Guvernul României, condus de premierul Ilie Bolojan, a demarat un amplu proces de reformă administrativă și fiscală, vizând reducerea cheltuielilor publice și creșterea eficienței în administrația centrală și locală. Cancelaria Prim-Ministrului va reduce personalul cu 40%, de la 176 la aproximativ 105 posturi, generând economii lunare de circa 850.000 de lei, prin diminuarea aparatului demnitarilor și a personalului tehnic, desființarea unor departamente și reorganizarea structurilor interne, inclusiv înființarea unui departament pentru continuitate guvernamentală. Flota auto a Cancelariei va fi redusă de la 30 la 15 mașini, iar demnitarii vor conduce singuri vehiculele, fără șoferi, cu excepția premierului, iar contractele cu RAAPPS vor fi renegociate sau înlocuite, inclusiv prin posibile parteneriate cu Dacia. Cheltuielile de protocol, care ajung la aproximativ 300.000 de lei lunar, vor fi optimizate prin interzicerea organizării de bufete și mese după ședințele de guvern și limitarea consumabilelor la strictul necesar. Bugetul Cancelariei este de 41 milioane de lei anual, cu 23 milioane pentru personal și 18 milioane pentru bunuri și servicii, dintre care 12 milioane sunt alocate automobilelor, fără a include combustibilul. În paralel, Guvernul a anunțat un pachet de reforme pentru administrația publică locală, care prevede plafonarea numărului de angajați în primării și consilii județene în funcție de populație și specificul local, reducerea numărului de polițiști locali prin majorarea normei de angajați, reorganizarea cabinetelor aleșilor locali și partajarea funcțiilor și serviciilor între mai multe unități administrativ-teritoriale pentru eficientizare. Se va introduce o grilă unică de salarizare pentru localitățile cu venituri proprii insuficiente, iar alocarea fondurilor guvernamentale va fi condiționată de performanță și gradul de colectare a impozitelor. Măsurile includ și sancțiuni pentru neplata amenzilor rutiere, precum suspendarea permisului de conducere după 90 de zile de restanțe, condiționarea radierii și înmatriculării autovehiculelor de plata datoriilor fiscale și utilizarea dronelor pentru identificarea construcțiilor neimpozitate. De asemenea, se propune descentralizarea unor atribuții, inclusiv autorizarea jocurilor de noroc, și externalizarea încasării debitelor către firme specializate. Sindicatele din administrație și aparatul guvernamental au criticat dur aceste măsuri, acuzând lipsa consultării reale, încălcarea contractelor colective de muncă și caracterul abuziv al reorganizărilor, amenințând cu acțiuni în justiție și sesizări la instituții europene. Președintele României, Nicușor Dan, a susținut necesitatea reducerii personalului în anumite zone ale administrației, dar a atras atenția asupra dezechilibrelor existente și a lipsei de predictibilitate bugetară. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a detaliat măsurile legislative pentru creșterea colectării fiscale și combaterea evaziunii, inclusiv suspendarea permisului de conducere, condiționarea autorizațiilor și utilizarea tehnologiei moderne pentru verificări fiscale. Aceste reforme fac parte dintr-un plan mai amplu de austeritate și eficientizare a aparatului public, cu scopul de a reduce risipa bugetară și de a crește responsabilitatea și transparența în gestionarea fondurilor publice.