Criză a finanţării proiectelor PNRR şi blocaj al lucrărilor la autostrăzi: memorandum de renegociere, proiect de OUG, suspendări şi reacţii politice

Guvernul Ilie Bolojan se confruntă cu o criză politică şi administrativă după amânarea adoptării unui proiect de ordonanţă de urgenţă care prevede suspendarea sau încetarea unilaterală a proiectelor PNRR fără finanţare asigurată, din cauza revoltei primarilor şi a dezacordurilor din coaliţie.

Guvernul Ilie Bolojan a amânat adoptarea unei ordonanţe care prevedea suspendarea şi denunţarea unilaterală a unor proiecte din PNRR fără finanţare asigurată, după proteste ale primarilor şi opoziţie în coaliţie, în contextul unei supracontractări şi al unui risc fiscal semnalat de nota de fundamentare.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că în acest an nu se vor semna contracte noi în Programul „Anghel Saligny” şi că plăţile pentru contractele deja semnate vor fi eşalonate pe trei ani, decizie care a generat critici în coaliție şi acuzaţii de comportament «dictatorial» din partea lui Florian Bodog.

Guvernul a adoptat un Memorandum care confirmă preacordul cu Comisia Europeană pentru renegocierea PNRR, cu o nouă alocare de 21,62 miliarde euro (13,56 mld euro granturi și 8,06 mld euro împrumuturi), aprobarea Comisiei fiind așteptată în septembrie, iar decizia finală a Consiliului ECOFIN pe 20 octombrie.

Ministerul Muncii a pus în transparență un proiect de lege care modifică pensiile de serviciu pentru magistraţi, procurori, personalul juridic şi auxiliar, stabilind condiţii de vechime, cuantum şi mecanisme de reducere, în timp ce statutul judecătorilor CCR rămâne reglementat prin Legea nr. 47/1992.

Guvernul a lansat în dezbatere publică un proiect de reformă a pensiilor speciale care stabilește vârste şi condiţii comune, un nou calcul al cuantumului şi norme tranzitorii cu intrare în vigoare la 1 octombrie 2025.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a anunțat pe 13 august 2025 suspendarea semnării de noi contracte în cadrul programului Anghel Saligny din motive bugetare, iar primarul Slatinei, Mario De Mezzo, a amenințat că se va lupta pentru continuarea finanțării proiectelor locale.

Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care suspendă încheierea și atribuirea de noi contracte finanțate din PNRR, după o supracontractare estimată la 20 de miliarde euro peste bugetul de 28 de miliarde.

Lucrările la autostrăzile A7 și A8 au fost suspendate din cauza unui blocaj financiar generat de neachitarea facturilor de către Guvern; constructorul a prelungit pauza pe șantiere până pe 18 august 2025, solicitând deblocarea plăților.

Ministrul Pîslaru afirmă că proiectul de OUG coiniţiat de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Finanţelor privind suspendarea unor proiecte din PNRR va primi clarificări şi o formă revizuită până marți, 19 august 2025, în timp ce PSD cere consens de coaliţie şi va propune amendamente la şedinţa din 18 august 2025.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat suspendarea unor proiecte finanțate prin PNRR și Anghel Saligny, în special investiții fără șantiere ce însumează peste 5 miliarde de lei, din cauza lipsei de bani la buget.

Primarul Slatinei, Mario De Mezzo, se opune deciziei premierului Ilie Bolojan de a suspenda semnarea de noi contracte în programul „Anghel Saligny” şi afirmă că se va lupta pentru continuarea finanţării proiectelor locale.

Primarul Slatinei, Mario De Mezzo, se opune deciziei premierului Ilie Bolojan de a suspenda semnarea de contracte noi în cadrul programului „Anghel Saligny” și anunţă că va lupta pentru continuarea finanțării proiectelor locale.

Primarul Mario De Mezzo se opune deciziei premierului Ilie Bolojan de a suspenda semnarea de noi contracte în programul 'Anghel Saligny' și critică ordonanța de urgență a Guvernului care propune stoparea unor proiecte PNRR ce nu pot fi finalizate până la 31 august 2026.

Proiectul de lege privind pensiile speciale ale magistraților a fost finalizat și urmează să fie pus în transparență la Ministerul Muncii, stabilind noi condiții de eligibilitate, modul de calcul (bază: media ultimelor 60 de luni; procent 55%) și prevederi tranzitorii până la 1 octombrie 2025.

Guvernul pregătește o ordonanță care va elimina din finanțarea PNRR proiectele care nu pot fi finalizate până pe 31 august 2026, păstrând fonduri doar pentru cele cu peste 30% grad de execuție și planificate să se încheie anul viitor.

Ministrul Dezvoltării Cseke Attila a prezentat un pachet de reformă a administraţiei locale care prevede posibilitatea ca funcţionarii publici să fie folosiţi în comun între localităţi, reducerea cu peste 40.000 de posturi şi o economie anuală estimată la 2,2 miliarde lei.

Ministerul Dezvoltării anunţă că din 6.055 contracte PNRR gestionate, 5.282 (87%) sunt începute şi vor continua să fie finanţate, iar 773 contracte (13%) care nu au început nu vor mai primi finanţare deoarece nu pot fi finalizate până la sfârşitul lui august 2026.

George Simion își schimbă poziția: după ce anterior spusese că va demisiona dacă va face guvern cu PSD, acum susține o guvernare cu PSD pentru a-l propune pe Călin Georgescu ca prim‑ministru și anunță continuarea moțiunilor de cenzură şi manevrelor politice pentru a rămâne relevant.

Ministrul Cseke Attila a anunțat că din Programul Anghel Saligny de 66 miliarde lei sunt aprobate 5.758 obiective, dintre care 4.375 (52 miliarde lei) sunt contractate, 1.383 (14 miliarde lei) nu sunt încă contractate, nu se vor încheia noi contracte până la sfârșitul anului, iar în 2026 va fi posibilă semnarea de contracte cu condiția începerii lucrărilor în 2027.

Ministrul Dezvoltării Cseke Attila a afirmat că pachetul de reforme anunțat de Ilie Bolojan a fost îmbunătățit după discuții cu autoritățile locale, dar prevede reducerea a peste 40.000 de posturi în administrația locală, cu un impact financiar anual estimat la 2,2 miliarde de lei.

Ministrul Dezvoltării Cseke Attila a apărat pachetul de reforme al guvernului Bolojan, afirmând că proiectul a fost îmbunătăţit după discuţii cu autorităţile locale, în contextul în care primarii au ameninţat cu grevă generală pe 8 septembrie, şi a anunţat reducerea a peste 40.000 de posturi în administraţia locală cu o economie estimată la 2,2 miliarde lei anual.

La 14 august 2025 Guvernul a adoptat un memorandum ce consemnează un preacord cu Comisia Europeană pentru renegocierea PNRR, stabilind o alocare de 21,62 miliarde euro (13,56 miliarde euro granturi şi 8,06 miliarde euro împrumuturi) şi măsuri de prioritizare a proiectelor.

Primarii reclamă că MIPE a pus în transparență o ordonanță care ar bloca proiecte finanțate din bugetul de stat și PNRR, iar premierul Ilie Bolojan spune că România nu mai are capacitate financiară pentru toate contractele semnate.

Ministrul Dezvoltării Cseke Attila a prezentat un proiect de reformă a administraţiei locale în trei părţi care prevede reducerea a peste 40.000 de posturi, mecanisme pentru creşterea capacităţii financiare a autorităţilor locale şi posibilitatea partajării personalului între comune, cu o economie anuală estimată la 2,2 miliarde de lei.

Primarii de municipii afirmă că nu au fost consultați privind o ordonanță care propune suspendarea proiectelor PNRR cu stadiu fizic sub 30% și anunță că vor solicita discuții la Guvern.

Guvernul a aprobat un memorandum care taie 718 milioane euro din alocarea PNRR pentru educație, suspendă temporar proiectele cu progres fizic între 0–30% şi prioritizează finanţarea proiectelor cu peste 30% progres, iar 507 unități școlare cu personalitate juridică vor deveni structuri arondate.

Guvernul a aprobat un memorandum care taie 718 milioane euro din proiectele de educație din PNRR, afectând 11 proiecte și declanșând reorganizarea a 507 unități școlare.

Pe 14 august 2025, ministerul condus de Dragoș Pîslaru a prezentat o Ordonanţă de urgenţă pentru reprofilarea finanţării PNRR, suspendând proiectele fără ordin de începere sau cu progres 0–30% şi prioritizând cele cu peste 30%, în contextul unei alocări renegociate de 21,62 miliarde euro.

Proiectul lui Ilie Bolojan pentru reducerea pensiilor speciale exclude recalcularea pensiilor judecătorilor Curții Constituționale, care vor rămâne calculate după vechea formulă de 85% din media veniturilor.

Ministrul Cseke Attila a anunţat că din Programul Anghel Saligny de 66 de miliarde lei sunt aprobate 5.758 obiective, dintre care 4.375 sunt contractate (52 mld. lei) iar 1.383 (14 mld. lei) rămân necontractate; nu se vor încheia noi contracte până la sfârşitul acestui an, iar în 2026 se vor putea semna contracte doar dacă execuţia începe în 2027.

Ministrul Dezvoltării Cseke Attila a prezentat un pachet de reformă a administrației locale în trei părți, care include posibilitatea ca funcționarii să lucreze part‑time în comune învecinate, estimă reducerea a peste 40.000 de posturi și economii anuale de circa 2,2 miliarde lei.

Guvernul a adoptat la 14 august 2025 un memorandum care consemnează un preacord cu Comisia Europeană pentru renegocierea PNRR, stabilind o alocare de 21,62 miliarde euro (13,56 mld granturi, 8,06 mld împrumuturi) şi măsuri de prioritizare a proiectelor.

Guvernul pregătește o ordonanță de urgență care reconfigurează PNRR după pierderea aproape a 7 miliarde euro în împrumuturi, reducând bugetul la 28,5 miliarde euro (14,9 miliarde euro împrumuturi și 13,6 miliarde euro granturi) și aplicând tăieri masive în educație, sănătate, infrastructură și mediu.

Ministrul Cseke Attila a anunțat că, din Programul Anghel Saligny de 66 miliarde de lei, 5.758 de obiective sunt aprobate, 4.375 sunt contractate (52 miliarde lei) iar 1.383 (14 miliarde lei) nu sunt încă contractate; nu se vor încheia noi contracte până la sfârșitul acestui an, iar în 2026 se vor putea semna contracte de finanțare cu condiția începerii execuției în 2027.

