Negocieri tensionate pentru formarea guvernului românesc: conflicte privind măsurile fiscale, distribuția ministerelor și creșterea TVA-ului

După aproape o lună de negocieri intense, principalele partide pro-europene din România, PSD, PNL, USR și UDMR, au încercat să ajungă la un acord privind formarea unui guvern stabil, însă tensiunile persistă din cauza divergențelor legate de măsurile fiscale, în special creșterea TVA de la 19% la 21%, și distribuția portofoliilor ministeriale. Liderii USR și PNL susțin alternative precum creșterea accizelor și impozitarea jocurilor de noroc, în timp ce președintele Nicușor Dan se opune ferm majorării TVA, considerând promisiunea electorală încălcată. Negocierile au fost marcate de conflicte privind împărțirea ministerelor strategice, precum Finanțele, Energie, Sănătate și Justiție, iar UDMR a exprimat rezerve și a amenințat cu ieșirea din coaliție dacă nu primește portofoliile dorite, precum Dezvoltarea și Cultura. În paralel, se discută despre măsuri dure de austeritate, reducerea cheltuielilor publice și reforme structurale pentru a evita blocarea fondurilor europene, care riscă să fie suspendate din cauza deficitului bugetar excesiv, estimat la 9,3% din PIB în 2024. În plus, se pregătesc creșteri de taxe și accize, eliminarea scutirilor de la plata contribuției de sănătate pentru anumite categorii și ajustări ale plafonărilor pentru alimente și energie, pentru a genera venituri suplimentare de aproximativ 30 de miliarde de lei. În contextul acestor tensiuni, președintele Nicușor Dan a anunțat că va desemna oficial pe Ilie Bolojan ca premier, însă decizia finală depinde de rezultatul negocierilor și de acceptarea măsurilor fiscale de către toate partidele. În același timp, analizele economice avertizează asupra riscului de recesiune, creșterii inflației și depreciere a leului, iar deficitul bugetar nesustenabil și incertitudinile fiscale mențin economia vulnerabilă, cu perspective de stagnare sau scădere a prețurilor imobiliare și riscul retrogradării ratingului de țară. În aceste condiții, guvernul trebuie să implementeze rapid măsuri fiscale și reforme structurale pentru a evita sancțiuni din partea UE și pentru a asigura stabilitatea economică și financiară a țării.