsurile de consolidare — reducerea cheltuielilor şi creşterea veniturilor la buget — vor fi menţinute. El a estimat că România va plăti, foarte probabil, dobânzi care vor depăşi 10 miliarde de euro în 2025. Premierul a avertizat că, dacă pachetul de măsuri nu va fi adoptat, România riscă să intre "într‑o fundătură" cu posibilă incapacitate de plată şi imposibilitatea finanţării autorităţilor locale, iar ajustările ar putea dura până în toamna anului viitor, necesitând stabilitate politică. Guvernul are la dispoziţie fonduri prin PNRR, dar cofinanţarea proiectelor şi contractarea lucrărilor la valori nesustenabile consumă o parte semnificativă din buget. Ministrul de Finanţe Alexandru Nazare a confirmat că riscul unei recesiuni este real, a cerut pregătirea de soluţii şi resurse pentru atenuarea efectelor şi a avertizat că o recesiune ar majora costurile de finanţare. Bolojan s-a declarat "optimist moderat" privind capacitatea economiei şi a cetăţenilor români de a traversa această perioadă.