PSD afirmă că proiectul de OUG propus de Ministerul Finanțelor — care limitează finanțările din PNRR, „Anghel Saligny”, PNDL şi Programul Național de Construcții — nu a fost agreat în coaliție și va fi contestat prin amendamente pregătite la şedinţa de conducere din 18 august 2025.

Premierul Ilie Bolojan a discutat joi cu primarii de comune propunerile de reformă a administraţiei locale incluse în al doilea pachet fiscal — reducerea cheltuielilor de personal, modificări ale impozitelor pe proprietate şi extinderea digitalizării — însă primarii au rămas nemulţumiţi; Asociaţia Comunelor solicită preluarea integrală de la bugetul de stat a cheltuielilor pentru asistenţii personali ai persoanelor cu handicap, iar ministrul Cseke Attila a asigurat că finanţarea PNRR pentru proiectele începute nu va fi sistată.

Noul proiect al Ministerului Muncii exclude judecătorii Curții Constituționale din prevederile pensiilor magistraților, în timp ce aceștia rămân beneficiați de pensie de serviciu de 80% din indemnizația brută conform Legii 47/1992.

Guvernul a pregătit o ordonanţă pentru accelerarea plăţilor şi a alocat 2,1 miliarde euro în granturi pentru sectoarele de autostradă Focşani–Bacău şi două loturi Bacău–Paşcani, cu termene de finalizare înainte de august 2026.

Ministrul dezvoltării şi ministrul investiţiilor Dragoş Pîslaru au anunţat că finanţarea proiectelor cu şantier activ va continua şi implementarea PNRR va fi accelerată, în timp ce proiectele fără procedură de licitaţie sau cu execuţie fizică între 0 şi 30% vor fi suspendate din cauza constrângerilor bugetare.

Ministrul Cseke Attila a anunţat stadiul Programului Anghel Saligny (66 miliarde lei): 5.758 obiective aprobate, 4.375 contractate pe 52 miliarde lei, 1.383 necontractate (14 miliarde lei); nu se vor încheia noi contracte până la sfârşitul anului, iar în 2026 se vor putea încheia contracte noi doar dacă execuţia începe în 2027; totodată CNI nu va încheia noi contracte şi va prioritiza proiectele cu grad de execuţie peste 50%.

Plățile întârziate ale Guvernului au dus la suspendarea lucrărilor pe mai multe tronsoane din autostrăzile A7 și A8, constructorul prelungind pauza până pe 18 august și avertizând asupra unui blocaj financiar care poate pune în pericol finalizarea proiectelor.

Guvernul a discutat măsuri pentru derularea PNRR renegociat şi a mandatat MIPE să ajusteze planul, în timp ce PSD se opune proiectului de ordonanţă privind gestionarea investiţiilor şi anunţă amendamente.

Consultantul economic Adrian Negrescu avertizează că România se află în „antecama recesiunii” și anticipează o scădere a economiei în trimestrul III sau IV din 2025, pe fondul creșterii taxelor, inflației record la nivel european și prăbușirii vânzărilor, iar peste 100.000 de companii ar putea risca insolvenţa.

Guvernul a mandatat MIPE să finalizeze ajustarea PNRR după îngrijorările Comisiei privind ritmul redus de implementare, agreând o nouă alocare de 21,62 miliarde euro şi transferuri între componentele de grant şi împrumut.

Guvernul a mandatat MIPE să finalizeze ajustarea PNRR după îngrijorările Comisiei Europene privind ritmul redus de implementare, agreat fiind un nou pachet de 21,62 miliarde euro (13,56 mld granturi, 8,06 mld împrumuturi) cu transferuri şi eliminări de proiecte pentru a respecta traiectoria fiscală.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că statul nu mai are capacitatea financiară de a susține toate investițiile semnate și că guvernul va rezilia sau suspenda contracte neîncepute din PNRR, Anghel Saligny, CNI și alte programe pentru a evita intrarea în incapacitate de plată în toamnă, economisind zeci de miliarde de lei.

Guvernul anunță măsuri pentru Anghel Saligny și CNI: programul Anghel Saligny are 52 miliarde lei contractate din 66 miliarde, 1.383 proiecte (14 miliarde lei) rămân necontractate, iar până la sfârșitul anului 2025 nu se vor încheia noi contracte, urmând ca în toamna 2025 să fie elaborat un sistem de predictibilitate pentru alocările pe 2026–2028.

Ministrul Dezvoltării Cseke Attila a anunțat că, până la sfârșitul anului, nu se vor încheia noi contracte de execuție nici pentru Programul „Anghel Saligny”, nici prin Compania Națională de Investiții, urmând prioritizarea finanțării proiectelor cu grad ridicat de execuție și elaborarea unui sistem de predictibilitate.

Expertul Cristian Popa avertizează că următoarele 12 luni vor fi dificile, cu inflaţie şi posibilă recesiune, dar măsurile fiscale luate acum sunt necesare şi România poate atinge aproape 700 miliarde euro în 10 ani dacă adoptă politici pro-business şi atrage investiţii străine; aderarea la zona euro rămâne un obiectiv justificat, însă de lungă durată.

Primarii de municipii se ceartă cu Guvernul după ce MIPE a pus în transparență un proiect care limitează continuarea investițiilor PNRR cu lucrări sub 30% fără un memorandum guvernamental, iar premierul Ilie Bolojan a avertizat că România nu mai are capacitatea financiară de a susține toate plățile.

Guvernul a discutat în primă lectură o ordonanță care limitează proiectele finanțate prin PNRR, renunțând la cele fără ordin de începere și suspendând temporar proiectele cu progres fizic între 0–30% pentru a prioritiza finalizarea celor peste 30%.

Guvernul a discutat în primă lectură o ordonanță care prevede suspendarea proiectelor PNRR fără ordin de începere sau cu progres între 0–30% pentru a concentra finanțarea pe proiectele cu progres peste 30%, după ce s-a constatat supracontractarea față de pachetul PNRR de 28,5 miliarde euro.

Guvernul a adoptat un memorandum care confirmă pre-acordul cu Comisia Europeană pentru renegocierea PNRR, cu o alocare totală de 21,62 miliarde euro (13,56 miliarde granturi și 8,06 miliarde împrumuturi), a declarat ministrul Dragoș Pîslaru.

Ministrul Investițiilor Dragoș Pîslaru a anunțat alocarea a 2,1 miliarde euro din granturi pentru segmentele autostradelor Focșani–Bacău și Bacău–Pașcani, măsuri legislative pentru accelerarea plăților și soluții alternative de finanțare pentru tronsoanele eliminate din PNRR, cu obiectivul finalizării lucrărilor până în august 2026.

Guvernul a discutat în primă lectură un proiect care limitează retragerea integrală din Pilonul II: cei circa 8,3 milioane de participanți vor putea încasa la pensionare doar 25% din suma acumulată, restul urmând să fie plătit în tranșe lunare, cu excepția conturilor sub 15.400 lei.

ASF sprijină propunerea Guvernului Bolojan de a limita la 25% retragerea sumelor din pilonul II la pensionare, argumentând că pensiile private trebuie să asigure venituri lunare pe termen lung.

AUR anunță că va depune o nouă moțiune de cenzură împotriva pachetului 2 de măsuri economice ale Guvernului, în contextul în care MIPE a pus în transparență decizională o ordonanță care ar bloca investițiile din PNRR și PSD se opune proiectului OUG.

Lucrările la autostrăzile A7 și A8 sunt blocate după ce Guvernul nu a achitat facturi către unul dintre principalii constructori, care a suspendat activitatea până pe 18 august 2025, iar proiectele riscă amânări, tăieri sau chiar opriri dacă nu se asigură finanțarea necesară.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunţat o Ordonanţă de Urgenţă pusă în transparenţă decizională care clarifică că proiectele scoase din PNRR fără ordin de începere vor fi renunţate, proiectele cu progres fizic 0–30% vor fi suspendate, iar cele cu peste 30% progres vor fi finalizate şi prioritizate pentru găsirea unor surse alternative de finanţare.

Ministrul Cseke Attila anunţă că PNRR va continua finanţarea celor 5.282 de contracte deja începute la Ministerul Dezvoltării, în timp ce 773 de contracte (13%) care nu au demarat nu vor mai fi finanţate din cauza lipsei de timp până la termenul final din august 2026.

Ministrul Dragoş Pîslaru a anunţat că au fost identificate soluţii legislative şi de finanţare, inclusiv 2,1 miliarde euro granturi, pentru deblocarea plăţilor şi asigurarea continuităţii lucrărilor la autostrăzile A7 şi A8, în special segmentele Focşani–Bacău şi Bacău–Paşcani.

Ministrul Dragoș Pîslaru a anunțat o ordonanță de urgență în transparență decizională care stabilește reguli pentru proiectele scoase din PNRR, prioritizând finalizarea celor cu progres peste 30% și suspendarea celor cu progres între 0–30%.

Ministrul Dragoș Pîslaru a anunțat găsirea unei soluții legislative pentru accelerarea plăților la autostrăzi, alocarea a 2,1 miliarde de euro din granturi pentru segmentele Focșani–Bacău și două loturi din Bacău–Pașcani și că se caută surse alternative pentru restul proiectelor inițial din PNRR.

La 14 august 2025, ministerul Dragos Pîslaru a anunţat adoptarea unui Memorandum care confirmă un preacord cu Comisia Europeană pentru un PNRR renegociat de 21,62 miliarde euro (13,56 mld euro granturi şi 8,06 mld euro împrumuturi) şi măsuri pentru deblocarea plăţilor către proiectele de autostrăzi.

Guvernul Bolojan a pus în dezbatere un proiect de lege care majorează vârsta și schimbă modul de calcul al pensiilor de serviciu ale magistraților, cu un plafon de 70% din venitul net, în timp ce judecătorii Curții Constituționale rămân exceptați, fapt semnalat de presă ca posibil motiv de controversă.

Economistul Cristian Popa afirmă că măsurile fiscale ale Guvernului Bolojan au restabilit încrederea investitorilor şi au evitat o criză, dar urmează circa 12 luni dificile cu inflaţie ridicată şi risc de recesiune.

