Fitch reconfirmă ratingul BBB-; Guvernul Bolojan aplică măsuri de austeritate şi propune Pachetul 2 sub presiune politică
Agenția Fitch a reconfirmat pe 15–16 august 2025 ratingul suveran al României la nivelul BBB- cu perspectivă negativă, apreciind ca factori de susținere apartenența la UE şi fluxurile de capital, dar evidențiind deteriorarea finanțelor publice, deficite mari şi creșterea rapidă a datoriei publice; Fitch prognozează un deficit de 7,4% din PIB în 2025, 6,3% în 2026 şi 5,9% în 2027 şi anticipează o datorie publică de circa 63,4% din PIB în 2027 şi posibil aproape 70% până în 2029. Guvernul condus de Ilie Bolojan a adoptat în iulie 2025 un pachet de consolidare fiscală care include majorări de TVA intrate în vigoare din august 2025 şi măsuri suplimentare programate din ianuarie 2026, cu obiectivul reducerii deficitului sub 6% din PIB până în 2026. Premierul Ilie Bolojan a declarat pentru Bloomberg că următoarele şase luni sunt cruciale pentru implementarea rapidă a reformelor pentru a evita riscul de incapacitate de plată şi a solicitat menţinerea unităţii coaliţiei până în 2028 pentru a asigura stabilitatea necesară redresării. Executivul intenționează listări parțiale de pachete minoritare la companii de stat, inclusiv Aeroporturile Bucureşti şi furnizori de energie, cu posibile tranzacţii începând din 2026, şi a realizat o emisiune de obligațiuni de 5 miliarde euro în iulie 2025. Comisia Europeană va analiza planul României în octombrie 2025, S&P a confirmat ratingul cu perspectivă negativă în iulie 2025, iar revizuirea Moody’s este programată pentru 12 septembrie 2025. Aplicarea pachetului a generat tensiuni în coaliţie; social‑democraţii au amenințat cu boicotul şedinţelor dacă nu sunt menţinute anumite regimuri speciale de pensii şi alocări pentru proiecte locale. Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a detaliat propunerile pentru Pachetul 2, care includ obligativitatea contului bancar pentru persoanele juridice, măsuri sancționatorii privind cesionarea părţilor sociale la datorii fiscale, creşterea capitalului social minim pentru SRL la 8.000 lei, eliminarea plafonului de 50.000 lei pentru plăţile cu cardul şi introducerea unei taxe pe afiliaţi pentru combaterea exportului de profit. Consultanţi şi analişti economici, inclusiv Adrian Negrescu, susţin adoptarea rapidă a Pachetului 2 pentru restructurarea cheltuielilor publice şi evitarea unei recesiuni, în timp ce avocaţi şi observatori ai pieţei avertizează asupra semnelor de deteriorare a consumului, riscului de concedieri şi al unor presiuni asupra preţurilor şi dobânzilor; premierul a confirmat posibilitatea majorării impozitelor pe proprietăţi pentru persoanele fizice de la 1 ianuarie 2026. Fitch menţionează totodată riscurile externe şi de finanţare legate de deficitul de cont curent şi dependenţa de intrările externe, apreciază rezilienţa sistemului bancar şi arată că succesul consolidării fiscale şi menţinerea accesului la fonduri europene sunt condiţii pentru îmbunătăţirea perspectivei de rating.
Surse (74)
Articole din presă despre acest subiect
Fitch Ratings a păstrat ratingul suveran al României la BBB-/F3 cu perspectivă negativă, apreciind statutul de membru UE și indicatorii de guvernanță, dar avertizând asupra unui deficit fiscal ridicat și a unei creșteri a datoriei publice până la circa 63,4% din PIB în 2027 și posibil 70% până în 2029.
Agenția Fitch a menținut ratingul suveran al României la nivel 'BBB' cu perspectivă negativă, apreciind rolul apartenenței la UE și intrările de capital, dar avertizând asupra riscurilor fiscale și creșterii datoriei publice.
