Guvernul israelian aprobă ocuparea orașului Gaza; ONU şi state avertizează asupra unei crize umanitare, proteste interne şi victime la puncte de ajutor

Guvernul israelian a aprobat pe 7 august 2025 o nouă fază a operaţiunilor militare în Fâşia Gaza care prevede ocuparea oraşului Gaza, demilitarizarea enclavei, dezarmarea Hamas şi plasarea teritoriului sub control israelian înaintea înfiinţării unei administraţii civile care să nu aparţină nici Hamas, nici Autorităţii Palestiniene. Planul urmăreşte returnarea tuturor ostaticilor, vii şi morţi, şi a stârnit critici din partea ONU, Ministerului rus de Externe, Uniunii Europene, Statelor Unite, Marii Britanii şi altor state care avertizează că măsurile ar agrava criza umanitară şi ar putea încălca dreptul internaţional. Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei palestiniene, Nabil Abu Roudeina, a cerut Consiliului de Securitate al ONU şi administraţiei SUA să oblige Israelul să înceteze agresiunea şi să permită accesul ajutoarelor, arătând că politicile israeliene vor închide căile către securitate. Actualizări din 10 august 2025 indică că aproximativ 50 de persoane sunt încă ţinute ca ostatici, autorităţile estimate sugerând că circa 20 dintre aceştia ar mai fi în viaţă, în timp ce Hamas a afirmat anterior că deţine 49 de ostatici, dintre care 27 erau presupuşi morţi. Organizaţiile umanitare şi ONU au avertizat asupra riscului de foamete generalizată pentru peste două milioane de locuitori ai Gazei, iar bilanţul mortalităţii raportat de autorităţile din Gaza, considerat fiabil de ONU, se situează în jurul a 61.330 de decese de la declanşarea conflictului pe 7 octombrie 2023, iar atacul iniţial al Hamas a provocat circa 1.219 de morţi în Israel. Rapoarte din 10 august 2025 semnalează atacuri şi tiruri asupra punctelor de livrare a ajutoarelor cu cel puţin 34 de morţi în incidente separate, inclusiv nouă persoane ucise şi 181 rănite la un punct de trecere din nordul Gazei şi şase ucise şi 30 rănite la un punct de distribuire al unei fundaţii în centrul enclavei. Decizia executivului a generat proteste în Israel, între zeci de mii şi peste 100.000 de persoane manifestând la Tel Aviv, Ierusalim şi Haifa pentru încetarea ofensivei şi eliberarea ostaticilor, iar peste 350 de foşti soldaţi şi rude ale ostaticilor au anunţat refuzuri sau apeluri la grevă generală. Contextul politic intern include presiuni din partea coaliţiei pentru continuarea operaţiunilor, solicitări pentru anexări parţiale şi proceduri judiciare în care este implicat premierul Benjamin Netanyahu. Armata israeliană a avertizat că luptele urbane în reţelele de tuneluri pot genera pierderi semnificative pentru militari şi civili şi că alternative, inclusiv izolarea enclavelor, au fost respinse. Consiliul de Securitate al ONU a convocat o reuniune de urgenţă programată pentru 10 august 2025 pentru a analiza planul şi implicaţiile sale, iar miniştrii de externe ai mai multor state, printre care Italia, Germania, Australia, Noua Zeelandă şi Regatul Unit, au solicitat încetarea imediată a focului şi acces neîngrădit pentru ajutoare. Actualizare: pe 10 august 2025 au fost revizuite estimările privind numărul de victime şi de ostatici şi a fost confirmată convocarea unei reuniuni de urgenţă a Consiliului de Securitate, modificări care au condus la intensificarea apelurilor internaţionale pentru măsuri diplomatice şi pentru protejarea civililor şi livrărilor de ajutoare.