Interfață creier‑computer publicată în Cell decodează vorbirea interioară și impune măsuri de securitate și reglementare
Un studiu publicat în revista Cell (14 august 2025) prezintă o interfață creier‑computer care folosește microelectrozi implantați în cortexul motor pentru a înregistra semnalele neuronale asociate cu vorbirea imaginată și un algoritm de inteligență artificială care le decodează în cuvinte și propoziții în timp real. Primele rapoarte au indicat o capacitate de recunoaștere a propozițiilor de circa 74% și o acuratețe de peste 98% pentru o „parolă mentală” testată ('Chitty Chitty Bang Bang') folosită pentru activare sau protecție a intimității. Echipele BrainGate2 de la UC Davis Health au raportat rezultate ulterioare care au recunoscut aproape 6.000 de cuvinte cu o acuratețe de peste 97% și au sintetizat vocea unui pacient pe baza înregistrărilor anterioare ale vorbirii. Testele pe voluntari cu paralizie severă au arătat că tiparele cerebrale ale vorbirii interioare pot fi decodate după antrenament, dar precizia rămâne mai mică decât în cazul sistemelor care decodează încercările de a vorbi. Experimentele au evidențiat riscul decodării accidentale a gândurilor (de exemplu în timpul numărării mentale), astfel cercetătorii au introdus măsuri de siguranță precum dezactivarea decodării, decodarea doar a vorbirii intenționate și activarea printr-o parolă mentală. Cercetătorii semnalează provocări tehnice legate de implanturi cu cabluri și lucrează la versiuni complet implantabile, wireless și la extinderea analizei către alte regiuni cerebrale pentru a îmbunătăți viteza și precizia decodării. Autorii subliniază că tehnologia este încă experimentală, destinată studiilor clinice, și că adoptarea la scară largă ar necesita reglementări și garanții pentru protejarea intimității mentale a pacienților.
Surse (6)
Articole din presă despre acest subiect
Un studiu publicat în revista Cell arată că un sistem creier-computer care înregistrează semnale din cortexul motor şi foloseşte AI poate decoda şi sintetiza vorbirea gândită, oferind o posibilă soluţie pentru persoanele fără capacitate de a vorbi, dar ridicând probleme serioase de confidenţialitate a gândurilor.
O echipă condusă de profesorul Frank Willett de la Universitatea Stanford a publicat pe 14 august 2025 în Cell o interfață creier-computer care decodează „vorbirea interioară” la pacienți cu paralizie, demonstrând o dovadă de principiu și propunând măsuri de protecție a intimității gândurilor.
Un implant cu microelectrozi în cortexul motor, asistat de inteligență artificială, decodează în timp real gândurile de vorbire cu o acuratețe de aproximativ 74%, iar accesul este controlat printr-o parolă mentală recunoscută în peste 98% din cazuri.
O femeie canadiană paralizată aproape complet după un accident vascular cerebral a recâștigat capacitatea de a vorbi după 18 ani grație unui implant cerebral cu decodor AI care convertește activitatea neuronală în cuvinte aproape în timp real.
O echipă din cadrul studiului BrainGate2 a demonstrat că un sistem cu electrozi implantați și AI poate decoda cuvinte şi propoziţii gândite de voluntari, oferind posibilitatea comunicării pentru persoanele fără vorbire, dar ridicând probleme importante de confidențialitate mentală.
Un studiu din cadrul programului BrainGate2 arată că un sistem creier‑calculator cu electrozi implantaţi şi AI poate decoda nu doar vorbirea încercată, ci şi vorbirea interioară, recunoscând mii de cuvinte şi propoziţii cu acurateţe ridicată şi ridicând probleme etice legate de confidenţialitatea gândurilor.