Lunea Albă și Marțea Albă în tradiția ortodoxă românească
Lunea Albă, a doua zi de Paște, simbolizează bucuria Învierii și marchează începutul Săptămânii Luminate în credința ortodoxă. Această zi este dedicată slujbelor religioase care amintesc de coborârea lui Hristos la cei din iad, iar tradițiile includ vizite la rude cu ouă roșii și cozonac, precum și obiceiuri precum 'umblarea cu pasca' și stropirea ritual cu apă. Se crede că sufletele care pleacă în această zi nu mai trec prin Judecata de Apoi. În 2025, Paștele ortodox și catolic au fost celebrate în aceeași zi, oferind românilor un weekend prelungit de sărbătoare. Marțea Albă, a treia zi de Paște, este marcată prin neefectuarea muncii, oferirea de pomană a pascăi și vinului roșu, și ritualul sfărâmării Sfântului Agneț, care va fi folosit pe parcursul anului. În această zi, se respectă interdicția de a face treburi casnice, iar comunitățile se concentrează pe aspectele spirituale ale sărbătorii. De asemenea, se continuă obiceiul vizitelor între finii și nașii de botez, iar credincioșii se salută cu formula 'Hristos a înviat!' până la Înălțarea Domnului.
Surse (6)
Articole din presă despre acest subiect
Marțea Albă, a treia zi din Săptămâna Luminată, este marcată de tradiții ortodoxe și obiceiuri populare în România.
Săptămâna Luminată, cunoscută și sub denumirea de Săptămâna Albă, este o perioadă de sărbătoare a Învierii lui Hristos, marcată de tradiții și obiceiuri specifice în România.
Marțea Albă, a treia zi de Paște, este o zi de tradiții și obiceiuri menite să aducă noroc.
Marțea Albă 2025 este o zi nelucrătoare dedicată tradițiilor pascale, în care se fac vizite și se oferă de pomană pasca și vinul roșu.
Lunea Albă, a doua zi de Paște, este marcată de tradiții precum vizitele între fini și nași, stropirea cu apă și ritualuri pentru morți.
Lunea Albă, a doua zi de Paște, marchează începutul Săptămânii Luminate și este plină de tradiții și semnificații religioase.