Ministrul Dezvoltării Cseke Attila a anunțat că programul Anghel Saligny are alocate 66 de miliarde de lei, dintre care 52 de miliarde (4.375 de proiecte) sunt deja contractate, iar 1.383 de investiții în valoare de 14 miliarde de lei nu sunt încă contractate.

Ministrul Cseke Attila a anunțat că programul Anghel Saligny are 66 miliarde de lei, din care 52 miliarde sunt deja contractate pentru 4.375 obiective, iar 14 miliarde pentru 1.383 investiții nu sunt încă contractate, și a prezentat un calendar de predictibilitate pentru 2026–2028.

Guvernul a adoptat un memorandum care confirmă pre-acordul cu Comisia Europeană pentru renegocierea PNRR, stabilind o alocare totală de 21,62 miliarde euro — 13,56 miliarde granturi nerambursabile și 8,06 miliarde împrumuturi, cu aprobări preconizate în septembrie și la Ecofin pe 20 octombrie.

Ministrul Dragoș Pîslaru a anunțat adoptarea unui Memorandum care confirmă un preacord cu Comisia Europeană pentru PNRR, cu o alocare totală de 21,62 miliarde euro (13,56 mld. euro granturi și 8,06 mld. euro împrumuturi), și cu aprobări finale preconizate în septembrie 2025 și la ECOFIN pe 20 octombrie 2025.

Ministrul Dezvoltării Cseke Attila a declarat că doar 35% din proiectele programului Anghel Saligny au finanțare asigurată până la sfârșitul anului, restul de 65% dependând de realocări de fonduri de la alte ministere.

Ministrul Dezvoltării Cseke Attila a afirmat că PNRR nu se opreşte şi va continua finanţarea investiţiilor în derulare, dar nu vor fi demarate proiecte fără antreprenor, contract sau ordin de începere.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a anunţat găsirea unei soluţii legislative pentru accelerarea plăţilor şi alocarea a 2,1 miliarde euro din granturi pentru segmentele Focşani–Bacău şi două loturi Bacău–Paşcani, pentru a asigura continuitatea proiectelor de autostrăzi A7 şi A8.

Premierul Ilie Bolojan a scos de pe ordinea de zi proiectul de OUG privind suspendarea şi condiţionarea finanţărilor din PNRR; PSD a refuzat avizul, cere revizuiri şi va propune amendamente la BPN pe 18 august 2025, iar proiectul prevede suspendări şi reguli diferite în funcţie de stadiul fizic al investiţiilor.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că reforma administrației publice locale va face parte din al doilea pachet guvernamental de măsuri pentru reducerea cheltuielilor publice și corectarea inechităților, programat pentru adoptare la finalul lunii august 2025.

PSD cere revizuirea proiectului de OUG care vizează suspendarea unor finanţări din PNRR şi anunţă că va propune amendamente la Biroul Permanent Naţional de luni, 18 august, în timp ce ministrul Dezvoltării Cseke Attila afirmă că investiţiile aflate în derulare vor continua să fie finanţate.

PSD afirmă că ordonanța introdusă în primă lectură nu are consens în coaliție și nu a primit avizul miniștrilor PSD.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a pus în dezbatere publică o ordonanță de urgență menită să limiteze angajamentele financiare viitoare pentru proiectele PNRR și Anghel Saligny, pentru a reduce riscul fiscal sistemic generat de supracontractare.

Anunțul premierului Ilie Bolojan că statul nu mai are capacitatea financiară de a plăti toate contractele a provocat reacții puternice ale primarilor, care au amenințat blocarea proiectelor și acțiuni de protest, iar după o întâlnire de două ore ministrul Cseke Attila a asigurat că proiectele PNRR cu șantiere deschise vor continua.

Marcel Ciolacu critică planurile de austeritate ale guvernului condus de Ilie Bolojan și cere continuarea investițiilor publice masive, în timp ce premierul avertizează asupra necesității unor măsuri fiscale stricte pentru a evita o criză financiară.

Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care suspendă temporar încheierea și atribuirea de noi contracte pentru proiecte din PNRR și mai multe programe gestionate de AFM, iar PSD anunță că miniștrii săi nu au dat avizul și va propune amendamente la BPN din 18 august 2025.

Guvernul a schimbat formula de calcul a pensiilor speciale ale magistraților, reducând procentul aplicat și introducând un plafon, iar măsura a provocat reacții dure din partea CSM și amenințări cu un val de pensionări.

PSD cere revizuirea proiectului de ordonanţă de urgenţă care propune suspendarea unor finanţări din PNRR, afirmând că iniţiativa nu a fost convenită în coaliţie şi nu a primit avizul miniştrilor PSD.

Guvernul a discutat în primă lectură un proiect care limitează retragerea din Pilonul II la 25% în tranșă unică, restul fiind plătit lunar, iar ASF subliniază că pensiile private au rolul de a asigura un venit stabil după pensionare; există o excepție pentru conturi sub 15.400 lei.

PSD cere revizuirea proiectului de ordonanţă de urgenţă care suspendă finanţări din PNRR, afirmând că nu există consens politic şi că proiectul nu a primit avizul miniştrilor PSD.

Ministrul Dragoş Pîslaru a anunţat joi, 14 august 2025, o Ordonanţă de Urgenţă pusă în transparenţă decizională care prevede suspendarea sau excluderea din PNRR a proiectelor cu grad redus de implementare pentru a concentra resursele pe proiectele deja avansate, după ce contractele de finanţare au ajuns la 47,4 miliarde euro faţă de valoarea PNRR de 28,5 miliarde euro.

Un proiect de lege prevede pensionarea judecătorilor și procurorilor la 65 de ani cu 35 de ani vechime și pensie de maximum 70% din venitul net, în timp ce judecătorii Curții Constituționale rămân exceptați și păstrează o pensie de serviciu de 80% calculată la baza brută și o vechime minimă de 25 de ani.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat primarilor că statul nu mai are capacitatea financiară de a plăti toate contractele de finanțare, declanșând revoltă după ce MIPE a pus în transparență decizională o ordonanță de urgență care blochează investițiile.

Ministerul a anunțat că PNRR a fost supraangajat — contracte de 47,4 miliarde euro pe un program de 28,5 miliarde euro — iar OUG aflată în prima lectură prevede suspendarea proiectelor cu progres fizic 0–30% şi finalizarea celor peste 30% cu surse alternative de finanţare.

PSD cere revizuirea proiectului de Ordonanță de Urgență care suspendă finanțări din PNRR, solicită consens politic și anunță amendamente la şedinţa Biroului Permanent Naţional din 18 august.

PSD afirmă că ordonanța de urgență privind suspendarea unor proiecte finanțate prin PNRR nu a primit consensul în coaliție și avizul miniștrilor PSD și anunță amendamente în ședința Biroului Permanent Național din 18 august, după ce proiectul publicat de Ministerul Fondurilor Europene a fost amânat la Guvern cu o săptămână.

Consultantul Adrian Negrescu avertizează că România se află în antecamera unei recesiuni, cu risc de contracţie a economiei în trimestrul III sau IV 2025 din cauza majorării taxelor, scăderii vânzărilor și inflației record la nivel european.

PSD afirmă că nu există consens în coaliția de guvernare asupra proiectului de ordonanță care ar suspenda finanțările din PNRR, solicită revizuirea textului și va propune amendamente în ședința Biroului Permanent Național din 18 august 2025.

România a înregistrat în trimestrul II 2025 cea mai rapidă creștere economică din UE, cu +1,2% față de trimestrul anterior, potrivit Eurostat, iar INS raportează un avans anual de 2,1% (serie ajustată) şi de 0,3% pe serie brută.

PSD respinge proiectul de OUG pus în transparență decizională de MIPE care ar bloca investițiile din PNRR, a convocat Biroul Permanent Național pentru 18 august pentru a propune amendamente și solicită consens politic, în contextul în care premierul Ilie Bolojan avertizează că România nu mai are capacitate financiară pentru cofinanțări și că peste 20 miliarde euro sunt supracontractate pe PNRR.

România a încheiat un preacord cu Comisia Europeană pentru renegocierea PNRR care securizează 13,56 miliarde euro sub formă de granturi și alocă 8,06 miliarde euro în împrumuturi, într-un pachet de 21,62 miliarde euro; memorandumul a fost adoptat în ședința de guvern, iar aprobarea finală este programată pentru 20 octombrie 2025.

PSD solicită revizuirea proiectului de OUG al Guvernului Bolojan care prevede suspendarea proiectelor din PNRR nefinalizate până la 31 august 2026, susținând că textul nu are consens în coaliție și nu a primit avizul miniștrilor PSD.

Premierul Ilie Bolojan avertizează că România riscă incapacitate de plată în această toamnă dacă Guvernul nu adoptă urgent „Pachetul 2” de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului.

PSD a declarat joi, 14 august 2025, că nu a avizat ordonanţa MIPE care prevăd suspendarea unor finanţări din PNRR pentru că nu există consens în coaliţie şi anunţă propuneri de amendare pe 18 august 2025.

Ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Dragoş Pîslaru, a declarat joi că PNRR nu se opreşte, ci se accelerează şi că în aceeaşi zi a fost îndeplinită o nouă bornă.

Ministrul Dragoș Pîslaru a anunțat adoptarea unui memorandum care confirmă un preacord cu Comisia Europeană pentru PNRR, securizând o alocare de 21,62 miliarde euro (13,56 mld granturi, 8,06 mld împrumuturi) și programând aprobările finale în toamna anului 2025.

Primarii comunelor l-au întâlnit pe premierul Ilie Bolojan pentru a cere preluarea unor cheltuieli locale (transportul profesorilor, salariile asistenților personali) și clarificări privind blocajele în programele de investiții (Anghel Saligny, PNRR), însă Executivul a invocat opoziția Ministerului Finanțelor și a anunțat măsuri de reducere a cheltuielilor în administrația locală.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat adoptarea unei ordonanțe de urgență care suspendă încheierea și atribuirea de noi contracte finanțate din PNRR şi denunţă contracte neangajate, motivând supracontractarea masivă şi riscul de incapacitate de plată a statului.

PSD anunță că nu a avizat proiectul de OUG introdus în primă lectură pe ordinea de zi a Guvernului pentru că nu există consens în coaliție și va propune amendamente la şedinţa Biroului Permanent Naţional de luni, cerând criterii clare pentru investițiile din PNRR şi Anghel Saligny.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat, pe 14 august 2025, inițierea unei ordonanțe de urgență care oprește finanțarea proiectelor PNRR nefinalizabile din cauza unei supracontractări de aproape 20 de miliarde de euro și prevede denunțarea contractelor fără lucrări semnate.

