Riscul de recesiune în România în 2025: estimări, factori şi măsuri propuse

Institutul Național de Statistică (INS) estimează o creștere economică de 0,3% în primele şase luni ale anului 2025 față de aceeași perioadă a anului precedent. Ministerul Finanțelor a semnalat o decelerare a economiei și a raportat o scădere a investițiilor cu 30% în primele cinci luni ale anului, iar Banca Națională a avertizat asupra riscului unei recesiuni. Dependența industriei românești de industria europeană în dificultate și diminuarea consumului intern din cauza prețurilor mai ridicate sporesc riscul unor două trimestre consecutive de scădere economică, definiția tehnică a recesiunii. Președintele CFA România, Adrian Codirlaşu, a afirmat că economia este în „marja de eroare” și ar putea fi deja în recesiune, iar economistul Dragoș Cabat estimează o probabilitate ridicată pentru o creștere anuală foarte mică (0–0,5%) sau pentru o scădere ușoară în jur de 0,5% și atrage atenția asupra lipsei unor motoare robuste de creștere în absența investițiilor străine semnificative și a accesării fondurilor din PNRR. Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, și ministrul Finanțelor au subliniat că menținerea programului fiscal și reducerea deficitului bugetar sunt esențiale pentru credibilitatea țării. Banca Națională a arătat că evitarea recesiunii depinde de absorbția eficientă a fondurilor europene și de continuarea măsurilor fiscale care sporesc credibilitatea. O estimare anterioară menționa posibilitatea unei creșteri între 0% și 1% în anul următor în scenariul evitării recesiunii, însă actualizările ulterioare ale analiștilor reduc această bandă la 0–0,5%. Toate prognozele sunt prezentate ca scenarii și evoluția până la finalul anului depinde de accesarea fondurilor europene, investițiile străine, adaptarea la măsuri fiscale și dinamica inflației.

Riscul de recesiune în România în 2025: estimări, factori şi măsuri propuse

Adrian Negrescu afirmă că România are nevoie urgentă de Pachetul 2 de măsuri fiscale pentru reducerea drastică a cheltuielilor publice, restructurarea aparatului de stat şi curăţarea mediului de afaceri, deoarece majorarea taxelor nu a acoperit deficitul bugetar.

INS estimează o creştere economică de numai 0,3% în prima jumătate a anului 2025, iar BNR, Ministerul Finanţelor şi analişti economici avertizează asupra riscului unei recesiuni, posibilă contracţie anuală de circa 0,5%.

Analiștii financiari, printre care președintele CFA Adrian Codirlaşu și economistul Dragoș Cabat, avertizează că România se află aproape de stagnare și nu exclud o recesiune ușoară până la finalul anului 2025.

Institutul Național de Statistică estimează o creștere economică de 0,3% în primele şase luni ale anului 2025, în contextul în care guvernatorul BNR şi ministrul de Finanţe avertizează asupra riscului unei recesiuni iar investiţiile au scăzut cu 30% în primele cinci luni ale anului.

Economistul Cristian Popa afirmă că măsurile fiscale ale Guvernului Bolojan, deși dureroase, au restabilit încrederea investitorilor şi au evitat o criză, dar urmează circa 12 luni dificile cu inflaţie ridicată şi risc de recesiune.

Economistul Cristian Popa afirmă că măsurile fiscale ale Guvernului Bolojan au restabilit încrederea investitorilor şi au evitat o criză, dar urmează circa 12 luni dificile cu inflaţie ridicată şi risc de recesiune.

Marcel Ciolacu critică planurile de austeritate ale guvernului condus de Ilie Bolojan și cere continuarea investițiilor publice masive, în timp ce premierul avertizează asupra necesității unor măsuri fiscale stricte pentru a evita o criză financiară.

Consultantul Adrian Negrescu avertizează că România se află în antecamera unei recesiuni, cu risc de contracţie a economiei în trimestrul III sau IV 2025 din cauza majorării taxelor, scăderii vânzărilor și inflației record la nivel european.

România a înregistrat în trimestrul II 2025 cea mai rapidă creștere economică din UE, cu +1,2% față de trimestrul anterior, potrivit Eurostat, iar INS raportează un avans anual de 2,1% (serie ajustată) şi de 0,3% pe serie brută.

Premierul Ilie Bolojan avertizează că România riscă incapacitate de plată în această toamnă dacă Guvernul nu adoptă urgent „Pachetul 2” de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului.

Marcel Ciolacu afirmă că Institutul Național de Statistică confirmă că România a evitat recesiunea și rămâne pe creștere, atribuind această performanță investițiilor publice de peste 54 de miliarde de euro și cerând continuarea programelor de investiții.

