Guvernul Bolojan aprobă un pachet fiscal pentru stabilizarea finanțelor publice, criticat pentru impactul asupra veniturilor mici și medii
Pe 4 iulie 2025, Guvernul condus de Bolojan a aprobat un pachet fiscal destinat stabilizării finanțelor publice și reducerii deficitului bugetar, urmând ca Parlamentul să își asume răspunderea pentru aceste măsuri. Economistul Cristian Socol a explicat că România nu este în incapacitate de plată, dar a criticat planul guvernamental pentru că pune o povară disproporționată pe categoriile cu venituri mici și medii și a subliniat că măsurile anterioare de control al cheltuielilor au fost insuficiente. El a evidențiat probleme structurale majore, precum veniturile insuficiente ale României, rigiditatea cheltuielilor în an electoral, creșterea costurilor exogene și lipsa unui sistem fiscal echitabil, cum ar fi impozitul progresiv. Deficitul bugetar a crescut în 2024 din cauza investițiilor interne, majorării salariilor și pensiilor, dobânzilor mai mari generate de contextul geopolitic, scăderii fondurilor europene și cheltuielilor exogene. Fostul ministru Marcel Boloș a atras atenția încă din 2024 asupra riscurilor bugetare, însă Socol a subliniat că responsabilitatea guvernamentală este colectivă și că trebuie adoptate măsuri mai dure pentru respectarea angajamentelor europene, recomandând o reducere graduală a deficitului bugetar.
Surse (12)
Articole din presă despre acest subiect
Profesorul Cristian Socol afirmă că responsabilitatea gestionării riscurilor bugetare este colectivă și subliniază probleme structurale majore ale finanțelor publice românești, precum veniturile insuficiente și rigiditatea cheltuielilor, în contextul unui deficit bugetar ridicat dar comparabil cu alte țări europene.
Guvernul Bolojan a adoptat un pachet fiscal pentru reducerea deficitului bugetar, însă economistul Cristian Socol critică planul ca fiind inechitabil și pune sub semnul întrebării eficiența măsurilor luate anterior.
Guvernul Bolojan a adoptat primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar, însă planul este criticat pentru inechitate și povara pe veniturile mici și medii.
Deficitul bugetar record al României pe 2024, de 9,3% din PIB, este atribuit investiţiilor publice majore, în timp ce oficialii evită asumarea responsabilităţii directe.
Documente strict confidențiale din 2024 avertizau oficialii români asupra riscului unui deficit bugetar mult mai mare decât cel asumat, solicitând măsuri urgente pentru a evita incapacitatea de plată.
România a fost avertizată oficial că riscă intrarea în incapacitate de plată în 2025 dacă nu reduce urgent cheltuielile bugetare.
Un document strict confidențial din 2024 avertiza asupra riscurilor majore ale deficitului bugetar al României, iar guvernul a adoptat măsuri de austeritate pentru a evita incapacitatea de plată.
Un raport confidențial din 2024 avertiza asupra riscurilor majore ale deficitului bugetar al României, care a depășit ținta inițială, iar guvernul actual pregătește măsuri suplimentare pentru stabilizarea finanțelor.
Un document strict confidențial din octombrie 2024 avertizează conducerea României asupra riscurilor majore privind depășirea deficitului bugetar în 2024.
Șase documente strict confidențiale au avertizat între august și decembrie 2024 asupra riscului unui deficit bugetar mult mai mare decât cel asumat pentru anul 2024 în România.
Ministerul Finanțelor a avertizat în 2024 asupra riscurilor depășirii țintei de deficit bugetar și a colapsului financiar, dar guvernul Ciolacu a negat aceste avertismente.
România a fost avertizată prin documente strict confidențiale între august și decembrie 2024 că riscă să intre în incapacitate de plată din cauza unui deficit bugetar mult mai mare decât cel asumat.