Deputatul PSD cere demiterea șefului CNAS, Horațiu Moldovan, pentru declarații despre criza medicamentelor
De Cafelutza, generată automat din sursele citate · Cum funcționează
Deputatul PSD Alexandru Rogobete a cerut public demiterea sau demisia președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, pe care îl acuză de declarații iresponsabile și de negarea realității privind accesul pacienților la medicamente, inclusiv citostatice. Rogobete susține că Moldovan a minimalizat problemele de acces la tratament, în timp ce acestea afectează real pacienți, și critică propunerile acestuia de reducere a finanțării spitalelor mici și de desființare a monopolului CNAS, pe care le consideră a fi incompetență și un atac la adresa pacienților, nu reformă. Fostul ministru al Sănătății a interpelat și premierul interimar Ilie Bolojan, solicitându-i explicații cu privire la aceste acuzații.
Sinteză produsă automat, fără verificare umană înainte de publicare. Verifică detaliile în sursele de mai jos și semnalează o eroare.
Perspective suplimentare
Generează o discuție simulată între experți relevanți.
Verifică și aprofundează
Sursele poveștii
4 articole din 2 publicații, ordonate de la cel mai recent.
Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, cere demisia președintelui CNAS, Horațiu Moldovan, acuzându-l de incompetență și cinism privind accesul pacienților la medicamente.
acum 1 ziDeputatul PSD Alexandru Rogobete cere demisia sau demiterea președintelui CNAS, Horațiu Moldovan, acuzat de declarații iresponsabile privind criza medicamentelor.
acum 1 ziPSD solicită demiterea președintelui CNAS, Horațiu Moldovan, acuzat de declarații iresponsabile privind accesul la medicamente.
acum 1 ziDeputatul PSD Alexandru Rogobete cere demisia președintelui CNAS, Horațiu Moldovan, acuzându-l de declarații iresponsabile despre criza medicamentelor.
acum 1 ziContinuă lectura
Alte subiecte din arhivă
Român reținut în Spania după furtul unui iaht de lux și confruntarea cu autoritățile
Un cetățean român în vârstă de 52 de ani a fost arestat în Mallorca, Spania, după ce a furat un iaht de lux evaluat la peste un milion de euro dintr-un port. Autoritățile spaniole au localizat ambarcațiunea, dispărută duminică, 23 august, cu ajutorul semnalului GPS și au inițiat o urmărire pe mare și din aer care a durat aproximativ 30 de minute. În timpul interceptării, suspectul a ignorat somațiile de oprire și ar fi încercat să lovească bărcile Gărzii Civile, fiind ulterior reținut. Românul este cercetat pentru furt, atac asupra agenților de ordine și nesupunere față de autorități.
8 surseȘantierul Naval Damen Mangalia, pe rolul instanței pe 4 septembrie pentru o nouă strategie de vânzare
Magistrații Tribunalului Constanța au decis preschimbarea și devansarea termenului de judecată în dosarul privind vânzarea șantierului naval Damen Mangalia, noul termen fiind stabilit pe 4 septembrie, în loc de 28 septembrie. Lichidatorul CITR solicită instanței aprobarea unei noi strategii de vânzare, posibilă prin reducerea prețului de pornire de la 184 de milioane de euro, după ce primele licitații nu au atras oferte. Miza pe 4 septembrie este stabilirea procedurii prin care se va continua valorificarea în bloc a activului funcțional, aflat în faliment, pentru a evita deprecierea și acumularea de datorii.
4 surseFostul emisar SUA susține mobilizarea femeilor în armata ucraineană, în contextul penuriei de efective
Keith Kellogg, fostul trimis special al SUA pentru Ucraina, și-a exprimat susținerea pentru mobilizarea femeilor în armata ucraineană, argumentând că acestea luptă la fel de bine ca bărbații și că este important să-și îndeplinească datoria, mai ales în contextul penuriei de personal militar cu care se confruntă Ucraina după peste patru ani de război. Această poziție vine în completarea sugestiilor anterioare ale fostului ministru al Apărării, Oleksii Reznikov, care a propus luarea în considerare a mobilizării femeilor, inspirându-se din modelul israelian și menționând că serviciul militar obligatoriu pentru toți cetățenii, indiferent de sex, ar putea dubla numărul persoanelor disponibile pentru apărare. Ucrainencele, precum Anna Sivohip, Viktoria Holovko și Valentina Iariș, încep deja să participe la cursuri de pregătire militară ca răspuns la invazia rusă.
4 surseRusia, deschisă cooperării spațiale cu SUA după ISS, dar își continuă propriul proiect orbital
Șeful agenției spațiale ruse Roscosmos, Dmitri Bakanov, a declarat că Rusia consideră posibilă continuarea cooperării spațiale cu Statele Unite după închiderea Stației Spațiale Internaționale (ISS), în ciuda tensiunilor actuale, subliniind necesitatea sprijinului reciproc pe ISS. Rusia susține propunerea SUA de a prelungi funcționarea ISS până în 2030, dar acest lucru nu afectează planurile de a crea propria Stație Orbitală Rusă, al cărei prim modul este programat pentru lansare în 2028. Cele două agenții spațiale și-au prezentat informații tehnice, creând posibilitatea unor proiecte comune pe orbită.
4 surseDemisie la Guvern: Secretarul general adjunct Cristina Trăilă pleacă din funcție după acuzațiile DNA
Cristina Trăilă, secretar general adjunct al Guvernului, și-a anunțat miercuri, 26 august, demisia din funcție, declarându-se nevinovată în urma punerii sub urmărire penală de către DNA. Ea este suspectată de complicitate la folosirea influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite, fiind acuzată că ar fi sprijinit demersuri de influențare a conducerii ANSVSA pentru înlocuirea directorului DSVSA Vaslui, în vederea obținerii unor despăgubiri de aproximativ 3 milioane de euro pentru firmele omului de afaceri Fănel Bogos. Trăilă a catalogat scandalul drept artificial și speculat politic, afirmând că demisia sa are rolul de a proteja imaginea premierului interimar Ilie Bolojan, a Guvernului și a PNL. Premierul Bolojan, care urmează să fie audiat ca martor în dosar, a avut o discuție cu Trăilă înainte de a anunța că va lua o decizie privind funcția acesteia, dar secretarul adjunct a ales să demisioneze înainte.
81 surseAudieri în Senat privind incidentul cu drona explodată în Portul Constanța: Ucraina a pierdut controlul dronelor, dar originea lor rămâne incertă
Comisia de audiere din Senat s-a reunit pe 25 august pentru a discuta incidentul de securitate de pe 5 iunie 2026, când o dronă a explodat în Portul Constanța. Reprezentanți ai Forțelor Navale Române au declarat că, deși partenerii ucraineni susțin că dronele au fost pierdute de sub controlul lor și nu au fost dirijate intenționat, România nu știe cu certitudine dacă drona care a explodat a ajuns acolo în derivă sau a fost teleghidată. Până în prezent, Forțele Navale Române au identificat 159 de mine marine și au neutralizat 11 drone sau fragmente de drone pe teritoriul național. În contextul acestor evenimente, se ia în considerare posibilitatea înființării unui Centru Național de Luptă Împotriva Dronelor și se așteaptă propuneri legislative în următoarele zece zile pentru a îmbunătăți gestionarea amenințărilor, deoarece ancheta oficială privind explozia de la Constanța se află la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
4 surse