Fitch a menținut ratingul suveran al României la BBB-/F3, dar a păstrat perspectiva negativă din cauza deteriorării finanțelor publice și a creșterii datoriei.
Agenţia Fitch a menţinut calificativul investment grade al României, dar cu perspectivă negativă, invocând deteriorarea finanţelor publice şi proiectând creştere economică scăzută şi un salt al datoriei publice până în 2029.
Agenția Fitch a reconfirmat ratingul suveran al României la nivelul BBB-/F3, menținând perspectiva negativă din cauza deteriorării finanțelor publice și creșterii datoriei.
Fitch a reconfirmat vineri ratingul suveran al României la nivelul BBB-/F3, menţinând perspectiva negativă din cauza deteriorării finanţelor publice şi creşterii datoriei.
Fitch a reconfirmat ratingul suveran al României la BBB-/F3 şi a menţinut perspectiva negativă, subliniind rolul apartenenţei la UE şi al intrărilor de capital, dar avertizând asupra deficitelor gemene, creşterii datoriei şi riscurilor politice.
Agenția Fitch a reconfirmat ratingul suveran al României, dar a menținut perspectiva negativă, avertizând asupra unui deficit foarte ridicat, a unei datorii publice în creștere și a vulnerabilităților externe, iar ministrul de finanțe Alexandru Nazare a salutat decizia ca o reconfirmare a încrederii în planurile guvernului.
Fitch a reconfirmat la 15 august 2025 calificativul suveran al României la BBB- cu perspectivă negativă, avertizând asupra riscurilor legate de implementarea măsurilor fiscale şi de condiţiile de finanţare externe.
Fitch a reconfirmat ratingul suveran al României, dar a menținut perspectivă negativă din cauza deteriorării finanțelor publice şi a creșterii datoriei, în pofida sprijinului oferit de statutul UE şi fondurile europene.
Agenția Fitch a reconfirmat ratingul suveran al României la BBB-/F3, menținând perspectiva negativă.
Agenția Fitch a menținut ratingul suveran al României la BBB- cu perspectivă negativă, apreciind factorii pro-europeni care susțin calificativul, dar avertizând asupra deteriorării finanțelor publice și prognozând creșterea datoriei publice până la circa 63,4% din PIB în 2027 (posibil 70% în 2029).
Fitch a menținut ratingul suveran al României la „BBB-” și a confirmat perspectiva negativă, invocând deteriorarea finanțelor publice, deficitele externe, creșterea rapidă a datoriei publice și polarizarea politică.
Fitch a confirmat ratingul de credit al României la "BBB-" cu perspectivă negativă, evidenţiind avantajele apartenenţei la UE, dar avertizând asupra deficitelor gemene, creşterii datoriei şi inflaţiei ridicate.
Fitch a menținut ratingul suveran al României la BBB- cu perspectivă negativă, invocând deteriorarea finanțelor publice și prognozând creșteri economice modeste și creșteri semnificative ale datoriei publice până în 2029.
Agenția Fitch a reconfirmat vineri ratingul suveran al României la BBB-/F3 pentru datoria în valută, dar a menținut perspectiva negativă din cauza deteriorării finanțelor publice.
Agenția Fitch a reconfirmat ratingul suveran al României (categoria „BBB”) cu perspectivă negativă, apreciind rolul statutului de membru UE și al intrărilor de capital, dar avertizând asupra deteriorării finanțelor publice și creșterii datoriei publice.
Fitch a reconfirmat vineri, 15 august 2025, ratingul suveran al României la BBB-/F3 cu perspectivă negativă, motivând decizia prin susţinerea veniturilor şi finanţării externe de către UE, dar avertizând asupra degradării finanţelor publice şi creşterii datoriei publice.
Fitch a reconfirmat la 15 august 2025 ratingul suveran al României la 'BBB-' cu perspectivă negativă, plasând ţara la limita investment-grade din cauza deficitelor mari, a datoriei în creştere şi a inflaţiei persistente.
