Descoperiri genetice despre strămoșii vorbitorilor de limbi uralice
Cercetătorii au realizat un studiu amplu asupra ADN-ului a 180 de persoane din nordul Eurasiei, datând din perioada mezolitică până în epoca bronzului, și au descoperit că un grup numit Yakutia_LNBA are legături genetice cu populațiile vorbitoare de limbi uralice, inclusiv estonă, finlandeză și maghiară. Aceștia au trăit în Siberia între 4.500 și 3.200 de ani în urmă și sunt asociați cu cultura Ymyyakhtakh, cunoscută pentru tehnologia sa ceramică și obiectele din bronz. Studiul publicat în revista Nature sugerează că strămoșii acestor grupuri s-au răspândit spre vest, influențând evoluția lingvistică și având o organizare socială bazată pe descendența patrilineară. Descoperirile oferă o nouă perspectivă asupra migrațiilor preistorice și a rădăcinilor limbilor uralice, evidențiind o ascendență genetică semnificativă din Siberia pentru vorbitorii de limbă maghiară, finlandeză și estonă.
Surse (4)
Articole din presă despre acest subiect
O cercetare ADN recentă a identificat originea ancestrală a vorbitorilor limbilor uralice în Siberia, sugerând o migrație spre vest în urmă cu 4.500 de ani.
Un studiu recent arată legături genetice între vechile popoare siberiene și populațiile actuale din Estonia, Finlanda și Ungaria.
Un studiu publicat în revista Nature arată legături genetice între vechile popoare siberiene și populațiile moderne din Estonia, Finlanda și Ungaria.
Un studiu recent arată că vorbitorii de limbă maghiară, finlandeză și estonă au o ascendență siberiană semnificativă, provenind dintr-un grup de oameni care trăiau în stepele Munților Altai acum 4.500 de ani.