Guvernul României pregătește un al doilea pachet de reforme fiscale și administrative axat pe reforma pensiilor speciale, restructurarea companiilor de stat și eficientizarea administrației publice

Guvernul României, condus de premierul Ilie Bolojan, pregătește un al doilea pachet de măsuri fiscale și reforme administrative ce urmează să fie prezentat Parlamentului până la sfârșitul lunii iulie 2025, având ca scop reducerea deficitului bugetar și creșterea eficienței în administrația publică și economie. Acest pachet include reforma pensiilor speciale, în special pentru magistrați, prin creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, posibilitatea pensionării anticipate cu penalizări și reducerea ratei de înlocuire a pensiilor de la 80% la 65% din veniturile salariale, măsuri ce vor fi supuse dezbaterii parlamentare și care au generat opoziție din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care a transmis Comisiei Europene o informare critică privind impactul negativ asupra sistemului judiciar și riscul unui exod al magistraților. Proiectul legislativ este în fază de elaborare, cu un grup de lucru între Ministerul Muncii și Ministerul Justiției pentru clarificarea detaliilor. Camera Deputaților a aprobat deja o reducere cu 15% a pensiilor speciale, iar proiectul este în dezbatere la Senat. Premierul Bolojan a subliniat necesitatea unei pensionări echitabile și sustenabile, precum și eliminarea excepțiilor din sistemul pensiilor speciale. În paralel, pachetul vizează restructurarea companiilor de stat și autorităților autonome precum ASF, ANCOM și ANRE, prin reducerea numărului membrilor în consiliile de administrație, plafonarea indemnizațiilor și închiderea societăților cu pierderi repetate, cu scopul de a crește transparența și performanța financiară a acestora. Se propune reducerea numărului total de companii gestionate de AMEPIP la maximum 200 și reinvestirea profiturilor suplimentare în sănătate și educație. Reforma administrației locale include reducerea personalului în primăriile localităților mici, creșterea capacității administrative pentru colectarea impozitelor, descentralizarea autorizării jocurilor de noroc, permițând primăriilor să decidă amplasamentul și numărul sălilor, precum și condiționarea acordării ajutoarelor sociale de plata datoriilor către stat. Guvernul intenționează să finalizeze digitalizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), să modifice legislația fiscală pentru a înăspri condițiile de insolvență și să combată evaziunea fiscală prin controale riguroase și criterii clare de performanță pentru conducerea ANAF, inclusiv limitarea mandatelor. Premierul a atras atenția asupra acumulării mari de arierate fiscale și a criticat protecția unor societăți în trecut. În domeniul sănătății, se urmărește reducerea risipei financiare, corelarea salarizării cu performanța spitalelor, limitarea sporurilor și controlul cheltuielilor cu medicamentele inovative. Premierul a anunțat că România nu va atinge în 2025 un deficit bugetar de 7%, ci se va situa în jur de 8%, dar guvernul va continua eforturile pentru revenirea pe traiectoria fiscală asumată. În context politic, premierul a avut o întâlnire cu președinta partidului SOS România, Diana Șoșoacă, care a propus un plan de austeritate concentrat pe reducerea cheltuielilor statului începând cu clasa politică și aparatul guvernamental, evitând impactul asupra cetățenilor. Totodată, ministrul Justiției a criticat blocarea decretele de pensionare a unor judecători de către președintele Nicușor Dan, avertizând asupra riscului dezechilibrării sistemului judiciar. Aceste reforme și măsuri fiscale sunt parte a unui plan mai amplu de restructurare economică și administrativă, cu scopul de a asigura sustenabilitatea financiară, echitatea și eficiența în sectorul public și de a preveni risipa banilor publici.