Fitch a confirmat vineri, 15 august 2025, ratingul suveran al României la 'BBB-' şi a menținut perspectiva negativă, motivând decizia prin deteriorarea finanţelor publice şi deficitele gemene ridicate.
Guvernul propune majorarea capitalului social minim pentru SRL la 8.000 lei şi obligativitatea unui cont bancar pentru toate firmele, măsuri prezentate ca soluţii pentru creşterea transparenţei şi recuperării creanţelor, dar criticate ca fiind bariere la intrare fără reforme complementare.
Proiectul din pachetul 2 de reforme fiscale propune majorarea plafonului anual de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru veniturile din activităţi independente de la 60 la 90 salarii minime brute, aplicabil din 1 ianuarie 2026.
Avocatul Piperea avertizează asupra unui risc puternic de recesiune şi stagflaţie, cu executări silite, concedieri în masă şi scumpiri, iar premierul Ilie Bolojan confirmă posibilitatea majorării impozitelor pe proprietăţi începând cu 1 ianuarie 2026.
Guvernul pregăteşte Pachetul 2 de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului, care include reducerea cheltuielilor publice, reforme structurale şi măsuri pentru curăţarea mediului de afaceri, iar adoptarea este anunţată până la finalul lunii august.
Pe 15 august 2025, analistul Adrian Negrescu avertizează că România se îndreaptă spre recesiune şi cere intrarea rapidă în vigoare a celui de-al doilea pachet fiscal al Guvernului Bolojan, iar un al treilea pachet ar trebui să stimuleze economia prin reducerea taxelor pe muncă şi susţinerea investiţiilor.
Premierul Ilie Bolojan a avertizat, într-un interviu Bloomberg, că România riscă incapacitate de plată dacă guvernul nu reduce rapid cheltuielile şi nu implementează măsuri de austeritate şi reforme fiscale.
Avocatul Piperea avertizează asupra unor semne de recesiune şi stagflaţie, cu scumpiri, dublarea dobânzilor şi executări silite programate până în 2026, iar premierul Ilie Bolojan anunţă că majorări ale impozitelor pe proprietăţi pentru persoane fizice, posibile de la 1 ianuarie 2026, nu sunt excluse.
Premierul Ilie Bolojan avertizează că următoarele șase luni sunt cruciale pentru implementarea unor măsuri de austeritate menite să evite riscul unei incapacități de plată, în pofida nemulțumirii publice și a tensiunilor din coaliție.
Premierul Bolojan a afirmat că următoarele şase luni sunt decisive pentru aplicarea unui nou pachet de reforme fiscale şi reduceri de cheltuieli menite să reducă deficitul bugetar şi să evite riscul de incapacitate de plată.
Premierul Ilie Bolojan avertizează că riscul de incapacitate de plată este ridicat după ani de deficite mari şi susţine pachetul de austeritate adoptat în iulie pentru a reduce deficitul, în contextul presiunii agenţiilor de rating şi al unei coaliţii politice fragile înaintea revizuirii planului României de către UE în octombrie.
Prim-ministrul Ilie Bolojan a avertizat într-un interviu Bloomberg că următoarele șase luni sunt decisive pentru implementarea unui pachet de austeritate menit să reducă deficitul României, în contextul unui risc ridicat de incapacitate de plată și al tensiunilor din coaliţie.
Guvernul Bolojan propune o taxă logistică de 25 lei pentru fiecare colet non‑UE cu valoare sub 150 euro, estimată să aducă 1,3 miliarde de lei, printr-un proiect de lege publicat de Ministerul Finanțelor în dezbatere publică.
Premierul Ilie Bolojan avertizează că România riscă să intre în incapacitate de plată în următoarele şase luni dacă guvernul nu aplică reduceri substanţiale ale cheltuielilor, pe fondul unui deficit mare la bugetul de pensii şi al tensiunilor din coaliţie.
Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică pachetul II de măsuri pentru reducerea deficitului, care prevede majorări de taxe și noi obligații fiscale aplicabile persoanelor fizice și companiilor, măsuri ce ar urma să se aplice din 1 ianuarie 2026.
Premierul Ilie Bolojan a afirmat pe 14 august pentru Bloomberg că guvernul trebuie să aplice în următoarele şase luni măsuri radicale de austeritate pentru a evita incapacitatea de plată, reducerea deficitului şi o posibilă retrogradare a ratingului suveran, în pofida rezistenţei publice şi tensiunilor din coaliţie.
Prim-ministrul Ilie Bolojan a avertizat că România riscă incapacitate de plată dacă guvernul nu reducere rapid deficitul bugetar prin măsuri drastice de austeritate, în timp ce tensiunile din coaliție pot împiedica implementarea reformelor.
Adrian Negrescu și premierul Ilie Bolojan cer adoptarea urgentă a „Pachetului 2” pentru reducerea cheltuielilor publice și curățarea mediului de afaceri, iar guvernul intenționează să îl adopte prin asumarea răspunderii până la sfârșitul lunii august.
Ministerul Finanțelor a lansat în dezbatere publică pe 14 august proiectul pachetului 2 fiscal-bugetar care prevede creșterea bazei de calcul a CASS la 90 de salarii minime, modificări privind impozitarea chiriilor, majorarea impozitelor pe câștigurile de la bursă și creșterea capitalului social minim pentru SRL.
Premierul Ilie Bolojan avertizează că România riscă incapacitate de plată dacă guvernul nu aplică rapid măsuri drastice de austeritate, în contextul unui deficit de peste 9% din PIB şi tensiunilor din coaliţie.
Premierul Ilie Bolojan avertizează că România riscă incapacitate de plată dacă nu implementează rapid măsuri drastice de austeritate, în contextul unui deficit bugetar de peste 9% din PIB, tensiunilor din coaliţie şi evaluărilor UE şi ale agenţiilor de rating.
Guvernul a pus în dezbatere un pachet legislativ fiscal-bugetar amplu care introduce obligații administrative şi fiscale noi (cont bancar obligatoriu, POS, majorare capital social SRL, noi reguli ANAF) şi schimbă regimul deductibilităților pentru cheltuielile cu afiliații, cu aplicare planificată din 2025–2026.
Consultantul Adrian Negrescu cere adoptarea rapidă a Pachetului 2 pentru a corecta deficitul bugetar, pe fondul creșterii cheltuielilor publice și a măsurilor fiscale propuse de guvern.
Adrian Negrescu afirmă că România are nevoie urgentă de Pachetul 2 de măsuri fiscale pentru reducerea drastică a cheltuielilor publice, restructurarea aparatului de stat şi curăţarea mediului de afaceri, deoarece majorarea taxelor nu a acoperit deficitul bugetar.
Adrian Negrescu și oficialii guvernamentali solicită adoptarea urgentă a Pachetului 2 de măsuri fiscale pentru restructurarea cheltuielilor publice, curățarea mediului de afaceri și reducerea deficitului bugetar.
Guvernul pregătește Pachetul 2 de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului, care include restructurări ale cheltuielilor publice, măsuri pentru curățarea mediului de afaceri și modificări concrete în regimul SRL-urilor şi fiscalitate.
Ministerul Finanțelor a publicat pe 14 august 2025 un proiect pentru al doilea pachet fiscal care cuprinde majorări de taxe (inclusiv CASS şi impozite bursiere), creșteri de capital social pentru SRL, taxă pe colete sub 150 euro, înlocuirea IMCA cu o taxă pe afiliați şi măsuri de întărire a controlului fiscal, cu aplicare majoritară din 2026.
