Europa se încălzește rapid: creșterea frecvenței și intensității valurilor de căldură, impacte umane, atribuirea la schimbările climatice și proiecții până în 2100

Datele observatorului european Copernicus și multiple analize științifice arată că Europa se încălzește mai rapid decât alte regiuni, cu o creștere a frecvenței și intensității valurilor de căldură. Evenimente istorice consemnează pierderi umane substanțiale: valul din august 2003 a generat peste 70.000 de decese suplimentare în 16 țări, canicula din Rusia din 2010 a fost asociată cu aproximativ 56.000 de decese, iar un studiu Inserm/ISGlobal din 2022 estimează circa 60.000 de decese suplimentare în 35 de țări europene. Analize pe intervalul 1921–2021 și date naționale indică o accentuare a fenomenului în ultimele trei decenii, iar Meteo France notează că din 50 de valuri naționale înregistrate din 1947, 33 au avut loc după anul 2000. Secolul XXI a rescris recordurile meteorologice, cu maxime precum 48,8°C la Siracusa (Italia, 2021) și recorduri naționale de 47,3°C în Portugalia (2003), 47,4°C în Spania (2021), 46,0°C în Franța (2019), 41,2°C în Germania (2019) și 40,3°C în Regatul Unit (2022). Valurile de căldură au început uneori înainte de mijlocul verii, au prelungit seceta în sudul continentului și au afectat organizarea unor evenimente, inclusiv Cupa Mondială de Rugby din 2023. Analiza World Weather Attribution privind valul din mijlocul lunii iulie care a afectat Norvegia, Suedia și Finlanda arată că acesta a fost cu aproximativ 2°C mai cald și de cel puțin zece ori mai probabil din cauza schimbărilor climatice cauzate de om. În acel episod temperaturile au depășit 30°C pe perioade extinse — 22 de zile consecutive în Finlanda și 13 zile peste 30°C în partea norvegiană a Cercului Arctic — ceea ce a condus la spitale supraaglomerate și supraîncălzite, incendii de vegetație, înfloriri toxice de alge și creșteri ale înecurilor. Cercetătorii de la Imperial College London estimează că astfel de valuri de căldură vor deveni de aproximativ cinci ori mai frecvente până în 2100 și că probabilitatea unor perioade prelungite de căldură a aproape dublat față de 2018. Studiile avertizează asupra riscurilor pentru sănătatea publică, inclusiv decese legate de căldură, și asupra presiunii crescute asupra serviciilor medicale și a infrastructurii locale. Datele de atribuție și proiecțiile actualizează observațiile climatologice prin stabilirea contribuției cauzate de om și prin indicarea unei escaladări viitoare a fenomenului, completând astfel tabloul impactelor istorice documentate.