Guvernul propune reforma pensiilor magistraților: creșterea vârstei la 65 de ani, recalculare la 55% şi excluderea judecătorilor Curții Constituționale
Guvernul a lansat în dezbatere publică un proiect de lege de modificare a pensiilor magistraților, vizând adoptarea până la 1 octombrie 2025; proiectul prevede alinierea vârstei standard de pensionare la 65 de ani şi creşterea vechimii minime la 35 de ani, cu etapizare până în 2036 prin adăugarea anuală a 1,5 ani; calculul pensiilor se modifică prin reducerea indicelui de raportare de la 85% la 55% din media câştigurilor brute calculată pe ultimele 60 de luni şi prin instituirea unui plafon de 70% din venitul net din ultima lună anterior pensionării; textul prevede penalizări de 2% pentru fiecare an de pensionare anticipată şi menţine un mecanism prin care depăşirea stagiului minim de 25 de ani aduce un spor de 1% pe an la cuantumul pensiei; pensiile stabilite înainte de 1 octombrie 2025 şi pensiile magistraţilor care îndeplinesc condiţiile până la această dată nu vor fi modificate; proiectul limitează actualizările astfel încât acestea să nu depăşească 100% din salariu; Executivul a precizat că reducerea indicelui de la 85% la 55% este măsura centrală şi ar urma să producă efecte de la 1 octombrie 2025 cu condiţia ca Legea privind tăierile să nu fie anulată de Curtea Constituţională; în prezent sunt circa 6.000 de beneficiari de pensii speciale ale magistraţilor cu o pensie medie de 25.283 lei, din care 7.489 lei reprezintă partea contributivă, iar o analiză arată că în 2022 media specială era de 20.885 lei din care 16.525 lei erau suportate din bugetul de stat; proiectul exclude judecătorii Curţii Constituţionale pe baza Legii nr. 47/1992, pe motiv că aceştia sunt numiţi prin proceduri diferite şi au mandate fixe de nouă ani, însă această excludere poate genera motive de contestare având în vedere că cinci judecători CCR beneficiază de pensii speciale; Tudorel Toader a susţinut justificarea excluderii şi a afirmat că proiectul ar putea trece de CCR; Ministerul Muncii şi iniţiatorii au semnalat necesitatea clarificării normelor de implementare, iar experţi şi profesorul Christian Năsulea au atras atenţia asupra problemelor de echitate socială, a presiunii bugetare şi a riscului de manipulare a referinţei la 70% din ultimul venit prin includerea orelor suplimentare sau a concediilor neînregistrate; specialiştii au recomandat, ca alternativă sau completare, prelungirea perioadei de activitate a magistraţilor şi plata contribuţiilor la Pilon I, Pilon II sau la un fond special pentru a asigura sustenabilitatea; premierul Ilie Bolojan a programat o întâlnire cu asociaţiile profesionale pentru clarificări.
Perspective suplimentare
Generează o discuție simulată între experți relevanți.
Verifică și aprofundează
Sursele poveștii
18 articole din 12 publicații, ordonate de la cel mai recent.
Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică un proiect care aliniază vârsta de pensionare a magistraților la 65 de ani, modifică calculul pensiei de serviciu și introduce un calendar de creștere treptată, măsuri justificate de Guvern prin riscul pierderii de fonduri PNRR.
acum 1 anÎn iulie 2025 au fost 11.710 beneficiari de pensii de serviciu, cu 25 mai mulți față de iunie, dintre care 7.851 cu pensie finanțată din BASS; cea mai numeroasă categorie a fost a procurorilor și judecătorilor (5.696), iar pensia medie de serviciu cea mai mare a fost raportată la 25.283 lei.
acum 1 anDate CNPP (iulie 2025) arată că cei mai mulți beneficiari ai pensiilor de serviciu sunt magistrații (Legea 303/2022) — 5.696 persoane — iar pensia medie de serviciu cea mai mare este raportată tot la această categorie (25.283 lei).
acum 1 anGuvernul intenționează să taie pensiile speciale cu 30% începând cu 1 octombrie 2025, reducând cuantumul pensiilor magistraților de la 85% la 55% din media salariilor brute pe ultimii 5 ani, dacă CCR nu anulează legea.
acum 1 anGuvernul Bolojan a pus în dezbatere publică un proiect care reduce pensiile speciale ale magistraților la 55% din salariile brute pe ultimii 5 ani, cu un plafon de 70% din ultimul salariu mediu, în timp ce judecătorii Curții Constituționale sunt excluși conform legii 47/1992.
acum 1 anÎn iulie 2025 erau 11.710 beneficiari de pensii de serviciu, cu 25 mai mulți față de iunie, dintre care 7.851 primeau pensie din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS), conform CNPP.
acum 1 anProiectul de lege pentru magistrați prevede un plafon al pensiei de maximum 70% din ultimul venit, vârste de pensionare etapizate, penalizări de 2% pe an pentru pensionarea anticipată și exclude judecătorii Curții Constituționale, care sunt reglementați separat.
acum 1 anÎn iulie 2025 erau înregistrați 4.693.461 de pensionari în România (cu 120 mai puţini faţă de luna precedentă), pensia medie fiind de 2.769 lei, iar valoarea totală a drepturilor plătite fiind de 12,993 miliarde lei, conform CNPP.
acum 1 anGuvernul intenționează ca până la 1 octombrie 2025 să adopte modificările privind pensiile magistraților — vârsta de pensionare va ajunge etapizat la 65 de ani, vechimea minimă va crește până la 35 de ani, pensia va fi plafonată la 70% din ultimul venit și se aplică penalizări de 2% pentru pensionarea anticipată — fostul judecător CCR Tudorel Toader a declarat la Digi24 că proiectul are șanse să treacă de Curtea Constituțională.
acum 1 anProiectul de reformă a pensiilor magistraților a fost pus în dezbatere publică, fiind exceptați judecătorii CCR pentru a evita o sesizare constituțională, iar experți avertizează că măsura are impact limitat asupra deficitului bugetar și poate fi ocolită prin modul de calcul al «veniturilor pe ultima lună».
acum 1 anUn proiect recent de reformă a pensiilor magistraților — care prevede creșterea vârstei de pensionare, plafonarea cuantumului și o vechime minimă de 35 de ani — exclude judecătorii Curții Constituționale, ceea ce a determinat acuzații din partea avocatului Adrian Toni Neacșu că măsura contravine jalonului 215 din PNRR și creează practic o „super-pensie”.
acum 1 anDate oficiale ale CNPP arată că în România 4,69 milioane de pensionari, majoritatea (65%) primesc sub 3.000 lei lunar, iar doar 0,35% încasează peste 11.000 lei, context în care şefa CSM, Elena Costache, a declarat la începutul lunii că o pensie de circa 11.000 lei i se pare „puţin”, iar premierul Ilie Bolojan a pledat pentru reforma pensiilor speciale menţionând un venit mediu de 5.000 euro pentru magistraţi ieşiţi din activitate.
acum 1 an