Guvernul României își asumă răspunderea pe un pachet fiscal-bugetar pentru reducerea deficitului și stabilizarea finanțelor publice, în contextul negocierilor cu Comisia Europeană și priorității combaterii evaziunii fiscale

Parlamentul României a fost convocat în sesiune extraordinară în perioada 4-7 iulie pentru a dezbate și a permite Guvernului să își asume răspunderea asupra unui proiect de lege ce conține un pachet de măsuri fiscal-bugetare menit să reducă deficitul bugetar de la 9,3%, să crească veniturile și să limiteze cheltuielile permanente, cu scopul stabilizării finanțelor publice și susținerii serviciilor publice. Ședința de plen comun a Camerei Deputaților și Senatului a fost programată pentru 8 iulie, iar parlamentarii au putut depune amendamente exclusiv electronic până luni dimineață, ora 8:00. Guvernul și-a asumat răspunderea în plenul reunit luni, ora 15:00, iar dacă în termen de trei zile nu se depune sau nu este adoptată o moțiune de cenzură, proiectul este considerat adoptat. Pachetul fiscal prevede majorarea cotei generale de TVA de la 19% la 21%, eliminarea cotelor reduse de 5% și 9% pentru majoritatea produselor și servicii, cu excepții pentru alimente, medicamente, apă pentru irigații, cărți și lemne de foc, precum și creșterea TVA în sectorul HoReCa la 21% de la 1 ianuarie 2026. De asemenea, sunt prevăzute eliminarea facilității de exceptare de la plata CASS pentru pensionarii cu venituri peste 3.000 de lei, majorarea accizelor la tutun, alcool și carburanți, suprataxarea jocurilor de noroc și impozitarea suplimentară a băncilor, cu ajustări pentru băncile mici. Măsurile vor intra în vigoare de la 1 august 2025 și se estimează un impact pozitiv asupra bugetului general consolidat de peste 10,7 miliarde lei în 2025, respectiv 35 miliarde lei în 2026, inclusiv economii semnificative din reducerea cheltuielilor bugetare. Guvernul a introdus o condiție nouă pentru beneficiarii antecontractelor semnate între 3 și 31 iulie 2025, care trebuie să plătească un avans de 20% din valoarea locuinței fără TVA până la 31 iulie 2025 pentru a beneficia de TVA redusă la livrarea locuinței, măsură menită să limiteze speculațiile înainte de majorarea TVA. Această schimbare poate afecta piața imobiliară și accesul familiilor la locuințe. Premierul Ilie Bolojan a anunțat reforme stricte în aparatul de stat și companiile de stat, cu sancțiuni pentru managerii care nu își îndeplinesc indicatorii de performanță sau gestionează ineficient resursele publice, inclusiv închiderea companiilor nereformate. A fost anunțată înființarea unui grup de manageri privați pentru sprijinirea identificării problemelor în cheltuirea banilor publici, iar cetățenii vor putea face propuneri și sesizări privind neregulile. În cadrul coaliției de guvernare, președintele Capitalei, Nicușor Dan, a cerut insistent evitarea majorării TVA, iar discuții mediate de fostul ministru interimar al Finanțelor, Tanczos Barna, au încercat găsirea unor alternative, inclusiv cota progresivă de impozitare, însă acestea nu au fost acceptate. Consilierul prezidențial Radu Burnete a declarat că președintele Nicușor Dan a obținut de la Comisia Europeană o flexibilitate maximă privind măsurile fiscale și Planul Național de Redresare și Reziliență, pentru a proteja economia românească, subliniind că oficialii europeni nu impun majorări arbitrare de taxe, ci urmăresc prevenirea unor crize financiare majore și menținerea încrederii investitorilor. Burnete a evidențiat că România are un aparat bugetar dificil de susținut, cu peste 1,3 milioane de angajați în sectorul public, raportat la aproximativ 5 milioane de angajați în sectorul privat, iar rata de ocupare a forței de muncă este de doar 64%, sub media regională de 75-76%, ceea ce pune presiune suplimentară pe contribuabilii din privat. Evaziunea fiscală și economia gri agravează inechitatea fiscală, iar reducerea acestora este o prioritate atât pentru președintele Nicușor Dan, cât și pentru premierul Ilie Bolojan. Datele Ministerului Finanțelor arată o creștere ușoară a numărului de angajați în instituțiile publice în 2025, majoritatea în administrația centrală și locală, iar distribuția inegală a personalului afectează eficiența și încrederea în sistem. Guvernul solicită sprijin juridic pentru a evita contestarea pachetului fiscal la Curtea Constituțională, iar Consiliul Economic și Social a emis un aviz negativ, avertizând asupra scăderii puterii de cumpărare și a afectării stabilității sociale. În ansamblu, măsurile fiscale și reformele administrative sunt prezentate ca necesare pentru reducerea deficitului bugetar, evitarea retrogradării ratingului de țară, prevenirea suspendării fondurilor europene și asigurarea finanțării serviciilor publice și a proiectelor de infrastructură.