Parlamentul European a respins moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene inițiată de eurodeputatul român Gheorghe Piperea (AUR)

Parlamentul European a respins joi, 10 iulie 2025, moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen, inițiată de eurodeputatul român Gheorghe Piperea din AUR, cu 360 de voturi împotrivă, 175 pentru și 18 abțineri, dintr-un total de 553 de eurodeputați prezenți. Pentru adoptarea moțiunii era necesară o majoritate de două treimi, ceea ce nu a fost atins. Moțiunea a fost motivată de acuzații privind lipsa de transparență în negocierile pentru vaccinurile anti-COVID-19, inclusiv refuzul de a publica mesajele schimbate cu CEO-ul Pfizer, presupusa ingerință în alegerile din România și utilizarea abuzivă a unor articole din Tratatul UE pentru finanțarea investițiilor în apărare. Inițiativa a fost susținută în principal de grupurile de extremă dreaptă și naționaliste, precum Patrioți pentru Europa și parțial de membri ai grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), din care face parte și Piperea, însă a fost respinsă chiar și de o parte a membrilor ECR și a altor grupuri politice majore, inclusiv PPE, Renew Europe, S&D și Verzii. Europarlamentarii români din PNL și USR au votat majoritar împotriva moțiunii, iar UDMR s-a abținut. Moțiunea a fost prima de acest fel în Parlamentul European în ultimii 10-11 ani și a generat dezbateri intense, evidențiind tensiuni politice și nemulțumiri față de conducerea Comisiei, dar și o izolare clară a europarlamentarilor AUR la nivel european. În timpul dezbaterilor, Ursula von der Leyen a respins acuzațiile, calificând moțiunea drept o luptă între democrație și iliberalism și a criticat susținătorii extremiști. Deși moțiunea a fost respinsă, votul a arătat o scădere a sprijinului pentru Comisie față de momentul numirii sale în noiembrie 2024, cu absențe și voturi împotrivă în mai multe țări membre UE. Rezultatul a fost interpretat ca o sancționare a comportamentelor populiste și iresponsabile ale extremiștilor, iar europarlamentarii proeuropeni au subliniat necesitatea unui leadership responsabil și a coeziunii în fața provocărilor geopolitice. Moțiunea a deschis posibilitatea unor noi confruntări politice în Parlamentul European, în contextul negocierilor dificile pentru bugetul multianual 2028-2034 și a tensiunilor interne din grupurile politice.