Premierul Ilie Bolojan şi mai mulţi miniştri au discutat joi cu primarii de comune reforma administraţiei publice locale şi prioritizarea finanţării proiectelor, Guvernul anunţând că plăţile din PNRR vor continua pentru proiectele cu şantiere deschise, iar proiectele fără lucrări începute nu vor primi finanţare.

Marcel Ciolacu afirmă că Institutul Național de Statistică confirmă că România a evitat recesiunea și rămâne pe creștere, atribuind această performanță investițiilor publice de peste 54 de miliarde de euro și cerând continuarea programelor de investiții.

Marcel Ciolacu critică măsurile de austeritate ale lui Ilie Bolojan şi afirmă, pe baza datelor INS, că economia României a rămas pe creştere şi nu a intrat în recesiune, solicitând continuarea investiţiilor publice, inclusiv prin Programul Anghel Saligny.

Eurostat arată că România a înregistrat în trimestrul II 2025 cea mai mare creştere trimestrială din UE, de 1,2% faţă de trimestrul anterior, iar INS estimează un avans al PIB românesc de 1,2% q/q (serie ajustată sezonier) şi de 0,3% y/y pe serie brută.

Primarii s-au declarat revoltați după întâlnirea de la Palatul Victoria cu premierul Ilie Bolojan; sindicatele anunță grevă generală a primăriilor pe 8 septembrie din cauza blocării finanțărilor, creșterii impozitelor locale și reducerilor de personal, iar Guvernul afirmă că reformele sunt necesare pentru a evita incapacitatea de plată.

Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit joi la Palatul Victoria cu primarii de comune pentru a discuta al doilea pachet fiscal legat de reforma administrației locale; întâlnirea s-a încheiat fără acord, iar Emil Drăghici a cerut ca finanțarea asistenților personali ai persoanelor cu handicap să fie preluată integral de la bugetul de stat.

Marcel Ciolacu afirmă că România a evitat recesiunea și rămâne pe creștere datorită investițiilor publice masive, solicitând continuarea acestui model și prioritizarea infrastructurii mari și a Programului Anghel Saligny.

Un proiect de ordonanță de urgență care suspendă încheierea, atribuirea și derularea unor contracte din PNRR a stârnit proteste transpartinice ale primarilor, care cer amânarea adoptării și amenință cu deplasări la Guvern pentru discuții.

Guvernul Bolojan a propus un proiect de lege care schimbă regulile pensiilor de serviciu pentru magistrați — pensionare la 65 de ani, 35 ani vechime și plafon de 70% din venitul net — însă exclude judecătorii Curții Constituționale, care păstrează pensia de 80% din indemnizație și condiția de 25 de ani pentru pensionare.

Guvernul, prin proiectul inițiat de Ilie Bolojan şi relatat de Lumea Justiției, propune modificări ale pensiilor de serviciu ale magistraților (vârsta de pensionare, vechime şi plafon net de 70%), însă exclude judecătorii Curții Constituționale, care își păstrează pensia de 80% din indemnizație și dreptul de pensionare la 25 ani vechime.

Proiectul de lege al Guvernului condus de Ilie Bolojan modifică pensiile de serviciu ale magistraților (pensionare la 65 de ani, 35 ani vechime, plafon 70% din venitul net), dar exclude judecătorii Curții Constituționale, care păstrează pensia de serviciu de 80% din indemnizație (brută).

Pe 14 august 2025, primarii membri ai Asociației Municipiilor din România contestă o OUG care prevede blocarea unor proiecte din PNRR și Anghel Saligny și solicită discuții urgente la Guvern cu premierul Ilie Bolojan.

Economia UE a crescut modest în trimestrul II 2025 (+0,2%), zona euro cu +0,1%, România având cea mai mare creștere trimestrială raportată (+1,2%), iar INS estimează pentru România un avans al PIB de +1,2% față de trimestrul anterior (serie ajustată) și +0,3% față de aceeași perioadă din 2024 (serie brută); ocuparea forței de muncă a crescut ușor (+0,1% q/q, +0,7% an/an).

Guvernul Bolojan a propus prin MIPE o ordonanță de urgență care suspendă proiectele PNRR ce nu pot fi finalizate până la 31 august 2026 și blochează noi angajamente în programe naționale, motivând decizia printr-un «risc fiscal sistemic» generat de supracontractarea proiectelor.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat stoparea finanțării unor proiecte din PNRR din cauza unei supracontractări de aproape 20 de miliarde de euro și a riscului fiscal iminent, iar Guvernul a inițiat o ordonanță de urgență pentru a suspenda proiectele care nu pot fi finalizate până la 31 august 2026.

Consultantul economic Adrian Negrescu avertizează că România este în antecamera recesiunii, existând riscul unei contracții economice în trimestrul III sau IV 2025 din cauza creșterii taxelor, scăderii vânzărilor și a inflației ridicate.

Primarii din Asociația Municipiilor din România s-au întâlnit la București cu Ilie Bolojan și au criticat o ordonanță de urgență guvernamentală care prevede reduceri de personal, modificări fiscale și o grilă unică de salarizare ce ar putea afecta PNRR și proiectele locale.

Premierul Ilie Bolojan a avertizat, într-o discuţie joi la Palatul Victoria, că reforma administrativ‑teritorială poate fi luată în calcul dacă primarii de comune nu gestionează atent bugetele locale.

Premierul Ilie Bolojan le-a transmis primarilor, potrivit surselor politice, că riscă desfiinţarea UAT‑urilor dacă nu acceptă prevederile unei OUG care suspendă temporar contractele şi atribuirea de lucrări finanţate din PNRR şi din fonduri publice.

Producția industrială a României a scăzut cu 2% în primul semestru al anului 2025 față de aceeași perioadă din 2024, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică.

Florin Cîțu acuză manipularea datelor în elaborarea bugetului pe 2025, avertizează că deficitul estimat de Ministerul Finanțelor de peste 8% din PIB amenință ratingul investment grade și consideră că riscul recesiunii este consecința politicii fiscale a guvernului.

Marcel Ciolacu anunță pe Facebook că INS confirmă că România a evitat recesiunea și cere Guvernului Bolojan să continue investițiile în infrastructură și programul „Anghel Saligny”, respingând măsurile de austeritate.

Fostul premier Marcel Ciolacu afirmă că România a evitat recesiunea și solicită Guvernului Bolojan continuarea investițiilor publice mari, inclusiv programul Anghel Saligny, pentru a menține creșterea economică.

Consultantul Adrian Negrescu avertizează că România se află în 'antecamera recesiunii' și există riscul unei scăderi a PIB în trimestrul III sau IV 2025 din cauza creșterii taxelor, scăderii vânzărilor și inflației record, în timp ce datele oficiale arată creștere modestă în prima jumătate a anului și scădere a investițiilor.

Marcel Ciolacu susține continuarea investițiilor, inclusiv a programului Anghel Saligny, pentru a preveni o recesiune, invocând creșterea economică modestă și investițiile realizate în mandatul său, în contextul avertismentului ministrului Finanțelor Alexandru Nazare de a fi pregătiți pentru o recesiune.

Fostul premier Marcel Ciolacu afirmă că datele oficiale arată că România a evitat recesiunea în trimestrul II 2025 și cere continuarea investiţiilor, inclusiv prin Programul Anghel Saligny.

Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat că comenzile noi în industria prelucrătoare au crescut în termeni nominali cu 4,8% în primul semestru al anului 2025 față de aceeași perioadă din 2024.

Fostul premier Marcel Ciolacu afirmă că România nu a intrat în recesiune, citând date INS care arată creştere economică în trimestrul II şi solicitând continuarea investiţiilor, inclusiv prin Programul Anghel Saligny.

Premierul Ilie Bolojan a avertizat, într-un mesaj adresat Asociației Municipiilor din România, că supracontractarea proiectelor, inclusiv PNRR, depășește 20 de miliarde de euro și că rezilierea unilaterală a unor contracte este inevitabilă.

Pe 13 august 2025, premierul Ilie Bolojan a avertizat că România nu are capacitatea financiară de a onora toate contractele semnate, anunţând rezilieri unilaterale şi prioritizarea finanţării proiectelor.

Guvernul anunță reduceri de personal în sectorul public: Ministerul Dezvoltării va disponibiliza 40.000 de angajați, iar polițiile locale 6.000, iar procedurile și compensațiile aferente sunt puse sub semnul întrebării.

Guvernul a propus un proiect de Ordonanță de Urgență care suspendă încheierea de noi angajamente şi limitează derularea contractelor din PNRR, motivând risc fiscal şi supracontractare.

Proiectul de Ordonanță de Urgență, aflat în dezbatere publică, propune suspendarea şi restricţionarea angajamentelor şi a plăţilor pentru proiectele finanţate din PNRR şi fonduri naţionale, inclusiv Programul „Anghel Saligny”, pentru a limita riscul fiscal şi a sincroniza implementarea cu termenul PNRR de 31 august 2026.

Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit la Palatul Victoria cu primarii de comune nemulțumiți de reducerile propuse (~40.000 de posturi) și de posibile creșteri de taxe locale incluse în al doilea pachet fiscal programat pentru adoptare la finalul lunii august 2025, iar Asociația Comunelor avertizează că măsurile ar putea paraliza servicii esențiale și condamna 47% din populație la subdezvoltare.

Proiectul de OUG prevede suspendarea şi condiţionarea continuării investiţiilor din PNRR şi fonduri naţionale (inclusiv Anghel Saligny), interzicerea angajamentelor noi în 2025 şi restricţii până la 31 august 2026.

MIPE a lansat în dezbatere publică un proiect de OUG care introduce măsuri de gestionare şi prioritizare a investiţiilor finanţate din PNRR şi din fonduri publice pentru a limita riscul fiscal generat de supracontractare.

PIB a crescut anual cu 0,3% în trimestrul analizat, sub consensul Bloomberg de +0,6%, iar BCR menține estimarea de creștere pentru acest an la +1,3% în pofida revizuirilor semnificative ale seriilor istorice.

