Negocierile pentru formarea noului guvern și măsurile fiscale din România continuă, cu accent pe împărțirea ministerelor, rotativa guvernamentală și reformele economice, în contextul unor tensiuni și incertitudini privind influența partidelor, în special UDMR, și implementarea unor măsuri dure de austeritate și creșteri de taxe pentru reducerea deficitului bugetar.

Negocierile pentru formarea noului guvern din România sunt în plină desfășurare, cu liderii partidelor PSD, PNL, USR și UDMR stabilind împărțirea ministerelor și funcțiilor cheie, precum și o rotativă guvernamentală în stilul modelului Ciucă-Ciolacu, cu Ilie Bolojan ca prim-ministru până în 2027. Discuțiile au fost tensionate, în special în privința influenței UDMR, care a exprimat nemulțumiri legate de distribuția ministerelor și riscă să nu participe dacă nu primește portofolii cu atribuții reale, precum Dezvoltare și Cultură. În același timp, negocierile privind măsurile fiscale sunt în ultimul stadiu, cu propuneri de creștere a TVA de la 19% la 21%, majorări ale impozitului pe dividende și profit, precum și eliminarea unor scutiri fiscale, toate pentru a respecta ținta de deficit de 7% din PIB până în 2025. Liderii politici și experții avertizează asupra riscurilor acestor măsuri, criticând lipsa reformelor structurale și impactul negativ asupra nivelului de trai, în timp ce sindicaliștii solicită transparență și participare reală în procesul decizional. În paralel, consultările oficiale la Palatul Cotroceni pentru desemnarea premierului au fost amânate pentru 19 iunie, iar președintele Nicușor Dan a convocat toate formațiunile parlamentare pentru a ajunge la un acord, în condițiile în care negocierile au fost marcate de tensiuni și divergențe, în special privind influența UDMR și distribuția ministerelor. În plus, discuțiile despre reforme fiscale includ și propuneri de comasare a instituțiilor, reducerea cheltuielilor și creșteri de taxe, precum TVA, impozit pe dividende și alte măsuri de austeritate, toate fiind criticate de experți și opoziție pentru impactul social și economic negativ. În acest context, se pregătesc măsuri dure pentru reducerea deficitului, inclusiv reducerea personalului în sectorul public, eliminarea sporurilor și investițiilor neesențiale, precum și creșteri de taxe, cu accent pe respectarea angajamentelor europene și evitarea sancțiunilor financiare, în timp ce negocierile pentru distribuția ministerelor și influența politică continuă, cu riscul unor noi blocaje și incertitudini privind stabilitatea guvernului și implementarea reformelor.