Proiectul de lege prevede ca baza anuală de calcul a contribuției la asigurările sociale de sănătate pentru persoanele cu venituri din activități independente să se determine în funcție de salariul minim brut valabil la 1 ianuarie al anului de realizare a venitului, în limita plafonului anual de 90 de salarii minime brute.
Premierul Ilie Bolojan avertizează că România riscă incapacitate de plată dacă guvernul nu implementează urgent măsuri de austeritate şi reforme fiscale, în contextul unui deficit public foarte mare şi al monitorizării atente de către instituţiile europene şi agenţiile de rating.
Ministerul Finanțelor elimină impozitul minim pe cifra de afaceri pentru companiile mari și îl înlocuiește cu o taxă aplicată plăților către firme afiliate, măsură care va intra în vigoare în 2026.
Ministerul Finanțelor propune înlocuirea impozitului minim pe cifra de afaceri pentru marile companii cu o taxă pe plăți către firme afiliate, aplicabilă din 2026, iar economistul Stroescu critică măsura și cere reformarea ANAF.
Ministerul Finanțelor propune majorarea plafonului anual pentru calculul CASS la persoanele cu venituri din activități independente de la 60 la 90 de salarii minime brute, pentru veniturile realizate începând cu 1 ianuarie 2026.
Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică pachetul 2 de măsuri pentru reducerea deficitului, care propune majorarea contribuției la sănătate pentru persoanele cu venituri din activități independente, obligativitatea emiterii bonului fiscal pentru închirierile pe termen scurt și creșterea impozitării câștigurilor la bursă.
Ministerul Finanțelor propune majorarea plafonului anual al bazei de calcul pentru CASS aplicabil persoanelor cu venituri din activități independente de la 60 la 90 salarii minime brute, începând cu 1 ianuarie 2026.
Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a anunțat pe 13 august creșterea capitalului social minim pentru SRL la 8.000 de lei începând cu 1 ianuarie 2026, măsură care va fi implementată treptat pe doi ani, iar consultanții fiscali o consideră în mare parte simbolică, notând probleme practice precum aproximativ 700.000 de firme fără cont bancar.
Ministerul Finanțelor propune înlocuirea impozitului minim pe cifra de afaceri cu o taxă aplicată cheltuielilor către firme afiliate pentru companiile cu venituri peste 50 milioane euro, măsură inspirată din modelul american BEAT și programată să folosească datele din 2024, cu aplicare din 2026.
INS estimează o creştere economică de numai 0,3% în prima jumătate a anului 2025, iar BNR, Ministerul Finanţelor şi analişti economici avertizează asupra riscului unei recesiuni, posibilă contracţie anuală de circa 0,5%.
IMM România avertizează că propunerea din Pachetul 2 al Ministerului Finanțelor de majorare a capitalului social minim pentru SRL la 8.000 lei riscă să blocheze antreprenoriatul și să afecteze microîntreprinderile şi start-up-urile.
IMM România afirmă că propunerea din Pachetul 2 de majorare a capitalului social minim pentru SRL de la 1 leu la 8.000 lei riscă să blocheze accesul la antreprenoriat şi să lovească microîntreprinderile şi start‑up‑urile.
Anca Alexandrescu avertizează că România se află în pericol de colaps economic şi financiar, susţinând că transferurile către Moldova şi Ucraina şi un deficit ridicat lasă statul fără bani pentru plata pensiilor şi salariilor şi propune oprirea achiziţiilor de armament pentru a echilibra bugetul.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat la 14 august 2025 un pachet de reforme fiscale care introduce taxe pentru coletele mici, schimbă tratamentul multinaționalelor, majoră capitalul social minim pentru SRL și prevede sancțiuni penale pentru tranzacții cu firme cu restanțe la stat.
Proiectul de lege propune ca baza anuală pentru calculul contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice cu venituri din activităţi independente să fie limitată la 90 de salarii minime brute pe ţară, utilizând salariul minim aflat în vigoare la 1 ianuarie a anului de realizare a venitului.
