Statul Major al armatei israeliene a aprobat planuri pentru capturarea oraşului Gaza, inclusiv partea de vest, şi pentru distrugerea Hamas în taberele de refugiaţi din centrul Fâşiei Gaza, cu consultări suplimentare privind desfăşurarea operaţiunilor în zilele următoare; publicaţii notează că campania din oraşul Gaza şi din părţile nordice ale enclavei ar putea continua în anul 2026. Şeful Statului Major, Eyal Zamir, a avertizat asupra riscurilor unei ocupaţii, inclusiv necesarul de soldaţi, epuizarea trupelor şi pericolul pentru viaţa ostaticilor, însă cabinetul de securitate a respins aceste rezerve şi a aprobat planul propus de premierul Benjamin Netanyahu. Decizia cabinetului a atras critici interne şi externe. Oficialii din domeniul sănătăţii şi martorii au declarat că, pe 13 august, focuri de armă israeliene au ucis cel puţin 25 de persoane care se îndreptau spre puncte de distribuire a ajutoarelor sau aşteptau convoaiele umanitare, cadavrele fiind primite la spitalele Nasser şi Awda. Premierul Benjamin Netanyahu a reiterat apelul la o „migraţie voluntară” a populaţiei din Fâşia Gaza şi a afirmat că Israelul le permite să plece, poziţie asociată anterior cu administraţia Donald Trump. Negocierile pentru o încetare a focului au fost reluate prin întâlniri între oficiali Hamas şi egipteni la Cairo, iar biroul premierului a anunţat că Israelul nu intenţionează să trimită o echipă de negociatori. Conflictul a început după atacul din 7 octombrie 2023, soldat, conform celor mai recente raportări incluse aici, cu 1.219 de morţi în Israel şi cu 251 de persoane luate ostatice, dintre care 49 sunt încă în Fâşia Gaza şi armata israeliană estimează că 22 ar fi în viaţă. Riposta israeliană a provocat, potrivit Ministerului Sănătăţii din Gaza şi Organizaţiei Naţiunilor Unite, peste 61.400 de decese şi cel puţin 152.000 de răniţi în enclavă, cifre contestate de Israel.