Comisia Europeană propune un buget record de 2 trilioane de euro pentru perioada 2028-2034, cu priorități în competitivitate, apărare, agricultură și sprijin pentru Ucraina, în contextul unor negocieri tensionate și opoziții din partea unor state membre

Comisia Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, a prezentat o propunere de buget multianual pentru Uniunea Europeană în valoare de aproximativ 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034, reprezentând 1,26% din venitul național brut al UE, aproape dublu față de exercițiul financiar anterior. Bugetul include o reorganizare majoră a fondurilor, prin comasarea Politicii Agricole Comune și a fondurilor de coeziune în planuri naționale și regionale, ceea ce a generat critici din partea Parlamentului European și a unor comisari, inclusiv români, care solicită menținerea finanțării cel puțin la nivelul actual ajustat cu inflația și avertizează asupra riscului de competiție între fonduri și pierderea abordării europene unitare. România ar urma să primească circa 60 de miliarde de euro, o creștere față de actualele 46 de miliarde, situându-se pe locul cinci în alocările UE. Propunerea alocă 300 de miliarde de euro pentru agricultură, 218 miliarde pentru coeziune și 451 miliarde pentru competitivitate, prosperitate și securitate, inclusiv 131 miliarde pentru apărare și programe spațiale, cu o creștere de cinci ori față de perioada precedentă. Bugetul prevede, de asemenea, un fond special de până la 100 de miliarde de euro pentru redresarea și reconstrucția Ucrainei, alocat în afara plafoanelor Cadrului Financiar Plurianual, în contextul sprijinului continuu al UE pentru țară, care a primit deja peste 165 de miliarde de euro de la începutul războiului din 2022. Propunerea introduce noi surse de venituri, precum taxe pe companii mari cu cifră de afaceri anuală peste 100 de milioane de euro, accize pe tutun, taxe pe deșeurile electronice și emisii de carbon, menite să sprijine rambursarea datoriei comune a UE acumulată în timpul pandemiei. Bugetul include o țintă socială de 14% pentru cheltuieli sociale, creșteri semnificative pentru programe precum Erasmus+ și AgoraEU, și o dublare a fondurilor pentru migrație și gestionarea frontierelor. Toate fondurile europene vor fi condiționate de respectarea statului de drept, inclusiv cele pentru agricultură, prin Planurile Naționale și Regionale de Parteneriat, monitorizate prin Mecanismul european privind statul de drept. Propunerea a generat opoziție fermă din partea Germaniei și a altor state net contributoare, care consideră inacceptabilă creșterea substanțială a bugetului în contextul consolidării fiscale naționale și resping introducerea noilor taxe europene. Parlamentul European și eurodeputați români, precum Siegfried Mureșan și Virgil Popescu, au criticat reducerea fondurilor pentru agricultură și coeziune și au avertizat că vor respinge orice buget care diminuează aceste priorități tradiționale. Negocierile oficiale între Comisie, Parlament și Consiliu sunt în curs și se anunță dificile, urmând să dureze aproximativ doi ani, cu necesitatea unui acord unanim al celor 27 de state membre până la sfârșitul anului 2027. Propunerea reflectă o schimbare majoră a filosofiei bugetare europene, cu accent pe competitivitate economică, apărare, digitalizare, energie verde și sprijin pentru reconstrucția Ucrainei, în timp ce fondurile pentru agricultură și coeziune sunt integrate în planuri naționale, ceea ce ridică temeri privind centralizarea și controlul guvernelor naționale asupra alocărilor. România susține o implicare mai mare a Parlamentului European în procesul decizional și subliniază importanța predictibilității finanțărilor, în special pentru agricultură și integrarea socială. Propunerea include și un mecanism de criză cu o capacitate de reacție de aproape 400 de miliarde de euro și o creștere a finanțării pentru cercetare, educație, cultură și tehnologii strategice. În ansamblu, bugetul este descris de Comisie ca fiind ambițios, strategic și flexibil, menit să răspundă provocărilor geopolitice, economice și climatice actuale, consolidând autonomia financiară a UE și sprijinind tranziția verde și digitală, dar va necesita compromisuri și negocieri intense între instituțiile europene și statele membre.