Pachet fiscal‑bugetar, inflaţie şi recorduri la Bursa de Valori Bucureşti: consecinţe macroeconomice şi reacţii (iulie–august 2025)
Guvernul a prezentat pe 4 iulie şi a asumat răspunderea pe 7 iulie primul pachet fiscal‑bugetar, care a fost promulgat pe 25 iulie şi prevede majorarea TVA standard la 21% şi introducerea unei cote reduse unice de 11% pentru alimente de bază; măsurile includ creşteri de accize pentru alcool, tutun şi carburanţi, impozitarea suplimentară a dividendelor şi a profiturilor mari, introducerea CASS pentru pensiile ce depăşesc 3.000 lei, limitarea angajărilor şi îngheţarea salariilor şi pensiilor în 2026, iar Guvernul estimează un impact bugetar de circa 9,5 miliarde lei în 2025 şi 35 miliarde lei în 2026. Pachetul a generat proteste ale angajaţilor din administraţie, educaţie şi sănătate; opoziţia a depus o moţiune de cenzură care a fost respinsă pe 14 iulie, iar Curtea Constituţională a respins contestaţia opoziţiei pe 22 iulie. Direcţia Naţională Anticorupţie a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale pentru Cristian Popescu Piedone la 22 iulie, iar vicepremierul Dragoş Anastasiu şi‑a dat demisia pe 27 iulie. Reacţiile instituţionale au fost favorabile pentru finanţare: Comisia Europeană a apreciat pachetul, Moody's a salutat măsurile, iar S&P a confirmat ratingul României la BBB‑/A‑3 cu perspectivă negativă. Banca Naţională a României a menţinut rata dobânzii de politică monetară la 6,50% şi a raportat un deficit al contului curent de 12.632 milioane euro pentru ianuarie–mai 2025, rezervele valutare crescând la 63,23 miliarde euro la 31 iulie 2025. Institutul Naţional de Statistică a raportat pentru iulie 2025 o inflaţie anuală de 7,8% şi o creştere lunară de 2,7% determinată în principal de majorarea cu 61,6% a preţului energiei electrice după încetarea plafonării, în timp ce indicatorul IAPC a semnalat o inflaţie anuală de 6,6%. Pe plan extern, Statele Unite şi China au prelungit cu 90 de zile un armistiţiu tarifar, menţinând o taxă de 10% şi suspendând tarifele de 24% în negocierile privind tehnologia şi materialele strategice, iar inflaţia anuală din SUA pentru iulie a fost 2,7%. Bursa de Valori Bucureşti a atins noi recorduri în iulie şi august 2025: indicele BET a depăşit pentru prima dată 20.000 de puncte în iulie şi a închis pe 13 august la 21.176,99 puncte, marcând un avans de 1,68% în şedinţa respectivă şi cea mai bună performanţă de preţ dintre pieţele de capital din UE în ultimele 30 de zile. Valoarea tranzacţiilor cu acţiuni în şedinţa din 13 august a fost de 53,1 milioane lei, tranzacţiile cu obligaţiuni au totalizat 11,75 miliarde lei, cele mai lichide titluri fiind Banca Transilvania, OMV Petrom şi Hidroelectrica, iar de la începutul anului BET s‑a apreciat cu aproape 27% în termeni de preţ şi BET‑TR a avut un avans de circa 33% în termeni de randament total. Pe termen mai lung, indicele BET‑TR a înregistrat o apreciere de aproximativ 385% în ultimii zece ani; în iulie sectoarele şi companiile de utilităţi şi industrie au înregistrat creşteri notabile (TeraPlast +23,1%, Electrica +22% susţinută de o emisiune de obligaţiuni verzi de 500 mil. euro, Transgaz +21,9%, Romgaz +13,4%), iar în sesiunea de 13 august cele mai mari creşteri au vizat Şantierul Naval Orşova, SIF Hoteluri şi Mecanica Ceahlău, în timp ce Compa, Bursa de Valori Bucureşti şi Turism Felix au consemnat cele mai importante scăderi. În plan corporativ, ALRO a raportat venituri consolidate în creştere şi continuă investiţiile în eficienţă energetică şi proiecte de producere a energiei, Premier Energy a redus tarifele în Republica Moldova şi şi‑a prelungit licenţa până în 2050, Purcari a fost preluată majoritar de grupul Maspex cu impact asupra cotaţiei, Bittnet a înregistrat o scădere a cotaţiei după raportarea unei pierderi, iar Conpet şi Nuclearelectrica au publicat rezultate operative mixte pentru semestrul I 2025.
Surse (17)
Articole din presă despre acest subiect
În ultima şedinţă de tranzacţionare BET a urcat cu 1,68% la 21.176,99 puncte, valoarea tranzacţiilor cu acţiuni fiind de 53,1 milioane RON, iar tranzacţiile cu obligaţiuni de 11,75 miliarde RON.