Economia a crescut anual cu +0,3%, sub consensul Bloomberg de +0,6%, iar BCR menține prognoza de creștere a PIB la +1,3% pentru acest an în pofida revizuirilor și a discrepanțelor între seriile ajustate și neajustate.

Economia României a înregistrat o creștere anuală de +0,3% în trimestrul doi, sub consensul Bloomberg de +0,6%, iar BCR menține estimarea de creștere a PIB la +1,3% pentru 2025 în pofida revizuirilor semnificative ale seriilor istorice.

PIB a crescut cu 0,3% în termeni anuali în al doilea trimestru, sub consensul Bloomberg de 0,6%, iar BCR menține estimarea de creștere pentru acest an la +1,3% în pofida revizuirilor statistice.

Firmele din grupul UMB au oprit lucrările pe loturi din A7 și A0 Nord din cauza temerii neplății, iar Ministerul Transporturilor cere 4–6 miliarde lei la rectificarea bugetară din toamnă pentru a asigura continuarea proiectelor; ministrul Finanțelor spune că A7 nu are fonduri bugetate până la sfârșitul anului, dar a fost inclusă în componenta nerambursabilă a PNRR.

Comenzile noi din industria prelucrătoare au crescut cu 4,8% în primul semestru 2025 față de aceeași perioadă din 2024, iar în iunie 2025 au scăzut lunar cu 0,9% dar au crescut anual cu 9,2%, arată datele publicate joi de INS.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a lansat în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență care suspendă proiectele PNRR ce nu pot fi finalizate la termen și interzice noi angajamente și licitații pentru programe naționale (PNDL I/II, Anghel Saligny, Programul național de construcții de interes public sau social), invocând un "risc fiscal sistemic, iminent și de o gravitate excepțională" generat de supracontractare.

Guvernul pregătește o ordonanță de urgență care suspendă, până la acordul Comisiei Europene asupra modificărilor PNRR, încheierea și atribuirea de noi contracte de finanțare pentru proiecte publice şi programe naţionale, cu excepţii aprobate punctual.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că un proiect din pachetul fiscal ce urmează a fi adoptat până la finalul lunii august va stabili vârsta standard de pensionare la 65 de ani și va plafona pensiile magistraților la 70% din ultimul salariu net.

Guvernul a pus în transparență decizională o ordonanță de urgență care limitează angajamentele și plățile pentru proiectele finanțate din PNRR și Programul Anghel Saligny, pentru a atenua riscul fiscal sistemic generat de supracontractare.

Guvernul a pus în transparență decizională o ordonanță de urgență care restricționează angajamentele, atribuirea contractelor și plățile pentru proiectele de infrastructură finanțate din PNRR și Anghel Saligny pentru a atenua riscul fiscal generat de supracontractare.

Guvernul a pus în dezbatere publică un proiect de OUG care suspendă încheierea de contracte şi angajamente în cadrul PNRR şi introduce mecanisme centralizate (denunţări, suspendări până la 31 decembrie 2026, avize şi memorandumuri guvernamentale) pentru a limita riscul fiscal generat de supracontractare.

MIPE a propus o ordonanță de urgență care introduce suspendări și restricții asupra angajamentelor și contractelor finanțate din PNRR și programe naționale, inclusiv Anghel Saligny, pentru a reduce riscul fiscal generat de supracontractare și în vederea renegocierii cu Comisia Europeană.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a lansat negocierile finale cu Comisia Europeană pentru clarificarea PNRR și a reconfigurat componentele de grant și împrumut, în vederea utilizării eficiente a alocării de 21,62 miliarde euro.

Guvernul Bolojan a inițiat o ordonanță de urgență pentru a combate supracontractarea proiectelor PNRR, prin suspendarea proiectelor care nu pot fi finalizate la termen și interzicerea deschiderii de noi licitații, pentru a reduce riscul fiscal.

Institutul Național de Statistică arată că comenzile noi din industria prelucrătoare au crescut cu 4,8% în primele şase luni ale anului 2025 față de aceeași perioadă din 2024; în iunie 2025 au scăzut cu 0,9% față de mai 2025, iar față de iunie 2024 au crescut cu 9,2%.

INS estimează creşterea economiei României cu 0,3% în primul semestru faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, 1,4% pe seria ajustată şi o creştere trimestrială de 1,2% în trimestrul al doilea.

În primul semestru 2025 producția industrială a scăzut pe serie brută în industria prelucrătoare (-2,4%) și în industria extractivă (-1,1%), în timp ce producția de energie și utilități a crescut (+0,6%).

MIPE a lansat în dezbatere publică o ordonanță de urgență care stabilește măsuri pentru gestionarea investițiilor din PNRR și fonduri publice naționale pentru a limita riscul fiscal generat de supracontractare.

Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a cerut Consiliului Concurenței să verifice modul de formare a prețurilor la marile lanțuri de retail, pe fondul scumpirilor și a datelor INS care arată o rată anuală a inflației de 7,8% în iulie 2025.

Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare anunță că pachetul 3 va include măsuri de relansare economică, propunând relaxarea filtrului pentru investițiile străine, un punct unic de contact pentru investitori și mobilizarea fondurilor europene, și avertizează asupra riscurilor de recesiune şi a evaluărilor Comisiei Europene din octombrie.

INS: PIB României a crescut în trimestrul II 2025 cu 0,3% pe serie brută faţă de T2 2024 şi cu 2,1% pe seria ajustată sezonier, iar ministrul Finanţelor avertizează că creşterea decelerează şi că investiţiile au scăzut cu 30% în primele cinci luni ale anului 2025.

Datele INS și BNR arată că industria și consumul au încetinit puternic, iar România se îndreaptă aproape sigur spre recesiune până la sfârșitul anului 2025.

INS: PIB României a crescut în trimestrul II 2025 cu 0,3% pe seria brută și 2,1% pe seria ajustată sezonier; ministrul Finanțelor avertizează asupra încetinirii creșterii și riscului de recesiune după o scădere a investițiilor cu 30% în primele cinci luni.

La Digi24, prim-ministrul Bolojan a afirmat că, în ciuda unor probleme recente de comunicare în coaliție, are încredere că blocajele se vor debloca în zilele următoare şi că va fi adoptat „pachetul 2” de măsuri pentru reducerea deficitului, subliniind responsabilitatea PNL şi PSD pentru stabilitatea bugetară.

Institutul Naţional de Statistică arată că producţia industrială în primul semestru 2025 a scăzut cu 2% (serie brută) şi cu 1,2% (serie ajustată) faţă de S1 2024, din cauza declinului în industriei prelucrătoare şi celei extractive, în timp ce producţia de energie şi servicii conexe a înregistrat creşteri modeste.

Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri seară că discuţiile despre alegeri anticipate nu sunt realiste, cerând stabilitate politică şi avertizând că deciziile electorale anterioare au creat presiuni bugetare şi riscuri economice.

Cifra de afaceri din industrie a crescut cu 3,1% în primele şase luni din 2025 faţă de perioada similară din 2024, impulsionată de industria extractivă şi de cea prelucrătoare.

Premierul Ilie Bolojan a anunţat că în 2025 nu vor fi semnate contracte noi în cadrul Programului „Anghel Saligny” şi că plăţile pentru contractele deja semnate vor fi eşalonate pe trei ani din cauza lipsei spaţiului fiscal.

Institutul Național de Statistică anunță că PIB al României a crescut în trimestrul II 2025 cu 1,2% față de trimestrul I și cu 0,3% față de T2 2024 (seria brută), iar în semestrul I 2025 creșterea a fost de 0,3% (seria brută) / 1,4% (seria ajustată sezonier), iar seria ajustată sezonier a fost recalculată după includerea estimărilor pentru T2; ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că trebuie să fim pregătiți pentru o posibilă recesiune.

Premierul Ilie Bolojan anunţă că Guvernul va publica joi forma finală a proiectului care ridică vârsta de pensionare a magistraţilor la 65 de ani şi limitează pensiile la 70% din ultimul salariu net, iar luni va avea o întâlnire cu reprezentanţii magistraţilor care au criticat propunerile.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a lansat în dezbatere publică un proiect de OUG care impune restricţii şi măsuri de gestionare pentru proiectele finanţate din PNRR şi din fonduri publice naţionale, pentru a reduce riscul fiscal generat de supracontractare.

Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri seară la Digi24 că impasul din coaliţie, generat de criticile USR privind funeraliile de stat ale lui Ion Iliescu şi care a tensionat relaţia cu PSD, trebuie deblocat rapid pentru a adopta un pachet de măsuri necesar stabilităţii bugetare şi relansării economice, iar el este dispus să plece din funcţie dacă nu poate implementa reformele propuse.

Premierul Ilie Bolojan avertizează că, dacă al doilea pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar nu va fi adoptat prin asumare de răspundere până la sfârșitul lunii, România riscă o «fundătură» financiară, inclusiv incapacitate de plată și o evaluare negativă în octombrie.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că investițiile contractate din fonduri publice naționale ar putea încetini din cauza lipsei resurselor naționale, iar o mare parte din bugetul de investiții este alocată cofinanțării proiectelor din fonduri europene, inclusiv pentru cheltuieli neeligibile.

Producția industrială a României a scăzut în semestrul I 2025 cu 2% (serie brută) și cu 1,2% (serie ajustată) față de S1 2024, fiind afectate industria prelucrătoare și cea extractivă, în timp ce sectorul energetic a crescut.

Premierul Ilie Bolojan spune că măsurile pentru reducerea deficitului bugetar, împreună cu încetinirea economică din Europa, au contribuit la scăderea economiei, iar guvernul va menține măsurile de consolidare fiscală în contextul unor dobânzi care ar putea depăși 10 miliarde de euro.

INS a anunţat pe 14 august 2025 că PIB-ul României a crescut în T2 2025 cu 1,2% faţă de trimestrul anterior şi cu 2,1% faţă de T2 2024, în contextul în care BNR şi analişti avertizează asupra unui risc de recesiune în 2025.

INS: PIB-ul României a crescut în trimestrul II 2025 cu 1,2% faţă de trimestrul anterior; comparativ cu T2 2024 creşterea a fost de 0,3% pe seria brută şi de 2,1% pe seria ajustată sezonier, iar în semestrul I 2025 PIB a urcat cu 0,3% (serie brută) şi cu 1,4% (serie ajustată).

Institutul Național de Statistică anunță că PIB-ul României a crescut cu 1,2% în trimestrul II 2025 față de trimestrul I, cu un avans anual de 0,3% (serie brută) şi 2,1% ajustat sezonier.

Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri, 13 august 2025, că în zilele următoare se vor debloca negocierile în coaliția de guvernare și vor fi făcuți pași pentru adoptarea celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale.

Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri seară că alegerile anticipate sunt nerealiste şi că România are nevoie de stabilitate politică pentru a evita consecinţe bugetare şi economice.

Premierul Ilie Bolojan a cerut planuri până pe 22 august pentru reducerea cheltuielilor de personal în aparatul central, după discuţii cu reprezentanţii celor 36 de instituţii aflate în subordonarea Guvernului, şi a anunţat comasări, desfiinţări şi redistribuiri ale posturilor, cu efecte estimate pentru 2026.

Datele INS arată o creștere economică marginală de 0,3% în primele şase luni (0,3% în T2), o inflaţie aproape de 8% şi o datorie publică de 999 miliarde lei (55,8% din PIB), iar specialiştii avertizează asupra riscului de stagflaţie.

INS arată o creștere economică de 0,3% în prima jumătate a anului 2025, în timp ce ministrul Finanțelor avertizează asupra riscului real de recesiune, iar BNR majorează prognoza inflației pe 2025 la 8,8% cu posibil vârf peste 9% în septembrie 2025.

INS: comenzile noi din industria prelucrătoare au scăzut cu 0,9% în iunie 2025 față de luna precedentă, dar au crescut cu 9,2% față de iunie 2024, iar pe primul semestru (ianuarie–iunie 2025) au avansat cu 4,8%.

Institutul Naţional de Statistică (INS) anunţă că Produsul Intern Brut a crescut în trimestrul II 2025 cu 1,2% faţă de trimestrul anterior (serie ajustată sezonier) şi cu 0,3% faţă de trimestrul II 2024 pe seria brută (2,1% pe seria ajustată), iar în semestrul I 2025 creşterile au fost de 0,3% pe seria brută şi 1,4% pe seria ajustată sezonier.

Cifra de afaceri din industrie a crescut în iunie 2025 cu 0,9% faţă de mai şi cu 7,5% faţă de iunie 2024, potrivit INS, iar în primele şase luni din 2025 a urcat cu 3,1% faţă de S1 2024.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că proiectul privind Pilonul II de pensii nu este abandonat, urmând să fie rediscutat în Guvern şi, dacă va fi aprobat, trimis spre dezbatere parlamentară, cu termen până la începutul lunii septembrie legat de o evaluare pentru aderarea la OCDE.

Premierul Ilie Bolojan a cerut o reuniune urgentă a coaliției pentru adoptarea unui pachet economic și bugetar, subliniind că și-a asumat riscul politic pentru a implementa măsuri necesare, după blocajul generat de disputa dintre USR și PSD privind funeraliile lui Ion Iliescu.

INS: Producţia industrială a scăzut în iunie 2025 faţă de mai (‑2,9% serie brută; ‑1,0% serie ajustată) şi a înregistrat un declin de 2,0% în semestrul I 2025 pe seria brută faţă de S1 2024 (‑1,2% pe seria ajustată).

INS: PIB României a crescut în T2 2025 cu 1,2% faţă de trimestrul anterior (serie ajustată sezonier) şi cu 2,1% faţă de T2 2024; pe seria brută avans de 0,3% faţă de T2 2024.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat pe 13 august 2025 că în 2025 nu vor fi semnate contracte noi în cadrul programului „Anghel Saligny” și că contractele aflate în plată vor fi eșalonate pe următorii trei ani.

INS: PIB a crescut modest (0,3% serie brută, 2,1% serie ajustată sezonier faţă de 2024), în timp ce ministrul Finanțelor și guvernatorul BNR avertizează asupra riscului de recesiune și a unei creșteri temporare a inflației până aproape de 10% după eliminarea plafonării la energie.

Economia României a crescut modest în primul semestru din 2025 (+0,3% serie brută, +1,4% ajustat sezonier), cu un avans trimestrial de 1,2% în T2 2025 şi +2,1% faţă de T2 2024, iar oficialii avertizează să se păstreze pregătirea pentru o recesiune în timp ce BNR susţine că evitarea acesteia poate fi realizată prin accelerarea absorbţiei fondurilor europene.

INSSE raportează o creștere de +0,3% în T2 2025 (serie brută) şi +1,4% pe seria ajustată în prima jumătate a anului, însă o revizuire a datelor din 2024 arată că primele două trimestre din 2024 au înregistrat scăderi consecutive pe seria ajustată.

Guvernul va renunța în 2025 la semnarea de noi contracte prin programul „Anghel Saligny”, iar proiectele aflate în plată vor fi eșalonate pe următorii trei ani, a declarat premierul Ilie Bolojan.

Premierul Bolojan a anunțat finalizarea unui pachet de măsuri privind pensionarea magistraților, care prevede trecerea la vârsta standard de 65 de ani, plafonarea pensiilor la 70% din ultimul salariu net și va fi publicat în zilele următoare după consultări cu asociațiile magistraților.

MIPE a pus în transparență decizională o ordonanță de urgență care limitează și suspendă angajamentele pentru proiectele finanțate din PNRR și alte programe din cauza supracontractării masive și a riscului fiscal; premierul Ilie Bolojan avertizează că, fără măsuri, România riscă incapacitate de plată.

Ilie Bolojan anunță introducerea unei bugetări multianuale pentru proiecte publice, cu posibilitatea accesării de credite garantate de Guvern cu eșalonare pe trei ani, dar respinge promisiunile de dublare imediată a bugetelor locale.

Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a prezentat propuneri pentru pachetul 3 de relansare — relaxarea filtrului pentru investițiile străine, un punct unic de contact pentru investitori și mobilizarea fondurilor europene — și a avertizat asupra riscurilor macroeconomice în perspectiva evaluărilor din octombrie 2025.

Premierul Ilie Bolojan avertizează că România riscă să intre în incapacitate de plată în toamna 2025 dacă Guvernul nu adoptă urgent al doilea pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar.

Guvernul condus de Ilie Bolojan pregătește concedieri în sectorul public, iar Ministerul Dezvoltării anunță reduceri care pot ajunge la 40.000 de angajați, în contextul în care în conducerea ministerului un secretar de stat, Marin Țole, cumulă pensie și salariu de la stat.

Premierul Ilie Bolojan afirmă că proiectul privind limitarea retragerii din Pilonul II la 25% nu este abandonat și urmează să fie rediscutat în Guvern, după valul de controverse publice.

Premierul Ilie Bolojan a cerut instituțiilor din subordinea guvernului, într-o întâlnire din 13 august 2025, să prezinte până la 22 august 2025 propuneri de reorganizare și reducere a cheltuielilor, bazate pe criteriile de performanță și responsabilitate.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu avertizează că 500 de modificări fiscale între 2014 și 2024, reducerile de taxe și creșterea cheltuielilor au condus la un deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2024, generând inflație ridicată și necesitatea unor corecții fiscale treptate convenite cu Comisia Europeană.

Prim-ministrul, la Digi24, a declarat că România are nevoie de stabilitate politică, a respins ideea alegerilor anticipate ca nerealistă și a avertizat că deciziile luate în ultima perioadă electorală au generat probleme bugetare care pot degenera în complicații economice ce vor afecta cetățenii.

Prim-ministrul Bolojan a declarat la Digi24 că România are nevoie de stabilitate politică, că alegerile anticipate nu sunt realiste și a avertizat că deciziile preelectorale din ultimul an și jumătate vor genera complicații bugetare și economice ce vor afecta cetățenii.

Premierul Ilie Bolojan avertizează că neadoptarea celui de-al doilea pachet fiscal, care include reforme în sănătate, administraţie publică locală, limitarea pensiilor magistraţilor şi măsuri privind companiile de stat şi insolvenţele, creşte riscul de incapacitate de plată şi poate fi adoptat doar prin asumarea răspunderii Guvernului.

Premierul Ilie Bolojan afirmă la Digi24 că discuţiile privind alegeri anticipate nu sunt realiste şi cere stabilitate politică pentru a evita complicaţii bugetare şi economice rezultate din decizii electorale anterioare.

Guvernul a anunțat că în 2025 nu vor fi semnate contracte noi în Programul „Anghel Saligny” iar plățile pentru proiectele în derulare vor fi eșalonate pe trei ani din cauza lipsei de fonduri și a presiunii bugetare generate de proiecte aprobate în valoare de aproape 52 de miliarde de lei.

Premierul Ilie Bolojan a recunoscut la 13 august 2025 deficienţe de comunicare privind proiectul de modificare a accesului la banii din Pilonul II şi a anunţat reluarea dezbaterilor publice şi guvernamentale.

Premierul Ilie Bolojan afirmă că discuţiile despre alegeri anticipate nu sunt realiste şi avertizează că, dacă România nu urmează o direcţie 'normală', situaţia se poate complica.

Guvernul anunță restricții temporare de semnare a contractelor pentru programul Anghel Saligny, pe fondul unui deficit de finanțare care necesită supliment de 4,5 miliarde de lei și posibile realocări la rectificarea bugetară.

Premierul Ilie Bolojan anunță că în 2025 nu vor fi semnate contracte noi în cadrul Programului „Anghel Saligny”, iar plățile pentru contractele deja semnate vor fi eșalonate pe trei ani.

Premierul Ilie Bolojan a convocat conducerea celor 36 de instituţii subordonate la Palatul Victoria pentru măsuri de reorganizare, reducere a cheltuielilor de personal şi optimizare a bugetului, cu propuneri până pe 22 august 2025 şi pachet legislativ până la sfârşitul lunii august 2025.

Premierul Ilie Bolojan a afirmat că se aşteaptă deblocarea coaliţiei şi speră ca pachetul 2 de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului să fie adoptat prin asumarea răspunderii Guvernului până la sfârşitul lunii august 2025.

Ilie Bolojan a declarat pe 13 august 2025 că proiectul privind Pilonul II de pensii nu este abandonat, va fi reluat în dezbatere la Ministerul Muncii şi în Guvern, iar dacă va fi aprobat va fi trimis în Parlament, cu termen până la începutul lunii septembrie pentru transmitere.

