Guvernul României adoptă un pachet fiscal de austeritate cu creșteri de taxe, reforme în educație și controverse privind indemnizațiile judecătorilor CCR

Premierul Ilie Bolojan a anunțat un pachet fiscal de austeritate menit să reducă deficitul bugetar record al României, care include majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, cu menținerea cotei reduse de 11% pentru alimente, medicamente, apă, lemne de foc și energie termică, precum și creșterea accizelor cu 10% pentru alcool, tutun și carburanți. De asemenea, se va introduce o contribuție de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 10% pentru pensiile ce depășesc 3.000 de lei, iar salariile și pensiile din sectorul public vor fi plafonate în 2026. Guvernul va majora impozitul pe dividende de la 10% la 16% începând cu 2026 și va impune o taxă suplimentară pe cifra de afaceri a băncilor, precum și o suprataxare a câștigurilor din jocurile de noroc. În domeniul educației, norma didactică va crește cu două ore pe săptămână în învățământul preuniversitar și universitar, iar sistemul de burse va fi restructurat pentru a limita bursele de merit la elevii cu performanțe reale și a acorda bursele sociale doar copiilor din familii defavorizate. Măsurile fiscale vor intra în vigoare de la 1 august 2025, iar Guvernul își va asuma răspunderea în Parlament pentru adoptarea lor. În paralel, Guvernul pregătește un al doilea pachet de reforme ce vizează pensiile speciale, reforma companiilor de stat, reducerea subvențiilor și reorganizarea instituțiilor autofinanțate, toate acestea fiind jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Măsurile au generat proteste și nemulțumiri în rândul angajaților din sectorul public, în special din cauza plafonării sporurilor pentru condiții vătămătoare și a reducerii unor drepturi salariale, iar sindicatele au solicitat consultări reale și dialog social structurat, convocând Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social. Premierul a avut întâlniri cu reprezentanții sindicatelor și patronatelor, subliniind că dialogul va continua și că propunerile vor fi analizate pentru includerea lor în pachetul final. În domeniul justiției, a fost mediatizată o controversă privind indemnizațiile de pensionare de aproximativ 180.000 de lei pentru trei judecători ai Curții Constituționale care își încheie mandatul în iulie 2025. Curtea Constituțională a comunicat oficial că niciun judecător nu a solicitat sau primit aceste sume, iar orice plată trebuie să fie aprobată de Ministerul Finanțelor. Premierul Bolojan a calificat aceste indemnizații drept legale, dar imorale în contextul austerității bugetare și a exclus alocarea de fonduri suplimentare. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat că măsurile fiscale sunt necesare pentru a evita o criză economică severă, menținând calificativul de investiții al României și accesul la fondurile europene, și a subliniat că nu există alternativă la aceste ajustări. Economiști și reprezentanți ai mediului de afaceri au avertizat asupra impactului negativ al creșterii taxelor asupra inflației, puterii de cumpărare și competitivității economice, solicitând reforme structurale și consultări transparente. Guvernul a anunțat prioritizarea investițiilor, în special a celor finanțate din fonduri europene, și suspendarea temporară a unor programe pentru a gestiona resursele. În ansamblu, pachetul fiscal și reformele asociate reprezintă un răspuns la deficitul bugetar de 9,3% și la presiunile Comisiei Europene și agențiilor de rating, fiind însoțite de un dialog social tensionat și de măsuri controversate privind cheltuielile publice și drepturile angajaților din sectorul public.