Legea 141/2025: critici politice, justificări financiare și nemulțumirea publică față de reforma educației

Legea 141/2025, adoptată cu aproximativ șase săptămâni înainte de anul școlar 2025–2026 și cu un termen de reorganizare a rețelei de 15 zile, prevede creșterea normelor didactice, comasarea unităților școlare și corecții la pachetul de burse. Guvernul, prin premierul Ilie Bolojan, a justificat măsurile ca fiind necesare pentru sustenabilitate financiară, menționând redistribuirea a circa 30.000 de ore și corecții ale pachetului de burse, iar Consiliul Fiscal estimează economii de aproximativ 378 milioane lei pentru 2025. Deputatul PSD Mihai Fifor a criticat reforma ca pe o măsură de austeritate care va conduce la concedieri prin majorarea normelor didactice, la pierderea de cadre didactice calificate și la creșterea abandonului școlar, invocând date Eurostat 2024 care arată o rată a părăsirii timpurii a școlii de 16,8% în România față de media UE de 9,3%. Fifor a descris măsurile drept "o lovitură cu barda" asupra șanselor generațiilor viitoare și le-a comparat cu un "atentat la existența statului". El a mai semnalat lipsa microbuzelor școlare, dificultatea recrutării de suplinitori în mediul rural și necesitatea unei legături între învățământul tehnologic și piața muncii, avertizând asupra unor daune pe termen mediu și lung. Deputatul AUR Cristina Dascălu a furnizat date despre structura sistemului: 3,2 milioane de elevi, circa 200.000 de cadre didactice și peste 6.200 de școli, din care 1.847 ar avea sub 500 de elevi, 892 de unități rurale riscă închidere și peste 45.000 de clase ar urma să fie reconfigurate. Dascălu a avertizat asupra efectelor asupra personalului didactic — redistribuire, creșterea normei cu 2–4 ore și suprasolicitare — și a cerut suspendarea temporară sau amânarea implementării cu un an pentru realizarea unui studiu de impact și consultări, propunând alternative precum digitalizarea, optimizarea cheltuielilor administrative, parteneriate public‑private și majorarea finanțării la 6% din PIB. Sondaje realizate între 11–13 august 2025 și publicate pe 14 august 2025 arată un nivel ridicat de nemulțumire publică: conform unui sondaj FlashData 75% dintre respondenți sunt nemulțumiți sau foarte nemulțumiți de sistem, 61% se opun creșterii normei didactice și 57% ar susține o grevă generală a profesorilor în toamna 2025, date confirmate în linii mari de un sondaj CAWI pe 1.200 de respondenți (eroare teoretică ±2,8%). Liderii de opoziție și sindicatele au anunțat proteste ale profesorilor și apeluri la o grevă generală pentru toamna 2025. Actualizare importantă: comunicatele guvernamentale privind redistribuirea orelor, corecția pachetului de burse, afirmația că nu au fost reduse în mod direct salariile din Educație și estimarea economiilor de 378 milioane lei sunt informații recente care introduc argumente de natură financiară în dezbaterea inițială centrată pe impactul social și organizațional al reformei.

25 surse

stiripesurse.ro

newsweek.ro

stiripesurse.ro

romania-actualitati.ro

romania-actualitati.ro

Legea 141/2025: critici politice, justificări financiare și nemulțumirea publică față de reforma educației

Un sondaj CAWI realizat între 11–13 august 2025 pe 1.200 de respondenți arată majoritate de nemulțumire față de sistemul de învățământ, 67% consideră că reformele recente au avut un efect negativ, iar 57% ar susține o grevă generală a profesorilor în toamna 2025.

Un sondaj Flash Data realizat între 11 și 13 august 2025 arată că 75% dintre români sunt nemulțumiți sau foarte nemulțumiți de sistemul de educație, invocând reforma incoerentă, politizarea și măsurile de austeritate care vizează profesorii.

Un sondaj sociologic citat de Agerpres arată că 75% dintre respondenți sunt nemulțumiți de sistemul de educație din România (43% nemulțumit, 32% foarte nemulțumit), în timp ce 23% sunt mulțumiți (19% mulțumit, 4% foarte mulțumit).

Deputatul PSD Mihai Fifor a criticat reforma educaţiei, susţinând că mărirea normelor didactice, comasarea şcolilor şi lipsa investiţiilor în transportul şcolar vor provoca concedieri, pierderea cadrelor didactice şi creşterea abandonului şcolar.

Un sondaj Flash Data publicat pe 14 august 2025 arată că majoritatea românilor sunt pesimiști față de sistemul de învățământ, consideră reformele neclare cea mai mare problemă și 57% ar susține o grevă generală a profesorilor în toamna 2025.

Mihai Fifor, președintele PSD Arad, a criticat măsurile de austeritate ale ministrului Educației Daniel David, afirmând că vor crește abandonul școlar, vor provoca concedieri în rândul profesorilor și vor produce daune pe termen lung sistemului de învățământ și economiei.

Mihai Fifor, președintele PSD Arad și deputat, a criticat dur reforma în educație, susținând că majorarea normelor didactice și comasarea școlilor vor duce la disponibilizări, creșterea abandonului școlar și afectarea funcționării statului.

Mihai Fifor critică reforma din Educaţie, afirmând că majorarea normelor didactice şi comasarea şcolilor vor duce la concedieri, creşterea abandonului şcolar şi au o contribuţie neglijabilă la reducerea deficitului bugetar.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat, la Digi24, redistribuirea a circa 30.000 de ore plătite suplimentar prin creșterea norme didactice cu două ore, propuneri de comasare a școlilor și suspendarea pachetului masiv de burse din cauza costurilor neviabile.

Premierul Ilie Bolojan afirmă că reducerea normelor didactice, scăderea numărului de elevi şi creşterea salariilor nu au îmbunătăţit sistemul de învăţământ şi cere reforme structurale şi ajustări bugetare, nu demisii.

Premierul Ilie Bolojan a justificat creşterea normei didactice la 20 de ore, majorarea efectivelor de elevi şi întreruperea bursei universale ca măsuri bugetare, în timp ce sindicaliştii din Educaţie au anunţat boicotarea începerii anului şcolar după o întâlnire la Palatul Victoria.

Premierul Ilie Bolojan afirmă că, deşi normele didactice s-au redus, numărul elevilor pe clasă a scăzut şi salariile profesorilor au crescut, sistemul de învăţământ nu s-a îmbunătăţit şi plecarea unui ministru sau a premierului nu va rezolva problema de fond.

Premierul Ilie Bolojan anunță continuarea reformei în educație: nu se vor tăia salariile profesorilor, dar aceștia vor preda mai mult la clasă, iar unele școli vor fi comasate, declarații făcute în contextul unor proteste ale cadrelor didactice de aproape două săptămâni.

Sindicatele din învățământ, conduse de FSLI, anunță escaladarea protestelor în septembrie și cer demisia Guvernului Bolojan, invocând tăieri salariale mascate și supraîncărcarea claselor ca efect al noilor măsuri fiscale.

Premierul Ilie Bolojan a afirmat că măsurile anterioare din educație nu au redus gaura bugetară, guvernul a majorat norma didactică cu două ore, a suspendat pachetul de burse şi pregăteşte rectificări bugetare care pot nemulţumi cadrele didactice.

Profesorii au continuat miercuri protestele în stradă pentru abrogarea măsurilor fiscal‑bugetare care cresc norma de lucru, dimensiunea claselor şi prevăd comasarea şcolilor, iar premierul Ilie Bolojan a cerut Ministerului Educaţiei analize şi soluţii punctuale pentru implementare.