Guvernul avertizează asupra riscului real de recesiune; ministerul Finanțelor propune taxe pe afiliați şi pe colete, INS confirmă creştere economică slabă, MIPE propune OUG pentru PNRR şi Anghel Saligny

Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a afirmat că riscul unei recesiuni este real, a invocat o decelerare a ritmului de creștere în ultimii patru ani şi a cerut pregătirea de soluții şi constituirea de resurse pentru scenarii de contracţie. Institutul Național de Statistică a publicat estimări semnal care arată pentru trimestrul II 2025 o creştere de 1,2% faţă de trimestrul anterior (serie ajustată sezonier) şi o creştere anuală de +0,3% pe seria brută (+2,1% pe seria ajustată), iar pentru semestrul I 2025 avansuri de +0,3% serie brută şi +1,4% serie ajustată, şi a recalculat seriile istorice. Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a spus că datele nu indică o recesiune tehnică conform definiţiei clasice, dar a avertizat asupra riscurilor externe şi ale reducerii consumului, iar BNR a revizuit în creştere prognoza de inflaţie pentru 2025 către 8,8% şi a estimat posibilitatea unui vârf al inflaţiei în jurul a 9–9,7% în toamnă. Ministrul Nazare a explicat că eliminarea plafonării şi a subvenţiilor la energie a generat arierate în sectorul energetic şi a contribuit la creşterea inflaţiei pe termen scurt, pe care a calificat‑o drept temporară şi a estimat revenirea spre traiectoria normală până în decembrie 2026 în contextul consolidării fiscale. Pachetul fiscal prezentat de Ministerul Finanţelor propune înlocuirea impozitului minim pe cifra de afaceri cu o taxă pe afiliaţi: limitarea deductibilităţii cheltuielilor intragrup (administrare, proprietate intelectuală, dobânzi intra‑grup, consultanţă) la 3% din cifra de afaceri şi impozitarea cu 16% a excedentului, mecanism ce ar urma să fie aplicat din 2026 pe baza datelor din 2024. Executivul a propus totodată o taxă fixă de 25 lei pentru fiecare colet extracomunitar de valoare sub 150 euro, estimate în proiecţii guvernamentale la ~1,3 miliarde lei anual, precum şi măsuri administrative care includ obligativitatea unui cont bancar pentru persoanele juridice, majorarea capitalului social minim pentru SRL şi reformarea eșalonărilor datoriilor. Ministerul Finanţelor a anunţat măsuri de consolidare instituţională: coordonarea activităţii ANAF de către minister pe domenii, teste de integritate pentru funcţionari, dotarea inspectorilor ANAF, Vamă şi ONJN cu bodycam‑uri şi întărirea direcţiei de preţuri de transfer pentru a combate exportul de profit. Premierul Ilie Bolojan a avertizat că neadoptarea integrală a Pachetului 2 până la sfârşitul lunii august poate conduce la o situaţie de incapacitate de plată în toamnă şi a solicitat consens politic şi adoptarea prin asumare de răspundere; el a mai anunţat că pachetul include reforme structurale şi corectarea pensiilor speciale ale magistraţilor. Guvernul a dispus stoparea semnării de contracte noi în 2025 în cadrul Programului Anghel Saligny şi aplicarea bugetării multianuale şi a eşalonării plăţilor pentru contractele existente, iar Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a lansat în dezbatere un proiect de ordonanţă de urgenţă care suspendă temporar încheierea de angajamente şi permite denunţarea sau suspendarea unor contracte PNRR din cauza supracontractării, cu excepţii aprobate prin memorandum guvernamental. Date statistice sectoriale arată deteriorări: producţia industrială s‑a redus în semestrul I 2025 (‑2,0% serie brută; ‑1,2% serie ajustată), comenzile şi cifra de afaceri au avut evoluţii mixte, iar ministrul Nazare a semnalat o scădere a investiţiilor străine cu circa 30% în primele cinci luni. Reacţiile politice au fost divergente: PSD a susţinut blocarea înstrăinării profiturilor multinaţionalelor şi a solicitat analize de impact pentru măsuri fiscale suplimentare, opoziţia şi unele voci au criticat pragul de 3% şi alte prevederi, iar tensiunile din coaliţie şi discuţiile despre posibile moţiuni de cenzură au amplificat riscul politic. Proiectele privind Pilonul II de pensii au fost amânate pentru dezbateri suplimentare după critici privind comunicarea iniţială, premierul afirmând că proiectul nu este abandonat şi va fi reluat cu consultări publice. Autorităţile macroeconomice şi guvernamentale au subliniat importanţa accelerării absorbţiei fondurilor europene, a consolidării fiscale şi a măsurilor contraciclice pentru a tempera inflaţia, a susţine investiţiile mature şi a limita posibilitatea unei contracţii economice semnificative.