Guvernul şi administraţia prezidenţială anunţă pachete de corecţie fiscală, reformă a salarizării publice şi prioritizare a investiţiilor pentru reducerea deficitului

Premierul Ilie Bolojan şi consilierul prezidenţial Radu Burnete au prezentat măsuri şi propuneri pentru corectarea dezechilibrelor fiscale ale României, în contextul unei construcţii bugetare care menţine estimări ale deficitului între aproximativ 7% şi circa 9% şi cu aproximativ o treime din cheltuielile curente finanţate prin împrumuturi. Bolojan a declarat că următoarele şase luni sunt decisive şi a solicitat adoptarea „Pachetului 2” prin asumarea răspunderii, avertizând că, fără corecţii semnificative, riscul de incapacitate de plată rămâne ridicat. Guvernul propune reduceri de personal la nivel central şi local, eliminarea unor privilegii din sectorul bugetar şi noi măsuri fiscale, inclusiv o taxă fixă de 25 lei pentru colete sub 150 euro, creşterea bazei de calcul a CASS pentru independenţi la 90 de salarii minime, o cotă forfetară de 30% pentru veniturile din chirii şi majorări ale cotelor de impozit pentru câştigurile la bursă, estimând venituri suplimentare de circa 1,3 miliarde lei doar din taxa pe colete. Ministerul Dezvoltării a propus reducerea a peste 6.000 de posturi de consilieri cu economii estimate la circa 581,76 milioane lei anual, iar guvernul analizează listarea unor pachete minoritare din companii de stat (inclusiv din sectorul energiei, CN Aeroporturi Bucureşti, CEC şi Romgaz) pentru atragerea de capital. Execuţia bugetară indică supracontractare a investiţiilor publice şi oficialii au anunţat că anumite proiecte vor fi amânate, fazate, trecute în conservare sau excluse din finanţarea PNRR la solicitarea Comisiei Europene din cauza stadiului redus de realizare. Bolojan a propus instituirea unor bugete multianuale pentru programe precum „Anghel Saligny” pentru 2026–2028 şi prioritizarea proiectelor după impact economic şi probabilitatea de finalizare, favorizând drumurile cu trafic mare în detrimentul drumurilor comunale izolate. Consilierul prezidenţial Radu Burnete a cerut adoptarea legii salarizării unice prevăzută în PNRR, a menţionat că implementarea a fost amânată în 2024 din cauza anului electoral şi a solicitat eliminarea majorităţii sporurilor, introducerea unor grile cu salariul „complet” şi păstrarea unui număr restrâns de sporuri pentru cazuri particulare, precizând totodată un deficit estimat la circa 20%. Burnete a recomandat ca deciziile privind restructurarea personalului să fie luate la cel mai jos nivel administrativ, a estimat o reducere naturală prin pensionare de circa 20–30.000 de angajaţi pe an şi a atras atenţia asupra necesităţii reevaluării impozitelor locale conform angajamentelor din PNRR. Unele declaraţii oficiale iniţiale au asigurat că pensiile şi salariile nu vor întârzia şi că statul are lichidităţi pe termen imediat, dar ulterior premierul şi consilieri ai BNR au avertizat că, fără adoptarea rapidă a pachetelor de corecţie, situaţia se poate deteriora spre o incapacitate de plată în unul‑două ani, ceea ce reprezintă o actualizare importantă a naraţiunii iniţiale; în acelaşi context doi miniştri şi un consilier al guvernatorului BNR au semnalat lipsa resurselor pentru plata salariilor bugetarilor pe două luni în semestrul al doilea. Guvernul estimează finalizarea principalelor corecţii spre sfârşitul anului şi până la mijlocul anului viitor, intenţionează adoptarea rapidă a Pachetului 2 şi a unor ordonanţe care să excludă din finanţare proiectele PNRR ce nu pot fi finalizate până în august 2026, iar disputele politice din coaliţie, critici din partea PSD şi apelurile la transparenţă ale partenerilor externi au crescut tensiunile asupra calendarului şi modului de comunicare a reformelor.