NATO confirmă că toate statele membre vor atinge obiectivul de 2% din PIB pentru apărare în 2025, cu angajamente suplimentare până în 2035
De Cafelutza, generată automat din sursele citate · Cum funcționează
În 2025, toate cele 32 de state membre NATO vor respecta obiectivul de 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare, o țintă stabilită în 2014, datorită amenințărilor externe, în special din partea Rusiei. Aceste țări, inclusiv România, care va aloca 2,28% din PIB, se angajează să dubleze cheltuielile la 3,5% până în 2035, ceea ce va duce la un total estimat de 5% din PIB în această direcție. Polonia, Lituania și Letonia se află în fruntea cheltuielilor cu procente de 4,48%, 4% și respectiv 3,73%. De asemenea, în urma invaziei ruse în Ucraina din 2022, țări precum Spania și Italia au crescut semnificativ bugetele pentru apărare, însă unele, cum ar fi Spania, contestă obiectivul de 5% din PIB. În total, se estimează că cheltuielile militare globale ale membrilor NATO vor depăși 1.500 de miliarde de dolari în 2025, pe fondul unei strategii extinse de securitate care vizează nu doar creșterea fondurilor, ci și transformarea acestora în capabilități militare concrete.
Sinteză produsă automat, fără verificare umană înainte de publicare. Verifică detaliile în sursele de mai jos și semnalează o eroare.
Perspective suplimentare
Generează o discuție simulată între experți relevanți.
Verifică și aprofundează
Sursele poveștii
15 articole din 13 publicații, ordonate de la cel mai recent.
Țările NATO se angajează să aloce 5% din PIB pentru securitate și apărare până în 2035.
acum 11 luniStatele membre NATO promit să atingă obiectivul de cheltuieli pentru apărare de 2% din PIB, dar doar trei îndeplinesc noua țintă de 3,5%.
acum 11 luniStatele NATO își cresc cheltuielile pentru apărare, majoritatea prevăzând atingerea obiectivului de 2% din PIB în 2025.
acum 11 luniStatele NATO își măresc cheltuielile de apărare, iar România se va alinia cu 2,28% din PIB în 2025.
acum 11 luniNATO a anunțat că, în 2025, toate statele membre vor îndeplini obiectivul de a aloca 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare.
acum 11 luniRomânia va depăși obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare, ajungând la 2,28% în 2025.
acum 11 luniToate țările NATO vor atinge ținta de cheltuieli pentru apărare de 2% din PIB în 2025, dar doar trei respectă obiectivul de 3,5%.
acum 11 luniToate țările NATO vor atinge ținta de 2% din PIB pentru apărare în 2025, dar doar trei vor respecta obiectivul ambițios de 3,5%.
acum 11 luniStatele membre NATO își cresc cheltuielile pentru apărare, atingând ținta de 2% din PIB, dar doar trei dintre ele respectă noul obiectiv de 3,5%.
acum 11 luniÎn 2025, toate statele membre NATO sunt așteptate să atingă obiectivul de 2% din PIB pentru bugetul de apărare, în urma unor eforturi accelerate.
acum 11 luniNATO se angajează să crească cheltuielile militare la 5% din PIB până în 2035, în urma presiunilor externe și amenințărilor rusești.
acum 11 luniNATO anunță că toate cele 32 de ţări membre vor aloca în 2025 cel puţin 2% din PIB pentru apărare, cu un angajament crescut de a ajunge la 3,5% până în 2035.
acum 11 luniContinuă lectura
Alte subiecte din arhivă
Guvernul minoritar condus de Francois Bayrou se confruntă cu o criză politică majoră în Franța
Guvernul minoritar al prim-ministrului Francois Bayrou este în pericol de a fi demis în urma unui vot de încredere programat pentru 8 septembrie, după ce trei partide de opoziție au anunțat că nu-l vor susține. Un sondaj Ifop recent indică faptul că 63% dintre francezi susțin dizolvarea parlamentului și organizarea de noi alegeri, în timp ce 51% cred că președintele Emmanuel Macron nu va opta pentru această soluție. Această instabilitate politică afectează deja piețele financiare din Franța, iar Macron trebuie să decidă asupra viitorului guvernului lui Bayrou în contextul unei crize economice. De asemenea, Macron a declarat că susține inițiativa lui Bayrou de a-și asuma responsabilitatea în Parlament, în timp ce lideri ai opoziției solicită demisia sa. Analiștii estimează că guvernul lui Bayrou ar putea pierde încrederea Parlamentului, ceea ce ar duce la o posibilă demitere în luna viitoare.
