Decizia CJUE privind mandatele europene de arestare întărește colaborarea judiciară a României
Pe 4 septembrie 2025, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat o hotărâre crucială în cazul C-305/22, stabilind că mandatele europene de arestare (MEA) nu pot fi executate de statele membre fără consimțământul instanțelor din statul emitent al mandatului. Această decizie impune ca instanțele judecătorești să solicite acordul pentru a putea prelua executarea pedepselor, subliniind necesitatea transmiterii hotărârii de condamnare și a unui certificat de către statul emitent. Ministerul Afacerilor Externe al României a apreciat hotărârea, menționând că aceasta va facilita colaborarea judiciară în Uniunea Europeană și va permite predarea persoanelor condamnate care în prezent se sustrag justiției. De asemenea, Ministerul Justiției a considerat decizia un succes, confirmând că pozițiile României au fost susținute pe parcursul procesului inițiat încă din 2023. Printre persoanele afectate de această hotărâre se numără fugari notorii precum Sorin Oprescu. În timp ce autoritățile române se pregătesc pentru aplicarea acestei hotărâri, evaluările privind retroactivitatea acesteia sugerează șanse limitate de aplicare, deși se așteaptă ca noua decizie să influențeze cazurile viitoare.
Surse (17)
Articole din presă despre acest subiect
Ministerul Justiției salută decizia CJUE privind obligația obținerii consimțământului pentru executarea pedepselor în Uniunea Europeană.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că statele membre trebuie să obțină consimțământul statului emitent al mandatului european de arestare pentru a executa pedepse pe teritoriul lor.
Ministerul Justiției anunță un succes pentru România după decizia CJUE privind mandatul european de arestare.
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis că statele membre trebuie să obţină consimţământul statului emitent pentru executarea mandatului european de arestare.
Ministerul Justiției analizează aplicabilitatea retroactivă a unei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene referitoare la mandatele europene de arestare.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că instanțele din statele membre trebuie să obțină consimțământul statului emitent pentru executarea pedepsei în cazul mandatelor europene de arestare.
MAE a obținut o victorie importantă la CJUE, facilitând executarea mandatelor europene de arestare pentru persoanele condamnate în România.
Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene facilitează executarea mandatelor de arestare emise de România.
CJUE a stabilit că statul emitent trebuie să dea consimțământ pentru executarea pedepselor stabilite prin mandatele europene de arestare.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit, printr-o hotărâre din 4 septembrie 2025, reguli clare pentru executarea mandatelor europene de arestare în cazul cetățenilor români condamnati în străinătate.
MAE salută decizia CJUE privind condițiile de executare a mandatelor europene de arestare.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit condiții stricte pentru executarea mandatelor europene de arestare între statele membre.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că un mandat european de arestare nu poate fi contestat fără consimțământul statului emitent.
Decizia CJUE facilitează predarea fugilor condamnați în România, inclusiv nume notabile precum Sorin Oprescu și Alina Bica.
Curtea Europeană de Justiție a decis că autoritățile din UE nu pot refuza executarea mandatelor europene de arestare, aplicând aceasta retroactiv pentru condamnații care au fugit din România.
Fostul ministru al Justiției, Alina Gorghiu, susține că România își păstrează dreptul de a executa pedepsele naționale după decizia CJUE privind mandatele europene de arestare.
CJUE a stabilit că mandatul european de arestare trebuie respectat de toate statele membre, fără abateri, chiar și în cazul cererii de executare a pedepselor în alte state.