Marcel Ciolacu critică măsurile de austeritate ale lui Ilie Bolojan şi afirmă, pe baza datelor INS, că economia României a rămas pe creştere şi nu a intrat în recesiune, solicitând continuarea investiţiilor publice, inclusiv prin Programul Anghel Saligny.

Eurostat arată că România a înregistrat în trimestrul II 2025 cea mai mare creştere trimestrială din UE, de 1,2% faţă de trimestrul anterior, iar INS estimează un avans al PIB românesc de 1,2% q/q (serie ajustată sezonier) şi de 0,3% y/y pe serie brută.

Marcel Ciolacu afirmă că România a evitat recesiunea și rămâne pe creștere datorită investițiilor publice masive, solicitând continuarea acestui model și prioritizarea infrastructurii mari și a Programului Anghel Saligny.

Consultantul economic Adrian Negrescu avertizează că România este în antecamera recesiunii, existând riscul unei contracții economice în trimestrul III sau IV 2025 din cauza creșterii taxelor, scăderii vânzărilor și a inflației ridicate.

Producția industrială a României a scăzut cu 2% în primul semestru al anului 2025 față de aceeași perioadă din 2024, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică.

Florin Cîțu acuză manipularea datelor în elaborarea bugetului pe 2025, avertizează că deficitul estimat de Ministerul Finanțelor de peste 8% din PIB amenință ratingul investment grade și consideră că riscul recesiunii este consecința politicii fiscale a guvernului.

Fostul premier Marcel Ciolacu afirmă că România a evitat recesiunea și solicită Guvernului Bolojan continuarea investițiilor publice mari, inclusiv programul Anghel Saligny, pentru a menține creșterea economică.

Marcel Ciolacu anunță pe Facebook că INS confirmă că România a evitat recesiunea și cere Guvernului Bolojan să continue investițiile în infrastructură și programul „Anghel Saligny”, respingând măsurile de austeritate.

Fostul premier Marcel Ciolacu afirmă că datele oficiale arată că România a evitat recesiunea în trimestrul II 2025 și cere continuarea investiţiilor, inclusiv prin Programul Anghel Saligny.

Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat că comenzile noi în industria prelucrătoare au crescut în termeni nominali cu 4,8% în primul semestru al anului 2025 față de aceeași perioadă din 2024.

Fostul premier Marcel Ciolacu afirmă că România nu a intrat în recesiune, citând date INS care arată creştere economică în trimestrul II şi solicitând continuarea investiţiilor, inclusiv prin Programul Anghel Saligny.

PIB a crescut anual cu 0,3% în trimestrul analizat, sub consensul Bloomberg de +0,6%, iar BCR menține estimarea de creștere pentru acest an la +1,3% în pofida revizuirilor semnificative ale seriilor istorice.

PIB a crescut cu 0,3% în termeni anuali în al doilea trimestru, sub consensul Bloomberg de 0,6%, iar BCR menține estimarea de creștere pentru acest an la +1,3% în pofida revizuirilor statistice.

Economia României a înregistrat o creștere anuală de +0,3% în trimestrul doi, sub consensul Bloomberg de +0,6%, iar BCR menține estimarea de creștere a PIB la +1,3% pentru 2025 în pofida revizuirilor semnificative ale seriilor istorice.

Economia a crescut anual cu +0,3%, sub consensul Bloomberg de +0,6%, iar BCR menține prognoza de creștere a PIB la +1,3% pentru acest an în pofida revizuirilor și a discrepanțelor între seriile ajustate și neajustate.

Comenzile noi din industria prelucrătoare au crescut cu 4,8% în primul semestru 2025 față de aceeași perioadă din 2024, iar în iunie 2025 au scăzut lunar cu 0,9% dar au crescut anual cu 9,2%, arată datele publicate joi de INS.

Institutul Național de Statistică arată că comenzile noi din industria prelucrătoare au crescut cu 4,8% în primele şase luni ale anului 2025 față de aceeași perioadă din 2024; în iunie 2025 au scăzut cu 0,9% față de mai 2025, iar față de iunie 2024 au crescut cu 9,2%.

INS estimează creşterea economiei României cu 0,3% în primul semestru faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, 1,4% pe seria ajustată şi o creştere trimestrială de 1,2% în trimestrul al doilea.

În primul semestru 2025 producția industrială a scăzut pe serie brută în industria prelucrătoare (-2,4%) și în industria extractivă (-1,1%), în timp ce producția de energie și utilități a crescut (+0,6%).

