Guvernul Ilie Bolojan, învestit până în aprilie 2027, adoptă măsuri dure pentru stabilizarea bugetului și reforme administrative, în contextul unei situații economice și politice instabile

Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost învestit cu o majoritate largă de 301 voturi, fiind confirmat până în aprilie 2027, în urma unui acord politic de rotativă guvernamentală cu PSD. Premierul a subliniat prioritățile reformei fiscale, stabilitatea bugetară și modernizarea statului, anunțând măsuri precum creșterea impozitelor, majorarea TVA-ului pentru energie, alimente și servicii, precum și taxe suplimentare pentru pensiile de peste 4.000 de lei și imobiliare, cu aplicare din august. În prima zi, a avut întâlniri cu ministrul Finanțelor pentru analiza încasărilor și pregătirea unei întâlniri cu o agenție de rating, pentru a evalua situația economică. Guvernul a aprobat un pachet legislativ pentru emiterea de ordonanțe simple în domenii precum economie, sănătate și infrastructură, și a stabilit o structură executivă cu cinci vicepremieri, inclusiv fără portofoliu, pentru coordonarea reformelor statului. În același timp, se pregătesc măsuri de reducere a aparatului administrativ cu 20%, tăieri de sporuri și comasări de instituții, pentru a combate deficitul bugetar și risipa administrativă, inclusiv reducerea beneficiilor și sporurilor angajaților publici. În contextul unei crize politice și economice, guvernul a fost criticat pentru lipsa de transparență și influența rețelelor de interese, iar opoziția a contestat măsurile dure și creșterea taxelor, în timp ce liderii politici precum Crin Antonescu și Călin Popescu-Tăriceanu au subliniat necesitatea unui control mai ferm al premierului asupra miniștrilor. În plus, au fost adoptate măsuri fiscale pentru consolidarea finanțelor, inclusiv creșteri ale accizelor, impozitului pe profitul bancar și taxe pentru activități din social media și criptomonede, toate urmând să fie implementate în perioada următoare. În plan legislativ, guvernul a aprobat un proiect pentru emiterea de ordonanțe pe timpul vacanței parlamentare, pentru a accelera reformele fiscale și administrative, și a pregătit măsuri pentru reducerea deficitului bugetar până în octombrie 2025, inclusiv creșteri de impozite și reorganizarea ANAF. În plus, se intenționează reducerea cu 20% a aparatului bugetar și eliminarea sporurilor pentru condiții de muncă, gestionarea fondurilor europene și performanță, pentru a limita cheltuielile publice. În ciuda acestor măsuri, criticile persistă privind influența partidelor vechi și lipsa reformelor reale, iar riscul de deteriorare a stabilității politice și creștere a extremismului politic rămâne crescut dacă situația economică se va agrava. În plan internațional, ratingul suveran al României a fost menținut la BBB-, dar cu perspectivă negativă, iar analistul Cristian Roșu a subliniat dificultățile în implementarea reformelor fiscale din cauza mediului politic post-alegeri. În concluzie, guvernul Bolojan încearcă să stabilizeze economia și să reformeze administrația, dar provocările legate de corupție, ineficiență și influența intereselor de grup continuă să reprezinte obstacole majore pentru atingerea obiectivelor de reformă și stabilitate durabilă.