Indicele BET a închis pe 13 august la 21.176,99 puncte, în creştere cu 1,68%, piaţa de capital din România fiind cea mai performantă din UE în ultimele 30 de zile, iar BET având un avans de aproape 27% de la începutul anului (33% în termeni de randament total - BET-TR).
Indicele BET a închis pe 13 august 2025 la 21.176,99 puncte, în creştere cu 1,68%, iar piaţa de capital din România a fost cea mai performantă din UE în ultimele 30 de zile, potrivit BVB.
Bursa de Valori Bucureşti a încheiat în creştere, BET urcând cu 1,68% la 21.176,99 puncte, tranzacţiile cu acţiuni însumând 53,1 milioane lei şi cele cu obligaţiuni 11,75 miliarde lei.
Indicele BET a închis la 21.176,99 puncte pe 13 august 2025, cu un avans de 1,68%, marcând al treilea prag de 1.000 de puncte în ultima lună și situând piața de capital românească ca cea mai performantă din UE în ultimele 30 de zile.
La deschiderea şedinţei de miercuri la Bursa de Valori Bucureşti majoritatea indicilor au înregistrat creşteri, iar rulajul la o oră de la start era de 7,74 milioane lei (1,53 milioane euro).
Potrivit Agerpres, în sesiunea menționată la Bursa de Valori București, indicele principal BET s-a apreciat cu 0,46%, iar BET-Plus a crescut cu 0,41%.
Bursa de Valori Bucureşti a înregistrat majoritatea indicilor în creştere după o oră de la deschiderea şedinţei de miercuri, cu un rulaj de 7,74 milioane lei (1,53 milioane euro).
Indicii Bursei de Valori Bucureşti au început în creştere în şedinţa de astăzi, BET urcând cu 0,46% după o oră de tranzacţionare, iar rulajul se cifra la 7,74 milioane de lei, conform Agerpres.
Piețele românești au înregistrat performanţe puternice pe termen lung (BET-TR +385% în ultimii 10 ani), însă economia resimte o acceleraţie a inflaţiei în iulie 2025 (7,8%), iar companiile listate au raportat rezultate mixte în S1 2025.
Indicii Bursei de Valori Bucureşti au atins recorduri istorice în iulie 2025, susţinuţi de reacţii pozitive la pachetul fiscal‑bugetar al Guvernului, emisiuni majore de obligaţiuni şi evoluţii sectoriale puternice, într‑un context internaţional marcat de un acord comercial SUA‑UE şi decizii monetare ale Fed şi BCE.
Indicii BVB au încheiat şedinţa din 11 august 2025 în scădere — BET -0,47% la 20.826 puncte şi BET‑BK -0,16% la 3.984 puncte — în contrast cu aprecierile pieţelor europene.
Guvernul Bolojan şi-a asumat şi a promovat un pachet fiscal‑bugetar dur — cu majorarea TVA la 21%, o cotă redusă unică de 11% pentru alimente, creşteri de accize şi introducerea CASS pentru pensiile peste 3.000 lei — în paralel cu menţinerea dobânzii de politică monetară de către BNR şi creşterea rezervelor internaţionale la 30 iunie 2025.
Guvernul a adoptat și promulgat un pachet fiscal-bugetar care include majorarea TVA la 21%, noi accize și introducerea CASS pentru pensii peste 3.000 lei, în contextul în care a fost eliminat plafonul de preț la piața de energie și BNR a raportat evoluții macrofinanciare relevante la 30 iunie 2025.
Bursa de Valori București a înregistrat în iulie 2025 recorduri istorice, susținută de reacția pozitivă a piețelor la pachetul guvernamental de corecție fiscal‑bugetară, în timp ce măsurile anunțate ridică riscuri de creștere a inflației și de încetinire a economiei pe termen scurt‑mijlociu.
Guvernul Ilie Bolojan a adoptat în iulie 2025 un pachet fiscal-bugetar dur pentru stabilizarea finanțelor publice, măsuri promulgate pe 25 iulie după respingerea contestărilor parlamentare și la Curtea Constituțională, în contextul unui deficit public ridicat și al unor semnale mixte pe piețele financiare.
În iulie 2025 Guvernul Bolojan a adoptat şi promulgat un pachet fiscal-bugetar amplu pentru reducerea deficitului — inclusiv creşterea TVA la 21%, cotă redusă unică de 11% pentru alimente esenţiale, majorări de accize, CASS pentru pensii peste 3.000 lei şi îngheţarea salariilor şi pensiilor în 2026 — măsuri confirmate de CCR şi intrate în vigoare în contextul unei situaţii fiscale severe şi al unor reacţii politice şi sociale puternice.