Guvernul României adoptă un pachet fiscal amplu pentru reducerea deficitului bugetar, incluzând majorarea TVA, plafonarea pensiilor și salariilor, creșterea accizelor și reforme structurale, în contextul unor controverse privind indemnizațiile judecătorilor CCR

Premierul Ilie Bolojan a anunțat un pachet fiscal complex destinat reducerii deficitului bugetar record de 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană și al doilea din ultimii 30 de ani, cu aplicare etapizată începând cu 1 august 2025 și 1 ianuarie 2026. Măsurile includ majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21% și a cotei reduse de la 9% la 11% pentru alimente, medicamente, apă și alte produse esențiale, precum și simplificarea sistemului TVA la două cote. Accizele pentru carburanți, alcool și țigări vor crește cu 10%, iar pentru motorină va exista o schemă de restituire parțială pentru companiile de transport. Impozitul pe dividende va crește de la 10% la 16%, iar sectorul bancar va fi supus unei suprataxe, la fel ca și câștigurile din jocurile de noroc, pentru a crește veniturile bugetare. Guvernul va introduce o contribuție de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 10% pentru pensiile ce depășesc 3.000 de lei, extinzând baza de contribuabili de la peste 6 milioane la peste 8 milioane. Pe partea de cheltuieli, pensiile și salariile din sectorul public vor fi plafonate temporar pentru anul 2025 și 2026, după creșteri semnificative în 2024, iar sporurile salariale vor fi reduse, măsură care a generat proteste în rândul angajaților bugetari. Guvernul pregătește reforme structurale în educație, administrația publică locală și companiile de stat, inclusiv reorganizări și reduceri de personal de 20-30%, precum și o nouă conducere la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pentru combaterea evaziunii fiscale și gestionarea eficientă a fondurilor publice și europene. Procedura de adoptare a pachetului fiscal va fi prin asumarea răspunderii guvernului în Parlament, pentru a accelera implementarea și a evita o posibilă scădere a ratingului de țară la categoria „junk”, similară crizei Greciei din 2010. Premierul a subliniat necesitatea acestor măsuri pentru a preveni o recesiune severă, pierderea accesului la fondurile europene și incapacitatea de plată a statului. În paralel, premierul a anunțat reducerea subvențiilor pentru partidele politice în cadrul rectificării bugetare. În domeniul justiției, a fost criticată intenția Curții Constituționale de a acorda indemnizații de pensionare de câte aproximativ 180.000 de lei pentru trei judecători care își încheie mandatul în iulie 2025, sume legale conform legislației CCR, dar considerate imorale în contextul austerității bugetare. Guvernul nu va aloca fonduri suplimentare pentru aceste indemnizații, iar apelurile la decență și responsabilitate au fost făcute de premier și vicepremierul Dragoș Anastasiu. Lideri politici și sindicali au criticat pachetul fiscal, avertizând asupra efectelor recesioniste și sociale negative, în special pentru populația săracă și clasa de mijloc, și au cerut reforme profunde și o colectare mai eficientă a veniturilor. Premierul a anunțat dialoguri cu sindicatele pentru ajustarea măsurilor și a exclus afectarea drepturilor salariale ale personalului medical. În ansamblu, pachetul fiscal reprezintă un efort guvernamental major de stabilizare a finanțelor publice, cu impact semnificativ asupra economiei și societății românești.