Premierul Ilie Bolojan a admis deficienţe de comunicare privind proiectul de act normativ care modifică accesul la banii din Pilonul II, a afirmat că Guvernul nu are acces la aceste fonduri şi a anunţat continuarea dezbaterilor pentru stabilirea unor reguli de acces.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că proiectul trimis de ASF la Guvern, care a stârnit controverse şi afectează un număr mare de români, va fi supus dezbaterilor publice de către iniţiatori şi urmează să fie trimis în Parlament la începutul lunii septembrie, în contextul intenției României de a adera la OCDE.

Ministrul Finanţelor Alexandru Nazare a declarat că recesiunea poate fi evitată prin investiţii şi absorbţia fondurilor europene şi a solicitat ca în pachetul 3 să fie incluse măsuri de relansare, revizuirea filtrării investiţiilor străine şi un punct unic de contact pentru investitori.

Premierul Ilie Bolojan a reluat critica pensiilor de serviciu ale magistraților, anunțând un pachet legislativ deja «definitivat» şi propunând o taxare suplimentară pentru pensii peste 3.000 de euro, în contextul unor dispute privind independența justiției și mii de procese între magistrați și stat.

Premierul Ilie Bolojan a cerut o analiză a personalului în autorităţile centrale, solicitând planuri de măsuri până la 22 august şi anunţând reduceri de personal şi comasări care vor produce efecte din 2026.

Premierul Ilie Bolojan a anunţat că Guvernul va publica joi forma finală a proiectului privind modificarea vârstei de pensionare şi a cuantumului pensiilor magistraţilor şi că luni va avea o întâlnire cu reprezentanţii acestora.

Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri, 13 august 2025, că în zilele următoare coaliția de guvernare se va debloca şi se vor putea adopta paşi importanţi pentru pachetul doi de măsuri fiscale destinat stabilităţii bugetare.

Premierul Ilie Bolojan anunță că proiectul privind retragerile din pilonul II de pensii va fi discutat săptămâna viitoare în Guvern, detaliile urmând să fie clarificate înainte de dezbaterea în Parlament, iar autoritățile avertizează asupra unei presiuni viitoare asupra sistemului de pensii din cauza trecerii la pensie a unor generații mari.

Premierul Ilie Bolojan a avertizat pe 13 august 2025 că România riscă să intre în incapacitate de plată dacă Guvernul nu adoptă până în toamnă pachetul 2 de măsuri de austeritate și a ameninţat cu demisia în caz contrar.

Premierul Ilie Bolojan a declarat pe 13 august 2025 că coaliţia de guvernare este în impas şi a cerut reunirea partidelor după disputa provocată de criticile USR privind funeraliile de stat ale fostului preşedinte Ion Iliescu.

Premierul Ilie Bolojan a dispus reducerea cu 20% a personalului din guvern, ministere și instituțiile subordonate, fără plăți compensatorii, și a cerut propuneri până la 22 august 2025 pentru un pachet legislativ de reorganizare la sfârșitul lunii august 2025.

Premierul Ilie Bolojan și ministrul de Finanțe Alexandru Nazare avertizează că România confruntă o încetinire economică cauzată de factori externi și măsuri interne de corectare a deficitului, iar fără adoptarea unui pachet de măsuri există riscul unei impas financiar și al unei recesiuni în toamna 2025.

Premierul Ilie Bolojan afirmă că pachetul 2 de măsuri, din cauza complexității şi mărimii sale, trebuie adoptat prin asumare de răspundere până la sfârşitul lunii august 2025, altfel România riscă intrarea într-o 'fundătură' şi chiar în incapacitate de plată.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că măsurile guvernamentale pentru reducerea deficitului bugetar au generat încetinire economică, iar combinarea acestora cu factorii externi a condus la scăderea economiei şi la prognoze de creştere revizuite în jos.

Constructorul UMB a oprit lucrările pe mai multe șantiere din cauza blocajului financiar, revenirea fiind anunțată pentru 18 august doar dacă autoritățile plătesc facturile restante, în contextul în care CNAIR confirmă incertitudinea financiară iar Asociația Pro Infrastructură avertizează că fondurile pentru autostrăzi se pot epuiza fără rectificare bugetară.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat includerea modificării pensiilor speciale în Pachetul 2 de reforme, criticând inechitățile sistemului și anunțând adoptarea până la sfârșitul lunii august.

Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a declarat la Antena 3 că inflația, pe care a situat-o la 5,8%, afectează puterea de cumpărare, a atribuit creșterea parțial eliminării subvenției la energie (cu arierate estimate la 6–7 miliarde lei) și a anunțat măsuri pentru reducerea deficitului și verificarea formării prețurilor în retail.

Premierul Ilie Bolojan a calificat ca nerealist scenariul unei alianțe PSD–AUR și al alegerilor anticipate, subliniind necesitatea stabilității politice pentru a evita un colaps economic.

Premierul Ilie Bolojan afirmă că bugetul nu permite continuarea semnării de contracte prin programul Anghel Saligny şi anunţă că al doilea pachet fiscal va fi adoptat, dacă va fi cazul, prin asumare de răspundere în Parlament cu speranţa finalizării până la sfârşitul lunii august 2025 pentru a evita riscul de insolvenţă în toamnă.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că proiectul de reformare a pensiilor magistraților este finalizat și ar putea fi publicat joi, iar luni va avea o întâlnire cu asociațiile magistraților.

Premierul Ilie Bolojan avertizează că, dacă al doilea pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar nu va fi adoptat, România riscă să intre într-o „fundătură” şi să ajungă în incapacitate de plată.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat la Digi24 că Pachetul 2 de măsuri fiscale, care include reforme structurale în sănătate și administrația locală și măsuri privind pensiile magistraților, va fi adoptat prin asumarea răspunderii și este estimat pentru finalul lunii august 2025.

Premierul Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că alegerile anticipate nu sunt o soluție și că România nu-și permite instabilitate politică.

Premierul Ilie Bolojan a afirmat că România are nevoie de stabilitate politică și a respins ideea alegerilor anticipate, afirmând că acestea „nu sunt o soluție” chiar dacă există scenarii care anticipează o posibilă guvernare PSD–AUR.

Premierul Ilie Bolojan a declarat pe 13 august 2025 că investițiile publice vor încetini din cauza lipsei de fonduri pentru contractele finanțate din bugetul național, în timp ce o mare parte din buget este alocată cofinanțării proiectelor europene, inclusiv componente PNRR de circa 10 miliarde euro care trebuie accesate până la sfârșitul anului 2026.

Premierul Ilie Bolojan a afirmat la Digi24 că proiectul privind modalitățile de retragere a banilor din Pilonul II nu este abandonat, va fi reluat în dezbatere publică şi reanalizat în Guvern, iar obiectivul este trimiterea proiectului în Parlament până la începutul lunii septembrie pentru a răspunde cerinţelor OCDE.

Premierul Ilie Bolojan a avertizat pe 13 august 2025 că costurile de împrumut rămân foarte ridicate şi că plăţile cu titlu de dobânzi vor depăşi foarte probabil 10 miliarde de euro în 2025, iar din cauza lipsei fondurilor naţionale multe investiţii publice vor încetini.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri, 13 august 2025, că al doilea pachet pentru reducerea deficitului bugetar — care include reforme în sănătate și administrație și măsuri privind magistrații, companiile de stat și insolvența — va fi adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului cel târziu până la finalul lunii august 2025.

Premierul Ilie Bolojan anunță organizarea de dezbateri publice și susținerea, de către Guvern, a unui proiect pentru reforma plăților din Pilonul II de pensii care va fi trimis spre dezbatere în Parlament.

Premierul Ilie Bolojan a avertizat miercuri că, fără adoptarea pachetului doi de măsuri fiscale — care include reforme în sănătate şi administraţia publică locală, corectarea pensionării magistraţilor, reglementări pentru companiile de stat şi măsuri fiscale şi de insolvenţă — România riscă să intre în incapacitate de plată şi a cerut adoptarea prin asumarea răspunderii până la sfârşitul lunii.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat includerea reformei pensiilor speciale în „pachetul 2”, argumentând necesitatea corectării inechităților generate de pensiile magistraților.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că modificările propuse la Pilonul II de pensii, care au stârnit controverse, vor fi discutate în guvern „foarte probabil” săptămâna viitoare, subliniind că banii rămân ai beneficiarilor şi că se vor stabili reguli privind retragerile şi comisioanele.

Premierul Ilie Bolojan a avertizat pe 13 august că, dacă Guvernul nu adoptă până în toamnă pachetul 2 de măsuri de austeritate, România riscă să intre în incapacitate de plată.

Ilie Bolojan anunță o analiză a personalului în toate ministerele şi instituţiile publice, care va conduce la reduceri şi completări de posturi şi la economii vizibile anul următor.

Premierul Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că mâine ar putea fi publicată forma finală a legii care reformează pensiile speciale ale magistraților, prevedând recalcularea și stabilirea pensiei la 55% din media veniturilor brute din ultimii cinci ani.

Premierul Ilie Bolojan afirmă că investiţiile contractate din fonduri publice naţionale vor încetini din cauza lipsei de fonduri, iar cea mai mare parte a bugetului pentru investiţii este alocată cofinanţării proiectelor cu fonduri europene pentru plata cheltuielilor neeligibile.

Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri seara la Digi24 că va face tot posibilul pentru adoptarea „pachetului doi” prin asumarea răspunderii guvernului, avertizând că, dacă nu este adoptat, România va ajunge într-o „fundătură” şi situaţia se poate agrava chiar în această toamnă.

Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri, 13 august 2025, la Digi24 că şedinţele coaliţiei şi comunicarea nu s-au derulat bine, a respins ideea formării unei alianţe PSD–AUR afirmând că e mai bine ca persoane ineficiente să plece, şi a spus că are încredere că colegii vor rezolva problemele din responsabilitate.

Premierul Ilie Bolojan afirmă că măsurile guvernamentale de reducere a deficitului au contribuit la încetinirea economică, iar scăderea economiei este influenţată şi de temperarea creşterii în statele partenere din Europa.

Pe 13 august 2025, premierul Ilie Bolojan a declarat că România trebuie să acopere până la sfârșitul anului 2025 o datorie majoră, iar doar dobânzile aferente acestui an vor depăși probabil 10 miliarde de euro.