Ministerul Finanțelor a publicat un proiect de lege fiscală care propune, pentru aplicare începând cu 2026, majorări de contribuții pentru PFA, noi condiții pentru SRL-uri, modificări privind eșalonarea datoriilor, reguli fiscale pentru închirierile turistice şi creşteri ale impozitării unor tranzacţii financiare şi practici ale multinaționalelor.
Analiștii și oficialii avertizează că România riscă o recesiune la sfârșitul anului din cauza dependenței de industria europeană și a scăderii consumului, iar guvernatorul BNR afirmă că o absorbție mai bună a fondurilor UE și măsuri fiscale credibile pot evita recesiunea, ducând la o creștere de 0–1% anul următor.
Ministerul Finanțelor a publicat un proiect pentru al doilea pachet fiscal care înlocuiește impozitul pe cifra de afaceri cu o taxă pe afiliați, introduce o taxă pe coletele sub 150 euro, majorează capitalul social minim pentru SRL la 8.000 lei și stabilește noi reguli privind inactivitatea, eșalonarea datoriilor și cesiunea părților sociale.
Cristian Popa (membru CA BNR) spune că reducerea deficitului era inevitabilă pentru a păstra încrederea investitorilor, avertizează asupra a circa 12 luni dificile cu inflaţie ridicată generată de trei şocuri (liberalizarea energiei, majorarea TVA şi creşterea accizelor), dar estimează că inflaţia va scădea după patru trimestre şi că, cu politici pro-investiţii, PIB-ul României ar putea aproape să se dubleze în următorul deceniu.
Consiliul Național al IMM-urilor şi micii întreprinzători resping propunerea Guvernului de a majora capitalul social minim pentru înfiinţarea unui SRL la 8.000 de lei, măsură care ar urma să fie inclusă în al doilea pachet fiscal-bugetar.
Economistul Cristian Popa afirmă că măsurile fiscale ale Guvernului Bolojan, deși dureroase, au restabilit încrederea investitorilor şi au evitat o criză, dar urmează circa 12 luni dificile cu inflaţie ridicată şi risc de recesiune.
Expertul Cristian Popa avertizează că următoarele 12 luni vor fi dificile, cu inflaţie şi posibilă recesiune, dar măsurile fiscale luate acum sunt necesare şi România poate atinge aproape 700 miliarde euro în 10 ani dacă adoptă politici pro-business şi atrage investiţii străine; aderarea la zona euro rămâne un obiectiv justificat, însă de lungă durată.
Economistul Cristian Popa afirmă că măsurile fiscale ale Guvernului Bolojan au restabilit încrederea investitorilor şi au evitat o criză, dar urmează circa 12 luni dificile cu inflaţie ridicată şi risc de recesiune.
Marcel Ciolacu critică planurile de austeritate ale guvernului condus de Ilie Bolojan și cere continuarea investițiilor publice masive, în timp ce premierul avertizează asupra necesității unor măsuri fiscale stricte pentru a evita o criză financiară.
Premierul Ilie Bolojan avertizează că România riscă incapacitate de plată în această toamnă dacă Guvernul nu adoptă urgent „Pachetul 2” de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului.
Marcel Ciolacu afirmă că Institutul Național de Statistică confirmă că România a evitat recesiunea și rămâne pe creștere, atribuind această performanță investițiilor publice de peste 54 de miliarde de euro și cerând continuarea programelor de investiții.
Marcel Ciolacu critică măsurile de austeritate ale lui Ilie Bolojan şi afirmă, pe baza datelor INS, că economia României a rămas pe creştere şi nu a intrat în recesiune, solicitând continuarea investiţiilor publice, inclusiv prin Programul Anghel Saligny.
Marcel Ciolacu afirmă că România a evitat recesiunea și rămâne pe creștere datorită investițiilor publice masive, solicitând continuarea acestui model și prioritizarea infrastructurii mari și a Programului Anghel Saligny.