Guvernul Bolojan își asumă răspunderea pentru un pachet fiscal de austeritate cu proteste sindicale și modificări legislative, în contextul creșterii inflației și reformelor structurale

Pe 7 iulie 2025, Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru un pachet complex de măsuri fiscale și bugetare menit să reducă deficitul bugetar de peste 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană, prin creșterea TVA la 21%, majorarea accizelor la alcool, carburanți și tutun, introducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensiile ce depășesc 3.000 de lei, majorarea impozitului pe dividende la 16% în 2026, supraimpozitarea băncilor și a veniturilor din jocuri de noroc, precum și înghețarea salariilor și pensiilor în sectorul public în 2026. Pachetul a fost adoptat prin procedura angajării răspunderii, fără dezbatere parlamentară detaliată, iar opoziția are trei zile pentru a depune o moțiune de cenzură, inițiată de AUR, însă cu șanse reduse de succes. Sindicatele din Educație, Sănătate, Casele de Pensii, Ministerul Agriculturii și alte sectoare publice au organizat proteste în fața Parlamentului și în alte orașe, exprimând nemulțumirea față de măsurile fiscale considerate de austeritate, care includ reducerea sporurilor pentru condiții vătămătoare de muncă, creșterea normei didactice, tăieri salariale și diminuarea beneficiilor precum tichetele de masă și voucherele de vacanță. Liderii sindicali au avertizat că, dacă situația nu se va schimba, deschiderea anului școlar din 8 septembrie ar putea avea loc prin proteste în stradă, marcând o premieră în ultimii 35 de ani, și au amenințat cu grevă generală și blocaje instituționale. Guvernul a aprobat forma finală a proiectului după analiza amendamentelor depuse de partidele parlamentare, inclusiv reducerea subvențiilor pentru partidele politice cu 40% în 2026 față de 2024, propusă de PSD și susținută de USR, precum și modificări privind scutirile și aplicarea CASS pentru anumite categorii sociale vulnerabile. În domeniul jocurilor de noroc, taxele pentru operatori au fost majorate semnificativ, iar impozitul pe câștigurile jucătorilor a fost redus de la 10% la 4% pentru a evita migrarea către piața ilegală online. Premierul Bolojan a justificat măsurile ca fiind necesare pentru stabilitatea financiară a țării, prevenirea retrogradării ratingului de țară și menținerea accesului la fondurile europene, subliniind că acestea reprezintă un act de responsabilitate și urgență națională. El a anunțat pregătirea unui al doilea pachet de reforme ce va fi prezentat până la sfârșitul lunii iulie, care va include reforma pensiilor speciale prin eliminarea excepțiilor și ajustarea vârstei de pensionare, restructurarea companiilor de stat și autorităților autonome, reducerea numărului și indemnizațiilor membrilor consiliilor de administrație, digitalizarea administrației publice, combaterea evaziunii fiscale și prioritizarea investițiilor cu impact direct în dezvoltare. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a evidențiat reacția pozitivă a piețelor internaționale la măsurile adoptate, cu scăderea dobânzilor de împrumut și diminuarea riscului de retrogradare, dar a avertizat că reformele reale nu mai pot fi amânate. Economia României se confruntă cu riscuri de stagnare sau recesiune ușoară în 2025, iar inflația este estimată să crească până la 7,5-8% din cauza majorărilor fiscale și a creșterii facturilor la energie, conform analizelor ING Bank și sondajelor Reuters. Guvernul a numit o nouă conducere la ANAF pentru a intensifica controalele și a combate evaziunea fiscală, iar ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a anunțat reducerea drastică a indemnizațiilor membrilor consiliilor de administrație din societățile aflate în subordinea ministerului, inclusiv TAROM, unde indemnizațiile au fost recent dublate. Premierul Bolojan a criticat numirile politice în consiliile de administrație și a promis modificări legislative pentru corectarea acestor situații. În paralel, tensiunile din coaliția de guvernare au generat amânarea ședinței Parlamentului pentru asumarea răspunderii, iar PSD și USR au avut dispute privind amendamentele fiscale, în special reducerea subvențiilor partidelor politice și aplicarea CASS. În ansamblu, pachetul fiscal și măsurile conexe reprezintă un efort guvernamental de redresare economică și stabilizare financiară, în contextul unor condiții economice dificile și presiuni sociale semnificative.