Premierul Ilie Bolojan spune că al doilea pachet fiscal, care include oprirea pensionării la 45 de ani, trebuie adoptat prin asumarea răspunderii Guvernului în Parlament și speră să fie aprobat până la sfârșitul lunii august 2025, avertizând asupra riscului de insolvență în toamnă dacă nu este adoptat.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat pe 11 august 2025 la Digi24 că pachetul doi de măsuri trebuie adoptat prin asumarea răspunderii în Parlament până la sfârșitul lunii august, avertizând că în lipsa adoptării există riscul intrării în incapacitate de plată în această toamnă.

Premierul Ilie Bolojan a afirmat la Digi24 că starea economică dificilă a României se datorează factorilor externi şi interni şi a avertizat că, fără un al doilea pachet de măsuri bugetare (inclusiv stoparea pensionării la 45 de ani) adoptat până la finalul acestei luni, ţara riscă insolvenţa în toamnă.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat la Digi24 că multe investiții publice vor fi încetinite și eșalonate, în timp ce proiectele finanțate din fonduri europene rămân prioritare, dar necesită cofinanțare națională semnificativă.

Premierul Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că multe investiții publice vor fi încetinite, iar proiectele finanțate din fonduri europene rămân prioritare, în contextul presiunii bugetare cauzate de cofinanțări şi costuri neeligibile.

George Simion (AUR) a deschis posibilitatea unei colaborări cu PSD, propunându‑l pe Călin Georgescu ca prim‑ministru și afirmând că AUR vizează guvernarea din toamnă, în timp ce liderii PSD resping oficial o moțiune de cenzură.

Alfred Simonis (PSD) spune că reforma trebuie să pornească de la eliminarea cheltuielilor nejustificate şi a sinecurilor, respinge creşterea taxelor şi susţine păstrarea unor regimuri speciale pentru magistraţi şi medici pentru a proteja independenţa justiţiei.

Cătălin Drulă afirmă că George Simion urmărește atragerea parlamentarilor PSD spre AUR, în contextul declarațiilor lui Simion despre o posibilă guvernare PSD–AUR și după un eșec al unei moțiuni de cenzură depuse după asumarea unui pachet fiscal.

George Simion (AUR) afirmă că AUR ar putea intra la guvernare din toamnă într-o formulă cu PSD, propunându-l pe Călin Georgescu drept posibil premier și invocând tensiunile interne din PSD și o eventuală moțiune de cenzură; PSD a respins ideea printr-o reacție a lui Alfred Simonis pe 12 august.

Anamaria Gavrilă, președinta POT, a declarat că îl așteaptă pe Călin Georgescu să confirme că acceptă să fie prim‑ministru într-un guvern cu PSD, declarație făcută în contextul în care liderul AUR George Simion solicită PSD să accepte o guvernare condusă de Georgescu și afirmă că venirea AUR la putere este "inevitabilă".

Ministerul Muncii şi ASF discută modificarea proiectului de lege privind modul de acordare a banilor din Pilonul II, inclusiv creşterea procentului de retragere iniţială şi introducerea unor excepţii, în contextul a aproape 170 miliarde lei acumulaţi.

Ministrul Finanţelor Alexandru Nazare speră ca al doilea pachet de măsuri fiscale să fie adoptat în august 2025 pentru a fi transmis autorităţilor europene până la jumătatea lunii septembrie 2025 şi solicită consensul coaliţiei pentru a putea decide asupra economiilor şi investiţiilor.

Guvernul pregătește un pachet de reformă a administrației publice care urmărește reducerea cu 20% a cheltuielilor cu personal în instituțiile aflate în subordinea sa, măsuri estimate să genereze economii de circa 2 miliarde lei anual, iar sindicatele amenință cu grevă.

George Simion a declarat marți seară la Realitatea Plus că AUR urmărește intrarea la guvernare din această toamnă, afirmații respinse de PSD.

Ministrul Finanțelor Nazare a avertizat că o recesiune în România reprezintă un risc real, a caracterizat economia drept stagnantă şi a subliniat că absorbţia rapidă a fondurilor europene şi continuarea pachetelor fiscale sunt esenţiale pentru a evita sancţiuni la evaluarea din octombrie.

Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare avertizează că riscul unei recesiuni în România este real, invocând o decelerare a creșterii economice în ultimii patru ani și solicitând pregătirea de măsuri şi accelerarea absorbţiei fondurilor pentru a limita contracţia.

Alfred Simonis a respins afirmațiile lui George Simion potrivit cărora PSD ar trebui să accepte o guvernare condusă de Călin Georgescu, afirmând că AUR nu poate vorbi în numele poporului și că PSD rămâne conectat la electorat.

Alfred Simonis respinge afirmațiile lui George Simion, afirmând că PSD rămâne conectat la electorat și că nu trebuie să asculte recomandările AUR, în contextul tensiunilor din coaliţia de guvernare şi al propunerii AUR ca PSD să accepte un guvern condus de Călin Georgescu.

Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a avertizat pe 13 august 2025 că riscul unei recesiuni în România este real şi a cerut accelerarea absorbţiei fondurilor pentru a limita o eventuală contracţie economică.

Alfred Simonis a respins propunerea lui George Simion ca PSD să accepte o guvernare cu prim‑ministru Călin Georgescu, afirmând că Simion nu poate vorbi în numele poporului și că electoratul s‑a exprimat la vot.

Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare avertizează că riscul unei recesiuni în România este real după patru ani de decelerare a creșterii și cere pregătire şi accelerarea absorbției fondurilor pentru a atenua impactul.

Reforma pensiilor speciale a magistraților anunțată de premierul Ilie Bolojan riscă să fie blocată de un proiect identic aflat deja în Senat, iar coaliția discută variante juridice (respingere în Senat, asumarea răspunderii sau amendarea proiectului) în contextul tensiunilor politice cu PSD și reacțiilor dure ale CSM.

Ministrul Alexandru Nazare a afirmat că deficitul bugetar prognozat la 7,1% în proiectul pentru 2025 nu va fi atins, a anunțat includerea Autostrăzii Moldovei în componenta nerambursabilă a PNRR și Ministerul Transporturilor a cheltuit deja 2,3 miliarde de euro pentru proiecte eliminate din PNRR.

Ministrul Finanţelor Alexandru Nazare cere coaliţiei un consens pentru adoptarea în august 2025 a celui de-al doilea pachet fiscal, pentru a fi transmis la Bruxelles până la jumătatea lunii septembrie 2025.

Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare cere reluarea negocierilor în coaliție pentru adoptarea în august a celui de‑al doilea pachet fiscal, necesar pentru a fi transmis la Bruxelles până la jumătatea lunii septembrie.

Alfred Simonis, președintele PSD Timiș, a respins miercuri propunerea lui George Simion ca PSD să accepte o guvernare condusă de Călin Georgescu, afirmând că Simion nu poate vorbi în numele poporului şi apărând poziţia şi rezultatele PSD.

Marți seară, la Realitatea PLUS, George Simion (AUR) a acuzat PSD că este 'sosorist' şi susţine politicile de federalizare ale UE şi curentul LGBT, a calificat actuala guvernare drept 'găunoasă', a afirmat că venirea AUR la guvernare este 'inevitabilă' şi a spus că speră ca formaţiunea să preia Palatul Victoria din toamnă, propunând totodată PSD să accepte ca prim‑ministru pe Călin Georgescu.

Alfred Simonis, președintele PSD Timiș, afirmă că reforma statului trebuie să înceapă cu reducerea cheltuielilor nejustificate și eliminarea sinecurilor/pensiilor speciale, nu cu creșteri de taxe sau oprirea investițiilor, și pleda pentru păstrarea independenței magistraților prin salarizare adecvată.

AUR anunță că va depune o nouă moțiune de cenzură dacă Guvernul adoptă pachetul 2 de măsuri economice, iar liderul George Simion propune înlocuirea prim-ministrului cu Călin Georgescu, în contextul în care un membru (Gavrilă) așteaptă confirmarea acestuia pentru funcție într-un guvern cu PSD.

Deputatul USR Cătălin Drulă a declarat miercuri la Digi24 că o parte din electoratul PSD a migrat către AUR, criticând propunerea lui George Simion de a forma un guvern cu PSD și afirmând că PSD nu este în poziția să împingă USR în afara guvernării.

Pe 12 august 2025, Alfred Simonis, președintele PSD Timiș, a respins invitația liderului AUR George Simion ca PSD să accepte o guvernare condusă de Călin Georgescu, afirmând că „poporul s-a exprimat la vot”.

Ministrul de Finanțe Alexandru Nazare a avertizat asupra riscului de recesiune, a anunțat că va căuta soluții pentru acumularea de resurse și a spus că eliminarea plafonării la energie va produce un impact major, temporar, asupra inflației din cauza opririi subvențiilor și a restanțelor mari către companiile energetice.

Scenariul unei coaliții PSD–AUR capătă contur după ce Anamaria Gavrilă l-a invitat public pe Călin Georgescu să accepte funcția de prim-ministru, iar AUR anunță o nouă moțiune de cenzură împotriva pachetului doi de măsuri economice, deși liderul George Simion se declară sceptic privind succesul din cauza PSD.

Declarația lui George Simion că o guvernare PSD–AUR ar fi „inevitabilă” a reaprins discuțiile politice, iar liderii PSD contactați de Digi24 au refuzat să comenteze, trimițând problema către conducerea partidului.

Ministrul de Finanțe Alexandru Nazare avertizează asupra unui risc real de recesiune, anunță că va căuta soluții pentru constituirea unor rezerve bugetare dificil de realizat și spune că eliminarea plafonării la energie va determina o creștere temporară a inflației, pe care o estimează revenind la normal în decembrie anul următor.

Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a declarat miercuri, la Guvern, că riscul unei recesiuni este real și a cerut pregătirea de măsuri pentru a atenua efectele.

Alfred Simonis afirmă că George Simion nu poate vorbi în numele poporului, subliniază că PSD s-a exprimat la vot şi revendică câștigarea alegerilor parlamentare, pledând pentru reforme care reduc cheltuielile statului fără majorarea taxelor şi pentru creşterea veniturilor magistraţilor şi medicilor.

Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare avertizează asupra unui risc real de recesiune, leagă creșterea inflației de eliminarea plafonării la energie din cauza restanțelor și estimează că inflația va reveni la traiectoria normală până în decembrie 2026 în urma consolidării fiscale.

Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a declarat că adoptarea Pachetului 2 de măsuri fiscale depinde de consensul coaliției și a spus că speră aprobarea până la finalul lunii august pentru a transmite măsurile la Bruxelles până la jumătatea lunii septembrie.