Estonia și alte țări baltice intensifică măsurile împotriva influenței Rusiei asupra comunităților ortodoxe în contextul tensiunilor generate de invazia Rusiei în Ucraina
În contextul tensiunilor geopolitice generate de invazia Rusiei în Ucraina, Estonia a adoptat o lege menită să reducă influența Rusiei asupra comunității ortodoxe locale, în special asupra Bisericii Ortodoxe Ruse din Estonia, afiliată Patriarhiei Moscovei, care are aproximativ 150.000 de membri. O variantă anterioară a legii a fost respinsă de președintele Estoniei, Alar Karis, din cauza formulării prea generale ce putea afecta libertatea religioasă, însă legea actuală prevede sancțiuni pentru liderii religioși sau organizațiile care promovează activități considerate amenințări la adresa securității naționale, precum sprijinirea războiului sau terorismului. În același timp, alte țări baltice precum Letonia și Lituania au luat măsuri similare: în Letonia, Biserica Ortodoxă a devenit autonomă în 2022, iar în Lituania, biserica ortodoxă a rupt legăturile cu Moscova după excomunicarea liderilor săi. Aceste măsuri reflectă eforturile de a diminua influența Rusiei asupra comunităților ortodoxe din regiune, în contextul invaziei ruse în Ucraina și al presiunilor politice asupra bisericilor afiliate Moscovei.
Surse (3)
Articole din presă despre acest subiect
Estonia intenționează să oblige Biserica Ortodoxă Rusă din țară să se disocieze de Patriarhia Moscovei printr-un nou amendament legislativ.
Legislația estoniană privind libertatea religioasă a fost blocată de președintele țării, în contextul tensiunilor cu bisericile ortodoxe afiliate Moscovei din statele baltice.
Parlamentul eston a adoptat o lege controversată care interzice organizațiilor religioase să mențină legături cu centre sau lideri spirituali din „țări ostile”, vizând Biserica Ortodoxă Rusă din Estonia.