5 surseAjutorul militar acordat Ucrainei de România, conform premierului Ilie Bolojan
Premierul Ilie Bolojan a declarat, într-o emisiune la Antena 3 CNN, că România a oferit ajutor militar Ucrainei, constând în principal în muniție de producție sovietică, ca parte a unui sprijin evaluat la câteva zeci de mii de euro. Bolojan a subliniat că, deși ajutoarele sunt nesemnificative, ele au fost considerate o investiție în securitatea atât a României, cât și a Europei, având în vedere stabilitatea regională și riscurile unei posibile influențe rusești. De asemenea, a menționat utilizarea infrastructurii românești pentru instruirea piloților ucraineni, evidențiind angajamentul României față de securitatea națională și europeană. Bolojan a adus în discuție și discreția necesară în comunicarea detaliilor ajutoarelor, în contextul deciziilor luate la începutul conflictului din Ucraina.
4 surseCritica lui Sorin Grindeanu la adresa stilului de guvernare al USR
Liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a exprimat recent nemulțumiri față de stilul modern de guvernare al colegilor din USR, pe care l-a caracterizat ca fiind o 'guvernare selfie-stick', acuzându-i de tendința de a transforma actul guvernamental într-un spectacol public. Grindeanu a subliniat importanța de a trata guvernarea cu seriozitate, fără auto-promoții sau distragerea atenției de la problemele esențiale. Într-un interviu la Digi 24, el a menționat că nu întâmpină dificultăți în coaliția cu USR, dar a insistat asupra necesității de a aborda responsabilitățile ministeriale într-un mod mai puțin ostentativ. De asemenea, a subliniat că trebuie să existe clarificări în cadrul Congresului PSD pentru a răspunde provocărilor recente din România.
5 surseEscaladarea conflictului din Gaza și impactul umanitar major
Pe 28 august 2025, forțele israeliene au ucis cel puțin 16 palestinieni în Fâșia Gaza, iar numărul total de decese raportate a crescut la 71 în ultimele 24 de ore, în contextul în care ONU a declarat oficial foamete în acest teritoriu. Aceasta criză umanitară a fost exacerbată de bombardamentele israeliene care vizează suburbiile orașului Gaza, chiar dacă ministerul apărării israelian a respins acuzațiile ONU despre foamete. După începerea conflictului în octombrie 2023, care a fost declanșat de un atac al Hamas, numărul locuitorilor din Gaza a scăzut la aproape un milion, iar atacurile au dus la peste 62.895 de decese, majoritatea fiind civili. Ministrul Apărării israelian a amenințat cu distrugerea orașului Gaza dacă Hamas nu se dezarmează și nu eliberează ostaticii. În ciuda apelurilor internaționale de a reconsidera ocupația orașului, protestele în rândul israelienilor pentru încetarea războiului și eliberarea ostaticilor s-au amplificat, demonstrând o nemulțumire crescândă față de escaladarea conflictului.
6 surseDemiterea lui Susan Monarez din funcția de director al CDC și impactul său asupra sănătății publice în SUA
Pe 27 august 2025, Casa Albă a anunțat demiterea lui Susan Monarez din funcția de director al Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), la mai puțin de o lună de la numire, într-un context de tensiune cu ministrul sănătății, Robert Kennedy Jr., cunoscut pentru scepticismul său față de vaccinuri. Monarez, care a refuzat să demisioneze, a acuzat administrația că promovează politici dăunătoare sănătății publice, în timp ce mai mulți oficiali de rang înalt din cadrul CDC au demisionat ca reacție la presiunile politice și la reformele controversate impuse de Kennedy Jr. Demiterea sa a generat indignare în comunitatea medicală, care consideră că aceasta reflectă o politicizare a sănătății publice și ignorarea consensului științific. Agitația din cadrul CDC a fost accentuată de amenințări externe, inclusiv un atac armat asupra sediului agenției, care a determinat o victimă în rândul forțelor de ordine. Această situație a stârnit îngrijorări suplimentare cu privire la viitorul politicilor de sănătate publică din Statele Unite.
8 surseMajorarea impozitelor pe proprietate și automobile în România începând cu 1 ianuarie 2026
În România, premierul Ilie Bolojan a anunțat că, începând cu 1 ianuarie 2026, impozitele pe proprietate și pe automobile vor crește cu aproximativ 70%. Aceasta va afecta atât persoanele fizice cât și proprietarii de automobile, impozitul pentru o casă în mediul rural urmând să ajungă la 200 lei, față de 120 lei, iar pentru mașini, taxa va crește de la 70-80 lei la 150 lei anual. Scopul acestor majorări este de a genera venituri pentru autoritățile locale, esențiale pentru investiții în infrastructură, în contextul reducerii finanțării naționale și europene. Premierul a subliniat că fondurile colectate nu trebuie să fie utilizate pentru salarii, ci prioritizate pentru lucrări publice. De asemenea, s-a propus reducerea numărului de angajați din administrația locală pentru a spori eficiența utilizării resurselor. Bolojan a avertizat autoritățile locale să fie responsabile cu utilizarea acestor bani și a menționat că reducerea de 10% va fi aplicată pentru cei care plătesc anticipat impozitul.
15 surse