Inflaţia în România urcă în iulie 2025 după eliminarea plafoanelor la energie; prognoze ING anticipează vârf în toamnă şi ajustări în 2026–2027
Eurostat a raportat o rată anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană de 2,6% pentru 2024 şi a identificat România ca ţara cu cea mai mare creştere a preţurilor de consum în 2024 (+5,8% faţă de 2023). Datele comparând iulie 2025 cu iulie 2024 indică pentru România o inflaţie de 7,84% conform Eurostat, iar analiza ING estimează 7,8% pentru iulie 2025 şi atribuie majorarea în principal eliminării schemei de plafonare a preţurilor la energie începând cu 1 iulie 2025. Pe grupe de produse, Eurostat consemnează creşteri anuale de +8,18% pentru mărfuri nealimentare, +7,33% pentru servicii şi +7,67% pentru mărfuri alimentare. Electricitatea a înregistrat majorări notabile după eliminarea plafonării (Eurostat: +62,97% anual), iar ING raportează o creştere a tarifelor la electricitate aproape 62% între iunie şi iulie 2025, gazele şi încălzirea centrală urcând cu +34,44%. Produsele alimentare afectate includ fructe proaspete +39,74%, conserve de fructe +27,92%, legume +15,98%, pâine +6,43%, cafea +13,05% şi ulei +10,05%, în timp ce zahărul (-3,08%), cartofii (-2,38%) şi transportul aerian (-9,75%) au înregistrat scăderi. La servicii, majorările raportate includ bilete CFR +16,92%, servicii de igienă şi cosmetică +14,06%, reparaţii auto +11,06% şi chirii +8,49%. Raportările menţionează şi decizia guvernamentală de majorare a TVA de la 19% la 21%, element care amplifică presiunile asupra costului vieţii. ING Bank a revizuit prognoza de inflaţie la 9,3% la sfârşitul anului 2025, anticipează un vârf în septembrie sau octombrie 2025 posibil uşor sub 10% cu posibila apariţie temporară a unei inflaţii cu două cifre, estimează o descreştere spre 4,3% la sfârşitul anului 2026 şi sub 3,5% la începutul anului 2027 şi consideră improbabilă o creştere a ratei de politică monetară a BNR, aşteptând menţinerea la 6,50% până în T2 2026 şi relaxare graduală până la aproximativ 5,5% la finele lui 2026. Oficiul federal de statistică al Germaniei (Destatis) a raportat pentru iulie 2025 o inflaţie anuală de 2,0%, neschimbată faţă de iunie, cu scădere a preţurilor la energie cu -3,4% anual, creştere a serviciilor cu +3,1% şi inflaţie de bază la 2,7%, iar în segmentul alimentar Destatis a consemnat creşteri la fructe proaspete +7,6%, zahăr şi dulciuri +5,6%, lactate şi ouă +4,1% şi ciocolată +18,6% şi scăderi la legume -3,2% şi cartofi -16,1%, analiştii estimând o inflaţie medie în jur de 2% pentru 2025. Datele consolidate indică presiuni extinse asupra costului vieţii în România în perioada analizată, cu impact semnificativ al liberalizării preţurilor la energie şi efecte secundare pe categorii alimentare şi de servicii.
Surse (10)
Articole din presă despre acest subiect
ING Bank anunță că inflația din România a urcat la 7,8% în iulie 2025 din cauza scumpirii energiei, și a revizuit prognoza pentru sfârșitul anului 2025 la 9,3%.
Rata inflației în Germania a fost de 2,0% în iulie 2025, neschimbată față de iunie, iar inflația de bază s-a menținut la 2,7%.
Eurostat arată că România a avut cea mai mare creștere a prețurilor de consum în 2024 (+5,8% față de 2023), iar în iulie 2025 inflația națională a urcat la 7,84%, cu scumpiri puternice la energie, alimente și servicii.
Eurostat arată că România a avut cea mai mare creștere a prețurilor de consum din UE în 2024 (+5,8% față de 2023), iar în iulie 2025 inflația în România a urcat la 7,84% pe fondul majorării TVA şi scumpirii energiei electrice (+62,97%).
Inflaţia în Germania a stagnat la 2% în iulie, cu inflaţia de bază la 2,7%, scăderi ale preţurilor la energie şi creşteri ale preţurilor la alimente şi servicii.
BNR prognozează o rată anuală a inflației IPC de 8,8% la finele anului 2025, urmată de 3,0% în decembrie 2026 și 2,7% în trimestrul II 2027, iar creșterea la sfârșitul acestui an este explicată în principal prin majorarea tarifelor la electricitate (iulie 2025) și creșterea impozitelor indirecte (august 2025).
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat că vârful inflaţiei va fi probabil în jur de 9,6–9,7% în septembrie, iar inflaţia ar urma să revină în intervalul ţintă până la finalul anului viitor, în contextul unor şocuri de ofertă generate de liberalizarea energiei, majorarea TVA şi creşterea accizelor.
Inflația anuală a urcat la 7,84% în iulie, iar guvernatorul BNR Mugur Isărescu estimează un vârf de aproximativ 9,6–9,7% în septembrie din cauza eliminării plafonului la energie, majorării TVA și creșterii accizelor.
BNR prognozează o rată anuală a inflației de 8,8% la finele anului 2025 din cauza liberalizării tarifului la energie şi majorării taxelor indirecte, cu scădere la 3,0% în decembrie 2026 şi 2,7% în T2 2027, dar riscurile rămân orientate în sus.
BNR prognozează un vârf al inflației aproape de 10% în septembrie, cauzat de liberalizarea pieței energiei și majorările de TVA şi accize; guvernatorul Mugur Isărescu afirmă că măsurile fiscale sunt necesare, deși reduc consumul şi cresc riscul de recesiune, iar creșterea economică estimată pentru următoarele 12 luni este între 0–1%.