NATO atinge ținta de cheltuieli de 2% din PIB, dar pregătește o nouă țintă de 3,5% în contextul presiunilor din partea SUA și al amenințării rusești, în timp ce UE intensifică eforturile pentru consolidarea apărării și sprijinul pentru Ucraina

NATO a declarat că a atins ținta de cheltuieli de 2% din PIB pentru apărare, după angajamentele Portugaliei și Canadei, și consideră această realizare un pas important înaintea summitului de la Haga din 24 iunie, unde se preconizează stabilirea unei noi ținte de cel puțin 3,5%, inclusiv 1,5% pentru infrastructură, în contextul presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump, care critică cheltuielile europene și canadiene și a amenințat cu retragerea SUA din NATO dacă nu se vor alinia noilor cerințe. În același timp, Germania a atins pentru prima dată în 2024 ținta de 2%, iar Polonia cheltuie peste 3,5% din PIB pentru apărare, în timp ce Islanda, fără armată proprie, nu este afectată de aceste solicitări. În paralel, oficialii europeni, precum Kaja Kallas, au subliniat că Rusia reprezintă o amenințare directă pentru UE, cheltuind mai mult pe apărare decât toate statele UE la un loc și depășind bugetele pentru sănătate, educație și politici sociale, precum și capacitatea de producție de muniție de patru ori mai mare decât toate statele NATO combinate, indicând o pregătire pentru un conflict pe termen lung. Kallas a evidențiat importanța direcționării bugetelor de apărare către industria europeană și sprijinul pentru Ucraina pentru a contracara avansul militar rus, în timp ce unele țări, precum Spania, preferă menținerea obiectivelor actuale. Liderii europeni au insistat asupra unității și solidarității în fața Rusiei, considerată o amenințare directă, atacând infrastructura și extinzând arsenalul nuclear, și au făcut apel la o prezență militară consolidată în estul Europei și la o cooperare mai strânsă între statele membre pentru a contracara agresiunile hibride și a asigura securitatea europeană.