Dezbateri privind impozitul progresiv și consolidarea fiscală în România în contextul măsurilor guvernamentale și evaluărilor agențiilor de rating

În România, dezbaterea privind adoptarea impozitului progresiv în locul cotei unice de impozitare este intensă, cu poziții divergente între principalele partide. Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, susține că România va adopta impozitul progresiv „mai devreme sau mai târziu”, argumentând că acesta este folosit în state dezvoltate și oferă deduceri pentru sănătate, educație și investiții, fiind o alternativă echitabilă care ar fi putut preveni majorarea TVA. Vicepremierul și liderul UDMR, Tanczos Barna, a afirmat că, deși impozitul progresiv este o soluție viabilă, 2025 nu este momentul potrivit pentru implementare, urmând să fie luat în considerare pe termen mediu odată cu consolidarea clasei de mijloc și a societății. Barna a subliniat că majorarea TVA la 21% a fost o măsură necesară pentru evitarea deteriorării financiare și menținerea încrederii europene, dar că aceasta ar fi putut fi evitată prin alte măsuri fiscale cu impact similar, precum impozitul progresiv. El a mai precizat că măsurile de înghețare a salariilor și pensiilor sunt temporare, iar România nu va intra în recesiune, ci va înregistra o creștere economică modestă, susținută de digitalizarea ANAF și o colectare fiscală mai eficientă. Pe de altă parte, deputatul PNL Raluca Turcan a criticat impozitarea progresivă, considerând-o o „taxă pe ambiție” și o capcană electorală care descurajează munca și investițiile, favorizează evaziunea fiscală și stagnarea economică, și a susținut ferm menținerea cotei unice ca garanție a stabilității economice, promovând în schimb o asistență socială țintită pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile. În paralel, Guvernul României, condus de premierul Ilie Bolojan, a aprobat un pachet de consolidare fiscală („Pachetul 1”) care include majorarea TVA-ului, accizelor și impozitelor pe dividende și cifra de afaceri a băncilor, cu un impact bugetar estimat la 1,1% din PIB în 2025 și 3,5% în 2026, vizând reducerea deficitului bugetar record al țării. Guvernul a reafirmat angajamentul pentru o consolidare fiscală graduală, eficientizarea companiilor de stat și o gestionare riguroasă a resurselor publice, în dialog constant cu agențiile internaționale de rating. Agenția Fitch Ratings a avertizat că succesul acestor măsuri depinde de stabilitatea guvernului de coaliție și că majorarea TVA va crește inflația și va afecta veniturile reale, punând presiune asupra creșterii economice. Fitch menține perspectiva negativă asupra ratingului suveran al României, plasând țara aproape de categoria nerecomandată pentru investiții, următoarea evaluare fiind programată pentru 15 august 2025. În acest context, guvernul și partidele politice continuă să dezbată politicile fiscale și sociale, în încercarea de a echilibra nevoia de stabilitate economică cu sprijinul pentru categoriile vulnerabile și dezvoltarea clasei de mijloc.