INS: PIB României a crescut în trimestrul II 2025 cu 0,3% pe serie brută faţă de T2 2024 şi cu 2,1% pe seria ajustată sezonier, iar ministrul Finanţelor avertizează că creşterea decelerează şi că investiţiile au scăzut cu 30% în primele cinci luni ale anului 2025.

Datele INS și BNR arată că industria și consumul au încetinit puternic, iar România se îndreaptă aproape sigur spre recesiune până la sfârșitul anului 2025.

INS: PIB României a crescut în trimestrul II 2025 cu 0,3% pe seria brută și 2,1% pe seria ajustată sezonier; ministrul Finanțelor avertizează asupra încetinirii creșterii și riscului de recesiune după o scădere a investițiilor cu 30% în primele cinci luni.

Cifra de afaceri din industrie a crescut cu 3,1% în primele şase luni din 2025 faţă de perioada similară din 2024, impulsionată de industria extractivă şi de cea prelucrătoare.

Producția industrială a României a scăzut în semestrul I 2025 cu 2% (serie brută) și cu 1,2% (serie ajustată) față de S1 2024, fiind afectate industria prelucrătoare și cea extractivă, în timp ce sectorul energetic a crescut.

Premierul Ilie Bolojan spune că măsurile pentru reducerea deficitului bugetar, împreună cu încetinirea economică din Europa, au contribuit la scăderea economiei, iar guvernul va menține măsurile de consolidare fiscală în contextul unor dobânzi care ar putea depăși 10 miliarde de euro.

INS a anunţat pe 14 august 2025 că PIB-ul României a crescut în T2 2025 cu 1,2% faţă de trimestrul anterior şi cu 2,1% faţă de T2 2024, în contextul în care BNR şi analişti avertizează asupra unui risc de recesiune în 2025.

INS: PIB-ul României a crescut în trimestrul II 2025 cu 1,2% faţă de trimestrul anterior; comparativ cu T2 2024 creşterea a fost de 0,3% pe seria brută şi de 2,1% pe seria ajustată sezonier, iar în semestrul I 2025 PIB a urcat cu 0,3% (serie brută) şi cu 1,4% (serie ajustată).

Institutul Național de Statistică anunță că PIB-ul României a crescut cu 1,2% în trimestrul II 2025 față de trimestrul I, cu un avans anual de 0,3% (serie brută) şi 2,1% ajustat sezonier.

Datele INS arată o creștere economică marginală de 0,3% în primele şase luni (0,3% în T2), o inflaţie aproape de 8% şi o datorie publică de 999 miliarde lei (55,8% din PIB), iar specialiştii avertizează asupra riscului de stagflaţie.

INS arată o creștere economică de 0,3% în prima jumătate a anului 2025, în timp ce ministrul Finanțelor avertizează asupra riscului real de recesiune, iar BNR majorează prognoza inflației pe 2025 la 8,8% cu posibil vârf peste 9% în septembrie 2025.

INS: comenzile noi din industria prelucrătoare au scăzut cu 0,9% în iunie 2025 față de luna precedentă, dar au crescut cu 9,2% față de iunie 2024, iar pe primul semestru (ianuarie–iunie 2025) au avansat cu 4,8%.

Cifra de afaceri din industrie a crescut în iunie 2025 cu 0,9% faţă de mai şi cu 7,5% faţă de iunie 2024, potrivit INS, iar în primele şase luni din 2025 a urcat cu 3,1% faţă de S1 2024.

INS: Producţia industrială a scăzut în iunie 2025 faţă de mai (‑2,9% serie brută; ‑1,0% serie ajustată) şi a înregistrat un declin de 2,0% în semestrul I 2025 pe seria brută faţă de S1 2024 (‑1,2% pe seria ajustată).

INS: PIB României a crescut în T2 2025 cu 1,2% faţă de trimestrul anterior (serie ajustată sezonier) şi cu 2,1% faţă de T2 2024; pe seria brută avans de 0,3% faţă de T2 2024.

INS: PIB a crescut modest (0,3% serie brută, 2,1% serie ajustată sezonier faţă de 2024), în timp ce ministrul Finanțelor și guvernatorul BNR avertizează asupra riscului de recesiune și a unei creșteri temporare a inflației până aproape de 10% după eliminarea plafonării la energie.

INSSE raportează o creștere de +0,3% în T2 2025 (serie brută) şi +1,4% pe seria ajustată în prima jumătate a anului, însă o revizuire a datelor din 2024 arată că primele două trimestre din 2024 au înregistrat scăderi consecutive pe seria ajustată.